Andreea Ciucă: „Numirea procurorilor de rang înalt n-a respectat MCV. Tocmai că procurorii SIIJ au fost numiți de CSM, respectând MCV”.
Andreea Ciucă: „Nu putem nega că am semnat un Tratat de aderare. De ce nu se pune nimic de analize similare internaționale? Polonia, Spania, Germania, Portugalia, Italia au interpretat la fel ca CCR. Nu poți nega identitatea constituțională a statelor. Nu se poate anihila voința poporului din Constituție”.
Andreea Ciucă: „Afirmațiile din MCV conțin informații eronate. Nu poți clădi un rezultat bun pe un teren nisipos. Cerem transparență dar nu avem o minimă transparență pe rapoartele MCV”.
Andreea Ciucă: „Trebuie să vorbim despre consecințele desființării SIIJ. Dacă nu era curajul judecătorilor, mi-ar fi putrezit oasele în pușcărie. Oamenii nu vor să vorbească din cauza presiunilor. Oamenii și-au dorit să scape din Iad și să aibă copiii sănătoși”.
Andreea Ciucă: „Magistrații pleacă din sistem din cauza instabilității. Sunt rescrise toate articolele din Legile Justiției. Noile legi nu numai că nu corectează, dar aduc lucruri negative”.
Andreea Ciucă: „Am 30 de ani vechime, doctorat și sunt președinte de Curte de Apel. Iau un salariu de 19.000 de lei pe lună”.

„Știți că 7 ani am fost sub urmărire penală de către DNA și trebuie să-mi fac o datorie de onoare din a spune că dacă nu era curajul judecătorilor de la Curtea Supremă de atunci și apoi Înalta Curte pe parcurs, mie mi-ar fi putrezit oasele în pușcărie, cu familia distrusă și eu nevinovată și pe mine până la urmă n-ar fi interesat. (…) Știți ce își dorește omul atunci? Doamne, să se întâmple orice, 2 lucruri te rog să mă ajuți: să scap din acest Iad, chiar dacă după aceea îmi iei totul, și copiii mei să fie sănătoși! Deci nu vă puteți da seama”, declară judecătorul Andreea Ciucă pentru Aleph News, vorbind despre consecințele desființării SIIJ.

Președintele Asociației Magistraților din România a dat ca exemplu și situația unui fost judecător CEDO, a unei foste șefe a ÎCCJ, despre cei 15 judecători ai Secției de Contencios Administrativ a ÎCCJ care au simțit pe pielea lor ce înseamnă competența DNA pe investigarea magistraților.

„DNA nu și-a asumat niciodată abuzurile constatate (…) Apropo de întrebarea dumneavoastră dacă s-a schimbat ceva. În plângerea prealabilă, se spune clar într-un anume alineat – în contextul acesta în care s-au respectat toate dispozițiile legale potrivit opiniei DNA, că toți cei care au format obiectul – de fapt subiectul – urmăririi penale ai avut posibilitatea să-și dovedească nevinovăția. Deci despre ce vorbim?”, susține Andreea Ciucă.

Președintele Curții de Apel Târgu Mureș spune pentru Aleph News că în ceea ce privește deciziile CJUE și CCR, România „nu poate nega că a semnat un Tratat de aderare”, dar în același timp ar trebui să se știe că analize similare cu CCR au fost făcute și de către Spania, Polonia, Germania, Portugalia și Italia în ceea ce privește dreptul constituțional național: „Nu poți nega identitatea constituțională a statelor. Nu se poate anihila voința poporului din Constituție”

Curtea Constituțională sau CJUE?

Sorina Matei: Dacă judecătorii, pentru că dumneavoastră sunteți președinte al AMR și judecător, dacă judecătorii și de ce judecătorii cred că în România nu ar trebui să se respecte legea?

Andreea Ciucă: Of, Doamne! Ce fel de interviu este acesta doamna Matei, oare unde am nimerit cu o asemenea deschidere? Cum să considere un judecător că nu trebuie să respecte legea? Este o chestiune de antonimitate. Judecător anti lege, judecător nerespect lege nu pot să facă pereche nici constituțională, nici etică, deci subiectul este încheiat înainte de a fi început.

Sorina Matei: V-am întrebat pentru că avem o decizie definitivă a unei instanțe din România, Curtea de Apel Pitești, care spune că judecătorul din instanță consideră că SIIJ nu există. Și că nu ține cont de legea de înființare a secției de investigare a magistraților. Deci se poate ca judecătorul să spună eu nu consider că această lege, deși în vigoare există, și eu nu respect legea, nu?

Andreea Ciucă: Judecătorul poate să spună multe chestiuni pentru că aceasta este competența lui dar sub o singură condiție. Ca acestea să fie fundamentate pe lege și pe actele dosarului. În acest context, însă, vreau să subliniez că nu am cum să fac o analiză a deciziei definitive a curții de apel Pitești oricât de incitantă ar fi această idee pentru că vorbim despre o procedură disciplinară în curs și dacă tot am făcut trimitere la necesitatea respectării legii în aceeași măsură trebuie să o respectăm și noi și nu putem intra pe fondul acestei probleme. Putem vorbi de decizia Curții Constituțională în raport cu decizia CJUE.

Sorina Matei: Nici procurorul general al României, șeful ministerului public, ați spus că nu vreți să vă referiți la decizia definitivă a judecătorului de la Pitești, dar procurorul general al României, doamna Gabriela Scutea, spune că nu ar trebui să fie luată în considerare în cazul SIIJ ordinea juridică națională. Vorbim de șeful ministerului public, nu de orice judecător sau orice procuror, cum vedeți dvs aceea informare pe care a trimis-o procurorilor judiciariști din subordine și pe care nu a negat-o doamna Scutea?

Andreea Ciucă: N-a negat-o. În primul rând această informare este fundamentată potrivit conținutului ei și declarațiilor publice tocmai pe necesitatea respectării recomandărilor MCV care apar în opinia procurorului general prin prisma acestei acțiuni ca fiind obligatorii și cu efect direct. Să pornim de la această chestiune chiar dacă discuția este pe un alt palier și avem comunicate în acest sens și vă pot dovedi prin dreptul uniunii că nu este așa. Dar pornind de la această acțiune prima chestiune pe care trebuie să o evidențiem în mod echilibrat este aceea că tocmai numirea procurorilor de rang înalt în România nu a respectat recomandarea MCV potrivit căreia trebuia instituit un sistem robust și transparent, denumit independent și cu criterii clare a procurorilor de rang înalt.

Excepție fac procurorii din cadrul SIIJ care sunt numiți printr-o implicare directă a consiliului superior al magistraturii salutată de comisia de la Veneția. În afara acestora, ceilalți procurori de rang înalt inclusiv procurorul general al României indiferent cum s-ar numi el nu îndeplinește condiția din recomandarea MCV. A doua chestiune, vorbim atât de mult de independența procurorilor și e necesar să vorbim despre independența pe soluții a procurorilor, despre independența concluziilor procurorilor, despre independența procurorilor ca profesioniști pentru că altfel nu putem vorbi despre o urmărire penală în limitele legii.

În aceste condiții vorbim în paralel despre o informare cu efect obligatoriu pe principiul controlului ierarhic. Acum dăm prevalență mare principiului controlului ierarhic atât de hulit ca și când ar fi fost exagerat prin modificările din 2017-2018. Uzitând de acest principiu suntem în fața unei informări obligatorii pentru procurorii din subordine potrivit căreia decizia curții constituționale, românește spus, ar ieși din limita dreptului uniunii și prin urmare nu ar trebui să fie luată în vedere pentru că nu recunoaște caracterul obligatoriu al recomandărilor MCV. Aceasta este esența sigur că putem să nuanțăm. Căci ce alta a fost esența acestei informări. Ce a cerut de fapt prin această informare procurorul general al României numit într-o procedură în care nu s-a respectat recomandarea MCV de numire, ce a cerut procurorilor din subordine din toate unitățile de parchet din țară?

Sorina Matei: Știți că procurorul general al României este un susținător al MCV dar pe numirea dânsei a spus că MCV nu se pune la dânsa, se pune la restul, dar nu la dânsa și este un susținător al independenței procurorilor chiar dacă această independență față de soluție nu e garantată constituțional dar acum nu se mai pune independența pentru că procurorii trebuie să asculte ordinele prețioase ale procurorului șef, procurorului general pe calea ierarhică.

Oamenii se uită la televizor și poate nu înțeleg ce înseamnă independența procurorului, a judecătorului, MCV, unii spun că se pune, alții că nu se pune, alții că e mai tare constituția, alții că e mai tare MCV. Ce să înțeleagă omul simplu din această bulibășeală în care sunt 2 mari tabere în magistratură, fiecare cu poezia ei, în condițiile în care poate omul se duce în instanță și se întreabă este independent judecătorul sau procurorul în condițiile în care aud la TV ce se întâmplă, procurorul general spune că nu se pune constituția. Dacă procurorul general al României spune că nu se pune constituția despre ce ordine constituțională mai vorbim în România?

Andreea Ciucă: Eu cred că ați pus problema foarte bine și aceasta este esența activității noastre și mai mult decât atât esența existenței noastre ca sistem în statul de drept pentru statul de drept pentru că pe de o parte nu existăm și ne desfășurăm activitatea ca magistrați așa ca să satisfacem noi un principiu sau că ne place să vorbim despre statul de drept ca o abstracțiune, care sună atât de bine și frumos să scriem ce să vorbim că trebuie respectat. Cred că prea putin spunem cu argumente și cu convingere că de fapt mijlocul, esența, prioritatea acestui stat de drept îl constituie drepturile și libertățile cetățeanului.

Adică aplicarea lor în limitele în care rezultă în fiecare dosar. De aceea existăm noi ca putere judecătorească, ca autoritate judecătorească în anasamblu, și celelalte puteri, adică puterea legislativă și puterea executivă. Deci da, problema pusă de dvs este bine formulată ci chiar necesară. Și credeți-mă, am încercat să mă pun în locul cetățeanului în această cavalcadă de informații contradictorii. Sunt mulți oameni ai României care sunt justițiari. Și atunci astăzi la o anumită ora, la un anumit interviu aud vai, nenorocire, decizia curții constituționale ne scoate în afara UE, nu trebuie respectată, nu ne putem supune în acest mod, tot ce nu s-a respectat din recomandările MCV trebuie să se soldeze cu nulitate.

La o altă oră într-un alt interviu aud altceva, stați că trebuie să analizăm, că recomandările în sine nu au efect direct, că referitor la chestiunea constituționalității discuția este mai amplă și alte curți constituționale din Europa au tratat la fel. Și atunci cetățeanul care nu are cunoștințe juridice și nici nu îi cerem să le aibă, el are meseria și viața lui, ce înțelege din această bulibășeală de informații?

Cine mai respectă legea în România?

Sorina Matei: Și de ce ar crede el în această divergență continuă din justiția română, cumva e normal nici unanimitate că pe vremurile apuse nu e bine și e firesc să fie dezbatere dar sunt lucruri antagonice și de ce omul care se duce în instanță, sunt 5 milioane de romani care au dosare în instanță la ora asta, de ce ar respecta el legea? Uite procurorul general spune că nu e obligatoriu respectarea legii nici macar a constituției, trebuie să ne închinam la Curtea de la Luxemburg, la MCV, Curtea Constituțională unicul for constituțional al României spune din contră, ești obligat, tu ești că instituție, autoritate și romanii și parlamentul și presidintia și guvernul și legislativul trebuie să respecte legea fundamentala și implicit legile în vigoare ale tarii.

Este halucinant când vezi oameni din instanțe, din procuratura și din vârful procuraturii care spun că nu ar trebui să se respecte constituttia și asta pentru că nu exista sancțiuni. Daca o instanță sau o autoritate sau parlamentul cum s-a întâmplat zilele acestea, s-au făcut numiri de către parlament, neconstitutionale. Președintele Camerei deputaților a încălcat legea, pur și simplu a spus dl Orban art 19 și 18 la numirea SRTV și SRR nu se pun, hai să trecem direct la art 21 și așa s-au făcut numiri ilegale, decizie definitivă și obligatorie a Curții Constituționale. Când văd romanii că politicienii nu respecta legea, de ce ar respecta-o ei?

Andreea Ciucă: Pentru că orice poziție am ocupa la un moment dat pentru un anume moment sau pentru o perioadă mai lungă de timp cum este cazul magistraților în primul rand suntem cetățeni și trebuie să ne autotratăm în această modalitate și să credem în ce spunem. Nu putem să predicăm respectarea legii și noi să încercam să o evitam sau să o respectam trunchiat sau în anumite nuanțe ale ei.

Eu nu am cum să incit un om la nerespectarea legii pentru că suntem în primul rand cetățeni, facem toți parte din statul de drept despre care ne place atât de mult să vorbim și atunci nu avem cum să spunem că e bine sau nu e bine sau se poate respecta sau uneori nu se poate respecta. Aceasta este problema mare, avem 2 opinii antagonice și în interiorul sistemului judiciar și în afara lui.

O opinie spune că nu trebuie respectate, vorbim despre subiectul în discuție, nu avem o supremație a constituției, a dispozițiilor acesteia, ci avem supremația dreptului uniunii. O altă opinie care este parțial antagonică vine și spune noi nu zicem și nu avem cum să spunem pe documentele internaționale și pe constituție ceea ce tocmai v-am redat, dar nu putem spune că legislația română este extraordinară, este supremă și că nu ne interesează tratatul de la Atena.

Noi încercăm, cele 4 asociații și colegii care sunt împreună cu noi AMR, UNJR, AJADO, APR să explicăm lucrurile echilibrat. Deși din anumite perspective se încearcă să fim împinși în extremă. Ce înseamnă acest echilibru? Nu e vorba de a ne închină sau nu la o poartă. Nu putem nega că noi am semnat un tratat de aderare, că l-am semnat în anumite condiții, că judecătorul român poate face aplicarea normelor uniunii și poate înlătura anumite dispoziții dar cu anumite condiții foarte clare.

Nu putem vorbim decât de o normă a uniunii care are efect direct la aplicare și nu putem decât de o analiză foarte clară a modalității în care norma interna contravine normei uniunii. Dar în acest context, prezentăm decizia curții constituționale ca și când ar fi o extraordinară noutate negativă care vrea să arunce România nu știm unde.

Sorina Matei: În afara UE

Andreea Ciucă: În afara UE, ceea ce ar fi dramatic. Dar de ce nu se spune nimic de analze similare? Adică poziția dreptului constituțional, a normelor constituționale mai exact, prin raport cu normele dreptului uniunii făcută de Polonia, de Spania de Germania, de Portugalia, de Italia de-a lungul anilor, din 93 încoace. Și sunt decizii de referință în care se spune foarte clar în dreptul intern că nu se poate nega identitatea constituțională și nu putem vorbi de o supremație absolută care să ducă la anihilarea voinței politice și sociale a poporului exprimată în constituția statului respectiv. Despre aceste lucruri trebuie să vorbim.