Actualitate
Cât costă o doză de vaccin anti-COVID? Statul ține secret prețul
România a primit peste 11,6 milioane de doze de vaccin din decembrie 2020, când a început campania de vaccinare anti-COVID, iar peste 7 milioane sunt de la compania Pfizer/BioNtech. Toate dozele sunt plătite din bugetul de stat, însă autoritățile refuză să divulge prețul unei doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2.
Reporterii GÂNDUL au întrebat reprezentații CNCAV, ai Ministerului Sănătății și ai Reprezenței Comisiei Europene în România:
- Câte doze de vaccin anti-COVID a primit România din 27 decembrie 2020?
- Cine administrează vaccinurile anti-COVID în România?
- Care este modalitatea prin care se cer doze suplimentare de vaccin?
- Cine plătește pentru dozele de vaccin care ajung în România?
- Cât costă o doză de vaccin anti-COVID?
Potrivit Ministerului Sănătății, România a primit de la debutul campaniei de vaccinare până în prezent:
- 7.855.380 doze de vaccin de la Pfizer/BioNtech
- 1.110.000 doze de vaccin de la Moderna;
- 2.438.800 doze de vaccin de la AstraZeneca;
- 236.400 doze de vaccin de la Johnson&Johnson.
Reprezentații CNCAV au precizat că dozele de vaccin sunt recepționate de reprezentanți ai Ministerului Sănătății, iar centrele de vaccinare solicită doze suplimentare de la Direcțiile de Sănătate Publică județene.
Aceste doze se iau în primire de centrul național de depozitare, precum și de centrele regionale, iar la solicitarea Direcțiilor de Sănătate Publică județene, sunt distribuite în centrele de vaccinare. În situații justificate, centrele de vaccinare pot solicita doze suplimentare la Direcțiile de Sănătate Publică județene, care la rândul lor iau legătura cu centrele regionale de depozitare pentru distribuirea dozelor.
Răspuns CNCAV
De ce este confidențial prețul unei doze de vaccin
În ceea ce privește prețul unei doze de vaccin anti-COVID, reprezentanții CNCAV susțin că nu au „atribuții în ceea ce privește achiziția dozelor, prin urmare nu vă putem sprijini cu furnizarea informației solicitate despre costul unei doze”.
Reprezentanții Ministerului Sănătății au precizat că prețul unei doze nu poate fi divulgat și că,„pentru a evita eventualele competiţii în achiziţia acestora, a fost introdusă o clauză de confidenţialitate asupra preţurilor”.
„Administrarea vaccinurilor se realizează de către personalul medico-sanitar care activează în centrele de vaccinare, precum și de către medicii de familie. Fiecare centru de vaccinare solicită centrelor regionale cantitățile necesare în funcție de programările și de estimările făcute. De asemenea, organizarea şi coordonarea activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, inclusiv asigurarea procesului logistic necesar desfăşurării activităţilor aferente procesului de vaccinare, precum și Strategia de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 fac parte din activitățile Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2”, spun reprezentanții Ministerului Sănătății.
Cine negociază achizițiile cu producătorii de vaccinuri
Reprezentanții CNCAV au precizat că cea care realizează negocierile cu producătorii de vaccinuri este Comisia Europeană.
„Comisia Europeană a semnat contracte cu șase companii. În baza acestor contracte semnate și în funcție de ce vaccinuri vor fi, în continuare, recomandate de către EMA și autorizate de către Comisia Europeană, România va putea accesa numărul de doze necesar pentru vaccinarea a 10,7 milioane de persoane, cu posibilitatea de suplimentare”, mai spun reprezentanții CNCAV în răspunsul trimis la solicitarea GÂNDUL.
Comisia Europeană: ”Sunt informații comerciale sensibile”
Reprezentanții Comisiei Europene în România spun doar că prețurile vaccinurilor trebuie să fie rezonabile, fără a preciza care este prețul pentru dozele de vaccin anti-COVID achiziționate, cu mențiunea că acestea sunt confidențiale.
„Companiile solicită ca astfel de informații comerciale sensibile să rămână confidențiale, fiind cunoscute numai de părțile semnatare ale contractului”, spun aceștia în răspunsul pentru GÂNDUL.
Detaliile contractelor încheiate sunt cunoscute de Comisie și de toate cele 27 de state membre, care decid ce vaccin să cumpere și plătesc prețul de achiziție. Chiar și după încheierea unui contract cu UE, producătorii sunt în continuare interesați să își comercializeze vaccinurile pe piața mondială în modul cel mai avantajos.
Reprezentanța Comisiei Europene în România
Companiile, care au realizat investiții foarte mari în cercetare și în capacitatea de producție, au un interes legitim ca termenii contractului cu UE să nu fie făcuți publici în cursul acestei etape de intensă concurență la nivel mondial, mai spun oficialii Reprezentanței CE în România.
Din cauza unei obligații contractuale, Comisia nu poate indica, în acest stadiu, prețul specific pe doză.
Reprezentanța Comisiei Europene în România
Comisia Europeană a mobilizat fonduri pentru a spori capacitatea de producție a furnizorilor cu care a semnat acorduri preliminare de achiziție, alocând în acest scop peste 2 miliarde de euro din Instrumentul pentru sprijin de urgență. Statele membre au convenit să contribuie cu o sumă suplimentară de 750 milioane de euro, mai spun reprezentanții Comisiei Europene în România, în răspunsul pentru Gândul.
Toate statele membre ale UE plătesc același preț
Prețul vaccinului este același pentru toate statele membre ale UE, potrivit Comisiei Europene, iar acestea pot dona din dozele recepționate țărilor cu venituri mici și medii.
Pe 20 mai, Comisia Europeană a semnat un al treilea contract cu BioNTech și Pfizer. Prin intermediul lui se rezervă încă 1,8 miliarde de doze de vaccin în beneficiul tuturor statelor membre ale UE, în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2021 și 2023.
De îndată ce se încheie contractul, vaccinurile sunt alocate în conformitate cu o cheie de distribuire, în funcție de mărimea populației. Prin urmare, statele membre primesc vaccinuri în aceleași condiții – în mod proporțional și la același preț. Cantitățile de vaccinuri distribuite statelor membre pot fi ajustate în funcție de nevoile acestora. De exemplu, un stat membru poate decide să nu achiziționeze doze suplimentare de vaccin în cadrul opțiunilor negociate; în acest caz, alte state membre pot prelua opțiunile respective și pot cumpăra mai multe doze din vaccinul respectiv, potrivit Comisiei Europene.
Cât ar costa o doză de vaccin anti-COVID
În luna decembrie 2020, un oficial din Belgia a dezvăluit, din greșeală, cât dă Comisia Europeană pe o doză de vaccin anti-COVID. Eva de Bleeker, secretar de stat pentru buget, a postat pe contul ei de Twitter lista de prețuri. Conform acestei liste, cel mai ieftin vaccin era cel de la AstraZeneca, iar cel mai scump, cel produs de Moderna.
Serul Pfizer, cu care România a început campania de vaccinare pe 27 decembrie 2020, ar costa, potrivit aceleiași liste publicate din greșeală de oficialul belgan, un preț de 12 euro per doză. Eva de Bleeker a șters atunci imediat postarea și a dat vina pe echipa ei de comunicare pentru eroare.
La secrétaire d’État au Budget, Eva De Bleeker (Open VLD), un brin impulsive, a mis un temps en ligne sur Twitter les prix, couverts par des clauses de confidentialité, des différents #vaccins auxquels la Belgique a souscrit: le tweet s’est évaporé. #TransparenceInvolontaire pic.twitter.com/0XHyl5yRlm
— michel henrion (@michelhenrion) December 17, 2020
Actualitate
Durerea de spate nu trece? Află când este nevoie de intervenție chirurgicală
Durerea de spate apare frecvent, indiferent dacă ai un job de birou sau o activitate fizică intensă. Uneori începe după un efort banal – ai ridicat o cutie mai grea, ai stat multe ore pe scaun sau ai făcut o mișcare bruscă. De cele mai multe ori, durerea se ameliorează în câteva săptămâni cu tratament conservator și mișcare controlată.
Dar ce faci dacă durerea persistă, coboară pe picior, provoacă amorțeală sau îți afectează somnul și capacitatea de a munci? Când este momentul potrivit să iei în calcul o intervenție chirurgicală?
În acest articol găsești un ghid complet despre durerile de spate și indicațiile pentru operație: cum diferențiezi o durere „obișnuită” de una care necesită evaluare rapidă, ce opțiuni non-chirurgicale ai la dispoziție, ce tipuri de intervenții există și cum decurge recuperarea. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultul medical.
Ce înseamnă durerea de spate și cât de frecvent apare?
Statisticile internaționale arată că până la 80% dintre adulți experimentează cel puțin un episod de durere lombară de-a lungul vieții. Pentru majoritatea, episodul este acut și trece în 4–6 săptămâni.
Durerea de spate se clasifică în funcție de durată:
- Durere acută – sub 6 săptămâni
- Durere subacută – între 6 și 12 săptămâni
- Durere cronică – peste 3 luni
Această clasificare nu este doar teoretică. Dacă durerea persistă peste 6–8 săptămâni fără ameliorare, este recomandată o evaluare mai detaliată.
Zonele frecvent afectate
- Zona lombară (spatele inferior) – cea mai solicitată regiune. Aici apar frecvent herniile de disc L4-L5 și L5-S1.
- Zona cervicală (gât) – durerea poate iradia spre umeri și brațe.
- Zona toracală (mijlocul spatelui) – mai rar afectată, dar necesită atenție pentru a exclude cauze cardiace sau pulmonare.
În majoritatea cazurilor, durerea este mecanică, adică provine din mușchi, ligamente sau articulații. Aceste episoade răspund bine la repaus activ, antiinflamatoare și kinetoterapie.
Lucrurile se schimbă, însă, atunci când apare compresia unui nerv.
Când durerea devine un semnal de alarmă?
Există simptome care indică posibilitatea unei probleme structurale a coloanei și necesită consult medical.
1. Durerea care coboară pe picior (sciatică)
Dacă durerea pleacă din zona lombară și iradiază în fesă, coapsă sau gambă, este posibil să existe o hernie de disc care comprimă nervul sciatic. Mulți pacienți descriu această durere ca fiind „electrică” sau „arsură”.
Un exemplu frecvent: ai durere intensă pe partea posterioară a piciorului, care se accentuează când stai pe scaun sau când te apleci. În astfel de situații, medicul poate recomanda un RMN lombar pentru clarificarea diagnosticului.
2. Amorțeală sau slăbiciune musculară
Dacă observi că nu mai poți sta pe vârfuri, îți „cade” laba piciorului sau simți furnicături persistente, poate exista un deficit neurologic. Slăbiciunea progresivă impune evaluare rapidă.
3. Dificultăți la mers (claudicație neurogenă)
În stenoza spinală, canalul vertebral se îngustează și comprimă nervii. Poți merge doar câteva zeci de metri, apoi apare amorțeala sau durerea în picioare și ești nevoit să te oprești. Mulți pacienți spun că se simt mai bine când se apleacă ușor înainte.
4. Simptome de urgență
Tulburările de urinare, incontinența sau amorțeala în zona perineală pot indica sindrom de coadă de cal, o situație rară, dar care necesită intervenție imediată.
În cadrul Grupului Medical NORD, unde ai parte de diagnostic integrat, tratament personalizat și plan de recuperare adaptat stilului tău de viață, aceste simptome pot fi ameliorate de echipa Terapia Durerii sau de un medic neurochirurg.
Ce opțiuni ai înainte de a lua în calcul operația?
Chirurgia nu reprezintă prima opțiune pentru majoritatea durerilor de spate. În peste 80–90% dintre cazuri, tratamentul conservator aduce ameliorare.
Tratamentul medicamentos
Medicul poate recomanda:
- antiinflamatoare nesteroidiene
- analgezice
- relaxante musculare
- medicamente pentru durerea neuropatică
Tratamentul se adaptează la profilul tău medical și la intensitatea simptomelor.
Infiltrațiile epidurale
Pentru sciatică severă, infiltrațiile cu corticosteroid pot reduce inflamația din jurul nervului. Mulți pacienți obțin ameliorare suficientă pentru a continua recuperarea fără operație.
Kinetoterapia
Un program personalizat de exerciții întărește musculatura profundă a trunchiului și reduce riscul de recidivă. De exemplu, exercițiile pentru stabilizarea zonei lombare și corectarea posturii la birou pot face diferența între episoade recurente și control bun al durerii.
Modificarea stilului de viață
- controlul greutății
- pauze regulate la birou
- renunțarea la fumat
- ajustarea poziției la volan sau la birou
De regulă, medicii recomandă 6–12 săptămâni de tratament conservator înainte de a discuta despre intervenție, dacă nu există deficit neurologic progresiv.
Când este justificată intervenția chirurgicală?
Decizia se ia individual, în urma corelării simptomelor cu investigațiile imagistice.
Operația poate fi recomandată în următoarele situații:
1. Durere severă de tip sciatic care persistă peste 6–12 săptămâni
Ai urmat tratament complet, ai făcut fizioterapie, infiltrații, dar durerea din picior rămâne intensă și îți limitează activitatea zilnică.
2. Deficit neurologic progresiv
Slăbiciunea musculară care se accentuează reprezintă o indicație clară pentru intervenție recomandată de medicul specialist.
3. Stenoza spinală cu afectarea majoră a mersului
Dacă nu mai poți parcurge distanțe scurte fără oprire, iar simptomele persistă, decompresia chirurgicală poate îmbunătăți mobilitatea.
4. Urgențe neurologice
Sindromul de coadă de cal necesită intervenție rapidă pentru a preveni leziunile permanente.
Pentru o evaluare corectă, consultul într-un serviciu specializat de ortopedie sau neurochirurgie este recomandat atunci când simptomele persistă sau se agravează.
Dacă durerea persistă peste 6–8 săptămâni, se agravează sau apare slăbiciune musculară, este momentul potrivit pentru evaluare. Pentru acces rapid la consultații și investigații imagistice, programează un consult la ortopedie în București, la dr. Nițulescu.
Tipuri de intervenții chirurgicale
Microdiscectomia
Indicație: hernie de disc cu sciatică. Medicul îndepărtează fragmentul de disc care comprimă nervul. Este o procedură minim invazivă, cu spitalizare scurtă și recuperare relativ rapidă.
Laminectomia
Indicație: stenoză spinală. Se îndepărtează o parte din osul care comprimă nervii pentru a crea mai mult spațiu.
Fuziunea spinală
Indicație: instabilitate vertebrală sau spondilolisteză. Două vertebre sunt fixate între ele pentru stabilizare. Recuperarea este mai lungă și necesită program de reabilitare atent monitorizat.
Medicul va explica beneficiile, riscurile și alternativele fiecărei proceduri.
Ce trebuie să discuți cu medicul înainte de operație?
Pentru a lua o decizie informată, pregătește o listă de întrebări:
- Care este diagnosticul exact și ce structură este afectată?
- Ce se întâmplă dacă amân intervenția?
- Care sunt riscurile specifice în cazul meu?
- Ce alternative non-chirurgicale mai pot încerca?
- Cât durează recuperarea și când pot reveni la muncă?
De asemenea, medicul poate recomanda:
- RMN sau CT
- analize de sânge
- evaluare cardiologică preoperatorie
- consult anestezic
Traseul complet include diagnostic precis, intervenție recomandată de medicul specialist și program de recuperare personalizat.
Recuperarea și reabilitarea
Mobilizarea începe de regulă din prima zi după intervenție. Vei merge asistat și vei primi indicații clare pentru mișcare sigură.
Revenirea la activități
- muncă de birou: 4–6 săptămâni
- muncă fizică intensă: 8–12 săptămâni sau mai mult
- condus: 2–4 săptămâni, în funcție de evoluție
Kinetoterapia postoperatorie
Recuperarea corectă scade riscul de recidivă. Programul include exerciții pentru:
- întărirea musculaturii abdominale și lombare
- creșterea flexibilității
- corectarea posturii
Respectarea recomandărilor face diferența între o recuperare rapidă și una prelungită.
Riscuri și perspective
Orice intervenție implică riscuri, chiar dacă acestea sunt reduse:
- infecții (1–3%)
- recidiva herniei (7–15% în 10 ani)
- complicații neurologice rare
De aceea, alegerea trebuie făcută în funcție de intensitatea simptomelor și impactul asupra vieții tale.
Durerea de spate nu trebuie ignorată, dar nici tratată pripit cu soluții drastice. Majoritatea cazurilor se rezolvă fără operație. În situațiile în care intervenția devine necesară, alegerea unei echipe medicale experimentate și respectarea programului de recuperare cresc șansele unui rezultat stabil.
Dacă te confrunți cu simptome persistente, caută o evaluare specializată și discută deschis toate opțiunile disponibile. Programează-te pentru o consultație și află ce variantă de tratament ți se potrivește.
Actualitate
O nouă etapă în artileria cu rază extinsă: General Atomics se alătură programului ERAP al Armatei SUA
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de lovire de precizie ale forțelor terestre, General Atomics Electromagnetic Systems (GA-EMS) a securizat un contract pentru dezvoltarea unui proiectil de 155 mm în cadrul programului Extended Range Artillery Projectile (ERAP). Această etapă marchează extinderea capacităților de producție și inovare ale companiei, care se alătură altor nume sonore din industria de apărare, precum General Dynamics și BAE Systems, în cursa pentru muniția de generație următoare.
Dincolo de bariera celor 65 de kilometri: Obiectivele ambițioase ale programului XM1155
Inițiativa Armatei, cunoscută și sub numele de cod XM1155, vizează crearea unui proiectil capabil să elimine ținte aflate în mișcare la distanțe ce depășesc 65 de kilometri. Programul caută soluții letale împotriva unei game variate de amenințări, de la obuziere autopropulsate și vehicule de luptă ale infanteriei, până la tancuri și ținte maritime. Această nevoie de „standoff” și letalitate sporită a devenit o prioritate după ce proiectul anterior de tun cu rază extinsă a fost abandonat în favoarea dezvoltării muniției avansate.
Competiție acerbă între giganții industriei de apărare: General Dynamics și BAE Systems intră în cursă
Piața proiectilelor inteligente este în plină efervescență, General Dynamics Ordnance and Tactical Systems (GD-OTS) prezentând deja sistemul Vulcano 155. Dezvoltat în colaborare cu parteneri europeni din Italia și Germania, acest proiectil promite o rază de acțiune de până la 70 de kilometri. În paralel, BAE Systems lucrează la propria versiune a muniției de 155 mm, consolidând un peisaj competitiv în care inovația tehnologică este motorul principal pentru a asigura supremația pe câmpul de luptă.
Tehnologie de precizie pentru mediile ostile și calendarul de implementare până în 2030
Noile soluții propuse nu se bazează doar pe forță brută, ci pe o precizie chirurgicală susținută de aerodinamică avansată, ghidaj GPS și senzori laser sau infraroșu. Aceste tehnologii permit angajarea țintelor chiar și în medii unde semnalul GPS este bruiat, o condiție esențială în conflictele moderne. Calendarul este unul strâns: oficialii militari vizează atingerea capacității operaționale inițiale până în anul fiscal 2030, cu o producție de serie mică programată să înceapă încă din primăvara anului 2029.
Actualitate
Tehnologia „cheie universală” pentru apărarea antirachetă: Proiectul Space-BACN trece de la DARPA la DIU pentru faza de testare pe orbită
Agenția de Proiecte de Cercetare Avansată pentru Apărare (DARPA) finalizează etapele de dezvoltare ale proiectului Space-BACN, o tehnologie esențială care va susține arhitectura masivă de apărare antirachetă cunoscută sub numele de Golden Dome. Programul face acum pasul decisiv către implementare, fiind transferat către Unitatea de Inovare a Apărării (DIU), care va coordona procesul de licitație pentru demonstrațiile pe orbită.
Sub noua egidă a inițiativei intitulate „Point Break”, DIU urmărește să demonstreze capacitatea terminalelor de comunicații optice de a asigura un transport de date fără cusur între diferite rețele satelitare. Obiectivul final este permiterea comunicațiilor fluide între constelațiile comerciale și terminalele aeriene aflate în zbor, eliminând barierele tehnice care izolau până acum diversele sisteme spațiale.
O punte digitală între constelații: Eliminarea barierelor de comunicare în spațiu
Proiectul Space-BACN a fost conceput pentru a crea legături laser „universale”, capabile să fie reconfigurate direct pe orbită. Această abordare permite constelațiilor de sateliți, care în mod normal folosesc protocoale incompatibile, să comunice între ele. Această capacitate de interconectare este vitală pentru viitoarea Rețea de Date Spațiale (SDN) a Forței Spațiale a SUA.
Odată finalizată, această rețea hibridă va fuziona sateliții militari vechi și noi cu platformele comerciale și cele ale aliaților. Rezultatul va fi un sistem capabil să transfere cantități uriașe de date în timp real, oferind un avantaj strategic crucial prin conectarea senzorilor de avertizare timpurie direct cu unitățile de luptă din toate domeniile de operare.
De la cercetare la execuție: Fundația rețelei de date spațiale a viitorului
Până în prezent, majoritatea terminalelor laser foloseau software proprietar, „vorbind” limbi digitale diferite. Provocarea lansată de DARPA, supranumită „100 la cub”, a fost una extrem de ambițioasă: crearea unui terminal care să transmită 100 de gigabiți pe secundă, folosind doar 100 de wați de putere, la un cost de aproximativ 100.000 de dolari pe unitate.
Companii precum Mbryonics și Mynaric au reușit deja să finalizeze dezvoltarea terminalelor de legătură optică inter-satelitară, pregătindu-se pentru teste riguroase de verificare în această vară. Aceste sisteme sunt proiectate să fie interoperabile cu programe majore precum Starshield de la SpaceX sau constelația Amazon LEO, servind drept o „cheie universală” care deblochează sistemele de comunicare închise ale diferiților furnizori.
Performanță la scară industrială: Teste riguroase pentru comunicații laser de lungă durată
Tranziția către DIU semnalează faptul că tehnologia este aproape gata pentru utilizarea pe scară largă. În timp ce terminalele actuale sunt limitate la o rază de acțiune de aproximativ 6.500 de kilometri, unul dintre obiectivele viitoare ale programului este extinderea acestei distanțe până la 30.000 de kilometri, facilitând astfel comunicațiile între diferite orbite terestre.
Pe lângă hardware-ul optic, s-au făcut progrese majore și în dezvoltarea modemurilor reconfigurabile și a sistemelor de comandă și control. Producția de serie a început deja să fie stăpânită, sute de unități fiind livrate clienților din întreaga lume. Această infuzie de inovație comercială în infrastructura de securitate națională asigură faptul că operatorii militari vor beneficia de un avantaj informațional decisiv, transformând acoperirea satelitară globală într-un instrument tactic instantaneu.
-
Exclusivacum 2 zileEvadare cu scandal de pe șantier, evadare pe șest din fortăreață: când sare gardul deținutul, sare și dublul standard din ANP
-
Exclusivacum 2 zileBreaking news din Prahova profundă: comuna Ariceștii Rahtivani dă peste cap handbalul românesc și învață granzii ce înseamnă ambiția la vârsta de 11-12 ani
-
Exclusivacum 2 zileDe la „Prestij” la „Maneliadă”: fief interlop în buricul Ploieștiului, cu IPJ Prahova la butonul de mute
-
Exclusivacum 2 zilePensie cu „viluță la pachet”: șeful împuternicit de la IPJ Prahova fuge din funcție, dar nu și cu mâna goală
-
Exclusivacum 4 zileEVADARE CU BONUS LA PUSCARIA MĂRGINENI: CÂND SARE DEȚINUTUL GARDUL, SARE ȘI SALARIUL DIRECTORULUI
-
Ancheteacum 5 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: „Bodycam la mișto”: Agentul Irimia, starul rutier (IPJ PRAHOVA) care dă amenzi pe filmare și iertări pe șoptite.„Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VII)
-
Exclusivacum 5 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani



