Actualitate
Fermierii să nu mai fie „cârcotași”.
Fondurile alocate programului AGRO IMM INVEST vor fi suplimentate, dacă înteresul din partea fermierilor va fi mare, ceea ce probabil se va și întâmpla, a declarat în exclusivitate pentru Gândul Financiar Cristian Păun, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM). „Cheia” problemei este, însă, în continuare la bancă.
Președintele FNGCIMM îi îndeamnă pe fermieri să încerce să se înscrie în acest program (subprogram al IMM INVEST) prin care statul acordă garanții agricultorilor care au nevoie de finanțare și să nu mai fie ”cârcotași”, pentru că este păcat să nu beneficieze de ajutorul de stat. Și chiar dacă nu este vorba de fonduri nerambursabile sau guvernamentale, acest sprijin are, la rândul lui, o serie de avantaje de care agricultorii ar trebui să beneficieze.
Rep: Sunt fermierii români interesați de programul AGRO IMM INVEST, mai ales că vin după un an de secetă?
Cristian Păun: Fermierul trebuie să se pregătescă că o dată la patru ani în România este secetă. După patru ani buni economici în agricultură până în 2019, era inevitabil ca anul 2020, statistic vorbind, să nu fie unul de secetă. În agricultură există subvenție și acesta este unul dintre puținele sectoare economice subvenționate. În plus, există fonduri europene pentru dezvoltare rurală care pot fi accesate. Vorbim despre un sector care deja este finanțat nerambursabil foarte mult, nu poți să vii și să ceri tot mai mult, să ne uităm și la celelalte sectoare ce se întâmplă.
Vreau să adresez sfatul acesta fermierilor: încercați să aplicați! Nu mai fiți așa de cârcotași, pentru că numărul firmelor care au primit finanțare în 2020 este important. Ne apropiem de 30.000 de companii care au luat credite prin IMM INVEST, iar cele mai credite sunt de valoare mică – sub 900.000 lei. Valoarea creditelor garantate în 2020 s-a ridicat la 14 miliiarde lei, fiind emise garanții de 11 miliarde lei.
Ce puteți spune despre AGRO IMM INVEST, după primele săptămâni de la lansare?
Programul este triplu subscris, peste trei miliarde lei, față de un miliard lei cât este plafonul și avem 23 de bănci care au subscris această sumă. În top se află BT, Raiffeisen Bank și BCR, cu o pondere de 10% fiecare, ceea ce înseamnă o treime din plafon. Deja s-au acordat primele 100 și ceva de finanțări, programul funcționează, au fost depuse cererile respective, se analizează. Fermierii puteau deja, dacă erau obișnuiți cu programul să meargă dinainte la bancă. Puteau să se ducă întâi la bancă să vadă dacă îi finanțează, chiar dacă se înscriau prin platfomă. Ceea ce vreau eu să spun este că, într-adevăr, cheia problemei este la bancă. De aceea, cred că în acest program nu se termină banii ușor.
Programul poate fi accesat doar până la 30 iunie sau se prelungește?
Noi am cerut deja prelungire până la data de 31 decembrie 2021. Acest tip de program de ajutor de stat este un program acordat în condiții excepționale de pandemie. Prima dată am solicitat prelungirea cadrului temporar pentru IMM INVEST până la 31 decembrie 2020, apoi am prelungit pentru iunie 2021 cu acordul Comisiei Europene. Acum, am cerut prelungirea până în decembrie și ne așteptăm ca foarte curând să vină și confirmarea.
În 2020, pe IMM INVEST statul a contribuit – ca ajutoare de stat pentru dobândă și comision de garantare pe cele 8 luni cât s-a derulat programul – cu circa 600 milioane lei ca să se acorde garanții în valoare de 11 miliarde lei pentru credite în sumă de 14 miliarde lei. S-au cheltuit efectiv 600 milioane lei ca să fie menținute locuri de muncă prin finanțarea unor afacer viabile, „verzi”, eu zic că efectul de antrenare și efectul pozitiv este clar, a fost o investiție a statului, pe care oricum o recuperează din taxe.
Credeți că vor fi cheltuite cele 15 miliarde lei alocate pentru IMM INVEST și AGRO IMM INVEST până în iunie?
Din punctul meu de vedere, nu cred și să ne uităm la ce s-a întâmplat cu IMM INVEST în 2020. Noi am cheltuit creditele aferente celor 14 miliarde lei pe parcursul întregului an, începând undeva din luna mai – iunie. Foarte probabil o să mutăm niște sume dinspre IMM INVEST spre AGRO IMM INVEST, având în vedere suprasubcscrierea de la acest moment.
Este posibil să fie cheltuiți toți banii până la sfârșitul anului?
Eu văd programul pentru fermieri complet absorbit, mă aștept să facem suplimentare, iar prin august – septembrie să solicităm să luăm din plafonul de la IMM INVEST și să ducem spre AGRO IMM INVEST, să fie cel puțin o dublare de la un miliard de lei. Eu așa estimez, la cum arată cifrele. Plafonul se dublează din celălat program, care cu siguranță nu cred că va absorbi 14 mld lei.
Fermierii pot să aplice de mai multe ori la aceste ajutoare?
Firmele pot să aplice pe IMM INVEST, chiar dacă au picat anul trecut, în condițiile în care ajutorul de stat (plafonat la 200.000 euro, până acum) a crescut. Dacă nu ți-ai completat tot bugetul de stat, dacă n-ai ajuns la cele 5 – 10 milioane plafon maxim și te mai încadrezi și cu cifra de afaceri, poți să aplici din nou spre completare. Ideea este să nu fie aceeași firmă cu aceleași condiții. Teoretic, poți aplica de mai multe ori succesiv pentru completarea sumei, iar programul este destul de flexibil, doar că trebuie să faci o nouă aplicație.
Poți să accesezi atât capital de lucru (cel mai solicitat, anul trecut), cât și investiții, dacă sunt pe scheme diferite, practic sunt două aplicații diferite în același an. Avem cazuri de companii care le-au luat pe amândouă. Trebuie să ai, însă, o cifră de afaceri corespunzătoare, nu poți cu venituri de 1.000 lei să ceri credite de 10 mil lei, pentru că atunci tu ai distorsionat foarte tare o afacere.
Ce pondere a avut agricultura, în 2020, pe IMM INVEST?
Comerțul (38%) și serviciile (21%) au avut cea mai mare pondere dintre domeniile de activitate ca volum, în timp ce agricultura a reprezentat 7%. Procentul a crescut la 11% la creditele de investiții, ceea ce înseamnă o rată bună.
Ce alte programe i-ar mai putea interesa pe agricultori?
IMM LEASING este extraordinar pentru achiziția de combine și avem semnale pozitive din piață. Are un plafon de vreo 4 miliarde de lei, însă, la acest moment nu sunt foarte mulți cei care au aplicat, pentru că a fost lansat în urmă cu doar câteva săptămâni. Aplicația nu se face la noi, ci direct la firma de leasing. Fermierul se duce la firma de leasing, face aplicația și noi acordăm garanția. Acest program, ca și IMM FACTOR, se derulează prin IFN-uri, care nu au experiența băncilor, sunt foarte dezintegrate, nu au o asociație a lor puternică și nu sunt așa de bine dezvoltate în România. Practic, programele acestea au și rolul de a dezvolta sectorul IFN în România și pentru altceva decât credite de consum. La acest moment, s-au depus puține cereri, poate și pentru că suntem la început, nu avem experiență în domeniul IFN-urilor.
Ministerul Agriculturii este implicat în programul AGRO IMM INVEST?
Nu, nu este implicat, el este pe partea de subvenții. Noi încercăm să creăm niște facilități pentru capital de lucru, investiții, care să nu aibă legătură cu banii nerambursabili, încercăm cumva ca aceste firme să se rupă de mentalitatea aceea: mă limitez strict la profitul reinvestit, la banii nerambursabili pe care îi primesc ca subvenție și atât sau ce mai prind pe proiectele europene cu garantare.
Câți beneficiari am putea avea la finele programului?
Eu mă aștept să fie în jur de 10.000 de fermieri eligibili, în final, pentru că ei trebuie să fie organizați. Noi am discutat cu băncile legat de venituri, iar ele au zis că îi așteaptă și dacă nu au o firmă înregistrată, dar pot face dovada venitului lor. În 2020, au luat credite pe IMM INVEST în jur de 25.000 de firme din cele 75.000 care au aplicat, iar undeva la 10% dintre aplicanți au fost din agricultură. Statistic vorbind, ar trebui să fie cam același raport de 1 la 3 și pe AGRO IMM INVEST. Este un raport bun, pentru că dacă mergi pe un raport de 1 la 2 riști să forțezi băncile să dea finanțare la companii cu probleme și acestea se vor duce în credite neperformante, iar într-un final tot noi vom plăti pentru ele.
Dezvoltarea unei națiuni nu se face cu profit reinvestit, cu ce bagi tu în afacere la final de an, profitul îl ai sau nu, iar în agricultură nu prea există o rată de profitabilitate mare în domeniul materiilor prime, pentru că depinzi de meteo foarte mult.
Finanțarea externă funcționează în România?
În România, din păcate, nu există schema aceasta de finanțare care să te treacă de la autofinanțare la finanțare din surse externe – obligațiuni, acțiuni, majorare de capital, listare pe bursă, creditele sunt mai ieftine ca și capitalul propriu. Sigur, nu sunt gratuite precum fondurile europene sau cele guvernamentale, dar și aceste gratuități sunt limitate, sunt birocratice, nu sunt așa de rapide cum se întâmplă în cazul băncilor.
Ar fi frumos să avem un fond de capital de risc, poate chiar crescut cu ajutorul FNGCIMM care să fie listat simultan la București, Londra sau în Polonia. Cea mai mare parte a capitalui este în afara României, noi ar trebui să procedăm precum UiPath sau cel puțin să încercăm la bursele din regiune să listăm, de exemplu, companii românești sau fonduri de investiții românești în Polonia, simultan cu Marea Britanie – London Stock Exchange, de ce nu? Vine capitalul lor la noi, noi îl investim, creăm dividende și așa poți să crești și să te dezvolți.
Actualitate
Ce organe pot fi examinate prin ecografie?
Ecografia se numără printre cele mai frecvente investigații imagistice recomandate de medic. Probabil ai făcut deja una pentru dureri abdominale, pentru monitorizarea unei sarcini sau în cadrul unui control de rutină. Este rapidă, nedureroasă și nu folosește radiații. În majoritatea cazurilor, îți oferă informații pe loc, astfel încât medicul poate decide imediat care sunt următorii pași.
Dacă îți dorești claritate medicală, este important să înțelegi exact ce poate evalua ecografia, cum se desfășoară investigația și care sunt limitele ei. Iată mai multe detalii.
Ce este ecografia și cum funcționează?
Ecografia, numită și ultrasonografie, folosește unde sonore de frecvență înaltă pentru a crea imagini ale organelor interne. Sonda aparatului transmite aceste unde, ele se reflectă diferit în funcție de țesuturi, iar aparatul transformă informația în imagini vizibile pe monitor.
Medicul vede structura organelor în timp real. Astfel, poate observa dimensiuni, forme, eventuale formațiuni sau acumulări de lichid. În varianta Doppler, ecografia măsoară și fluxul de sânge prin vase sau prin inimă. Investigația este sigură inclusiv în sarcină.
Ce organe pot fi examinate prin ecografie abdominală?
Ecografia abdominală este una dintre cele mai solicitate investigații. Aceasta permite evaluarea mai multor organe din partea superioară și inferioară a abdomenului.
Ficatul
Medicul poate identifica:
- ficatul gras (steatoză hepatică);
- inflamații cronice;
- ciroză;
- chisturi sau formațiuni suspecte.
Dacă analizele de sânge arată transaminaze crescute, ecografia ajută la clarificarea cauzei. Dacă apar leziuni suspecte, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru confirmare.
Vezica biliară și căile biliare
Ecografia detectează frecvent pietrele la fiere. În cazul durerilor în partea dreaptă a abdomenului, grețurilor sau icterului, această investigație oferă rapid informații despre:
- litiaza biliară;
- inflamația vezicii biliare;
- dilatarea căilor biliare.
Pentru rezultate optime, este indicat repausul alimentar cu 6–8 ore înainte.
Pancreasul
Pancreasul poate fi evaluat pentru inflamații (pancreatită), chisturi sau formațiuni tumorale. Gazele intestinale pot limita vizualizarea, iar în aceste situații medicul poate recomanda un CT sau un RMN.
Splina
Ecografia arată dacă splina este mărită sau prezintă leziuni. O splină mărită poate fi asociată cu infecții sau afecțiuni hematologice. Medicul corelează întotdeauna imaginea cu simptomele și analizele tale.
Rinichii și vezica urinară
Ecografia renală este frecvent indicată în caz de:
- dureri lombare;
- sânge în urină;
- infecții urinare repetate;
- suspiciune de pietre la rinichi.
Medicul verifică dimensiunea rinichilor, eventualii calculi, prezența chisturilor sau dilatarea căilor urinare. Este important să vii la ecografie cu vezica plină, deoarece urina ajută la vizualizarea pereților.
Aorta abdominală
Prin ecografie Doppler, medicul poate evalua aorta și alte vase mari. Investigația permite detectarea unor dilatări (anevrisme) sau îngustări care necesită monitorizare atentă.
Ce organe pot fi examinate prin ecografie pelvină?
Ecografia pelvină se adresează atât femeilor, cât și bărbaților. Este foarte utilă în specialități precum obstetrică-ginecologie și urologie.
La femei: uterul și ovarele
Ecografia pelvină poate fi:
- transabdominală (cu vezica plină);
- transvaginală (pentru imagini mai detaliate).
Medicul evaluează:
- uterul și grosimea endometrului;
- ovarele și eventuale chisturi;
- fibroamele uterine;
- sarcina în evoluție sau suspiciunea de sarcină extrauterină.
În sarcină, ecografia rămâne metoda standard de monitorizare a dezvoltării fătului. Dacă alegi să faci o ecografie în București, sectorul 3, într-o clinică modernă, medicul ginecolog îți va explica exact ce tip de examinare ți se potrivește și cum se integrează aceasta în planul tău medical.
La bărbați: prostata
Ecografia prostatei se face transabdominal sau transrectal, în funcție de indicație. Aceasta este recomandată dacă apar:
- dificultăți la urinare;
- jet urinar slab;
- valori PSA modificate.
Investigația ajută la identificarea hiperplaziei benigne de prostată, inflamațiilor sau formațiunilor suspecte.
Alte zone care pot fi examinate prin ecografie
Ecografia nu se limitează la abdomen și pelvis. Medicul o folosește în mai multe specialități.
Tiroida
În endocrinologie, ecografia tiroidiană este prima investigație indicată pentru noduli sau modificări ale analizelor hormonale. Medicul observă dimensiunea glandei și caracteristicile nodulilor și decide dacă este necesară o biopsie.
Inima (ecocardiografie)
În cardiologie, ecocardiografia oferă informații despre structura inimii, funcționarea valvelor și modul în care sângele circulă prin camerele cardiace. Investigația este frecvent recomandată în caz de hipertensiune, suflu cardiac sau dureri toracice.
Sânii
Ecografia mamară este utilă mai ales la femeile tinere, unde țesutul mamar este dens. Aceasta ajută la diferențierea chisturilor de nodulii solizi și completează mamografia.
Testiculele și părțile moi
Pentru dureri scrotale, traumatisme sau umflături, ecografia testiculară oferă informații rapide. În cazul leziunilor musculare sau al colecțiilor de lichid, ecografia părților moi este o metodă eficientă de evaluare.
Cum se desfășoară ecografia?
Procedura este simplă:
- te așezi pe patul de examinare;
- medicul aplică un gel pe zona investigată;
- plimbă sonda pe piele și urmărește imaginile pe monitor;
- la final, primești rezultatul pe loc sau în scurt timp.
În general, investigația durează între 15 și 30 de minute. Nu ai nevoie de recuperare și îți poți relua activitatea imediat.
Pregătirea depinde de tipul ecografiei:
- pentru abdomenul superior: nu mânca 6–8 ore înainte;
- pentru pelvis: bea aproximativ un litru de apă și nu urina înainte;
- pentru ecografie transvaginală: golește vezica înainte de procedură.
Medicul îți oferă instrucțiuni clare la programare.
Ce nu poate evidenția ecografia?
Ecografia are și limite. Aerul din intestin poate împiedica vizualizarea unor organe. Oasele blochează undele sonore, astfel că structurile aflate în spatele lor nu pot fi evaluate. Leziunile foarte mici pot trece neobservate. Dacă rezultatul este neconcludent, medicul poate recomanda un CT sau un RMN.
Când este bine să programezi o ecografie?
Programează un consult dacă apar:
- dureri abdominale persistente;
- tulburări urinare;
- sângerări anormale;
- modificări ale ciclului menstrual;
- analize de sânge care depășesc limitele indicate de laborator.
Așadar, dacă ai simptome sau vrei un control preventiv, fă primul pas: programează un consult și discută deschis cu medicul despre opțiunile tale. O evaluare efectuată la timp îți oferă claritate și te ajută să iei decizii informate pentru tine și familia ta.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru interpretarea corectă a rezultatelor și stabilirea unui plan de investigații, adresează-te unui medic.
Surse de informare:
- “Ultrasound – Mayo Clinic.” Mayoclinic.Org, 2024, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/ultrasound/about/pac-20395177. Accesat în data de 5 Aug. 2026.
Actualitate
Polonia și Canada își consolidează cooperarea militară prin exerciții comune și acorduri pentru drone
Varșovia și Ottawa extind parteneriatul în domeniul apărării
Polonia și Canada au semnat un acord de cooperare în domeniul apărării, menit să aprofundeze relațiile bilaterale și să intensifice colaborarea dintre cele două state. Documentul pune accent pe exerciții militare comune, programe de instruire și dezvoltarea legăturilor dintre industriile naționale de apărare.
Memorandumul de înțelegere a fost semnat luni, la Kielce, de ministrul polonez al Apărării Naționale, Władysław Kosiniak-Kamysz, și omologul său canadian, David J. McGuinty. Ceremonia a avut loc înaintea deschiderii expoziției internaționale de tehnică militară MSPO, organizată în perioada 8-11 septembrie.
Canada, prezentă la MSPO ca partener principal
Canada participă la ediția din acest an a expoziției în calitate de națiune parteneră principală. Aproape 200 de companii canadiene își prezintă soluțiile și produsele în domenii precum industria aerospațială și spațială, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și sistemele terestre și maritime.
Prezența masivă a companiilor canadiene reflectă, potrivit oficialilor polonezi, schimbarea poziției Poloniei pe piața internațională de apărare. Varșovia nu mai este privită doar ca un cumpărător de echipamente militare, ci și ca un furnizor capabil să ofere soluții tehnologice competitive.
Canada și-a exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziționarea unor produse militare fabricate în Polonia.
Militarii polonezi vor participa la exerciții în Arctica
Noul acord prevede intensificarea activităților de pregătire militară și organizarea unor exerciții comune. În acest context, militari polonezi urmează să se deplaseze în Canada pentru a participa la antrenamente desfășurate în mediul arctic.
Cooperarea le va permite celor două armate să își compare procedurile, să își dezvolte interoperabilitatea și să acumuleze experiență în condiții climatice dificile. Activitățile comune vor include instruire, exerciții operaționale și schimburi de experiență între militari.
Canada menține aproximativ 2.000 de militari în Letonia
Parteneriatul dintre cele două state se bazează și pe cooperarea deja existentă în cadrul NATO. Canada are desfășurați aproximativ 2.000 de militari în Letonia, unde contribuie la securizarea flancului estic al Alianței.
La rândul său, Polonia participă la misiunea NATO din regiune cu unul dintre cele mai importante contingente. Prezența comună în această zonă consolidează coordonarea militară dintre Varșovia și Ottawa și transmite un mesaj de unitate în fața amenințărilor de securitate din regiune.
Un nou contract pentru drone produse în Polonia
Pe lângă acordul privind instruirea și cooperarea militară, Polonia și Canada urmau să finalizeze un contract pentru sisteme fără pilot.
Pachetul include mai multe tipuri de platforme dezvoltate de compania poloneză WB Group: dronele miniaturale FlyEye, munițiile rătăcitoare Warmate și sistemele Gladius, destinate misiunilor de lovire și recunoaștere.
Acordul marchează o evoluție importantă pentru industria poloneză de apărare. Polonia își consolidează astfel tranziția de la statutul de importator major de echipamente militare la cel de producător și exportator de tehnologii militare avansate.
Cooperarea se leagă de mecanismul european SAFE
Aprofundarea relațiilor polono-canadiene are loc la scurt timp după ce cele două țări au convenit să utilizeze mecanismul european de împrumuturi Security Action for Europe, cunoscut sub acronimul SAFE.
Înțelegerea a fost formalizată printr-o scrisoare de intenție semnată în luna mai. Instrumentul financiar, în valoare de 150 de miliarde de euro, este destinat extinderii capacității de producție a industriei europene de apărare.
Inițiativa face parte din eforturile Europei de a accelera reînarmarea pe fondul agresiunii ruse și de a reduce dependența de sistemele militare fabricate în Statele Unite.
Actualitate
Pentagonul amână din nou operaționalizarea GPS-ului anti-bruiaj: semnalul M-code ar putea fi disponibil la scară largă abia în 2027
Un program întârziat cu aproape două decenii
Forțele Aeriene ale Statelor Unite estimează că testarea operațională a cardurilor electronice destinate recepționării semnalului GPS militar M-code se va încheia în anul fiscal 2027. Acest semnal este conceput pentru a rezista tentativelor de bruiaj și falsificare a datelor de poziționare.
Calendarul este cu atât mai problematic cu cât primul satelit capabil să transmită M-code a fost lansat în urmă cu aproximativ două decenii.
Colonelul Jameson Locklear, responsabil de programul comun pentru receptoarele M-code destinate platformelor aeriene în cadrul Air Force Life Cycle Management Center, a declarat că activitatea de dezvoltare s-a încheiat, iar programul se află în etapa verificărilor operaționale finale.
„Dezvoltarea s-a încheiat deja, iar acum suntem în faza de verificare operațională”, a explicat Locklear, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate la Dayton, în Ohio.
Transferul responsabilității către Forțele Aeriene
Anul trecut, Forțele Spațiale și Forțele Aeriene au decis ca administrarea programului Military GPS User Equipment să fie transferată de la Space Systems Command către Air Force Life Cycle Management Center. Transferul a fost finalizat la 17 iulie.
Programul are o amploare considerabilă. Potrivit estimărilor Government Accountability Office, forțele armate americane ar putea avea nevoie de până la un milion de receptoare M-code pentru aproximativ 700 de sisteme de armament și platforme utilizate în comun.
Lista include vehicule terestre ale Armatei, distrugătoare ale Marinei, avioane de luptă ale Forțelor Aeriene și stații radio purtate de pușcași marini.
Un proiect afectat de întârzieri și probleme tehnice
Programul M-code este considerat unul dintre cele mai dificile proiecte de achiziții ale Departamentului Apărării. Întârzierile au fost documentate în mod repetat atât de Government Accountability Office, cât și de structura Pentagonului responsabilă de evaluarea și testarea operațională.
Problemele de calendar apar într-un moment în care adversarii Statelor Unite își îmbunătățesc constant capacitățile de bruiaj și falsificare a semnalelor GPS. Într-un eventual conflict, consecințele ar putea varia de la dezorientarea trupelor până la compromiterea preciziei armelor ghidate.
Clayton Swope, director adjunct al Aerospace Security Project din cadrul Center for Strategic and International Studies, a avertizat că simpla existență a sateliților pe orbită nu este suficientă.
Eficiența GPS într-un teatru de operații în care spectrul electromagnetic este contestat depinde de instalarea rapidă și la scară largă a noilor receptoare, a spus acesta.
M-code, creat pentru a proteja navigația militară
Dezvoltarea semnalului M-code a început în 1999, pe fondul îngrijorărilor privind vulnerabilitatea semnalelor GPS tradiționale din banda L1. Printre acestea se afla și codul militar criptat P(Y), utilizat pentru navigație de precizie.
Primul satelit GPS capabil să transmită M-code a fost lansat în 2005 de predecesorul Forțelor Spațiale, Air Force Space Command. Pentagonul spera inițial ca semnalul să atingă capacitatea operațională inițială în toate categoriile de forțe până în 2009.
Programul actual MGUE a fost lansat în 2012, după eșecul unei inițiative anterioare. Odată cu înființarea Forțelor Spațiale, în 2019, responsabilitatea pentru dezvoltarea și achiziția cardurilor M-code a trecut în subordinea acestui serviciu.
Integrarea receptoarelor pe platformele militare revine însă Forțelor Aeriene, Armatei, Marinei și Corpului Pușcașilor Marini.
Prima etapă a programului: vehiculele terestre înaintea navelor și avioanelor
Programul MGUE este împărțit în două etape principale.
Prima etapă, Increment 1, presupune dezvoltarea unor circuite integrate și carduri electronice dedicate aplicațiilor militare. Acestea sunt concepute pentru integrarea inițială pe platformele tuturor serviciilor militare.
În cadrul Increment 1 există două tipuri de carduri: unul pentru vehicule terestre, precum Stryker și Joint Light Tactical Vehicle, și unul pentru platforme maritime și aeriene. Cea de-a doua categorie a fost afectată de cele mai mari întârzieri și de mai multe modificări de program.
În 2012, trei companii au primit contracte pentru dezvoltarea cardurilor și receptoarelor:
- Rockwell Collins, a cărei divizie GPS a fost cumpărată ulterior de BAE Systems, a primit 27,7 milioane de dolari pentru cardul destinat vehiculelor terestre;
- Raytheon, companie din grupul RTX, a primit 25,2 milioane de dolari pentru un card destinat platformelor maritime și aeriene;
- L3Harris a primit 27,5 milioane de dolari pentru un produs similar destinat navelor și aeronavelor.
Testarea cardurilor pentru vehiculele terestre ale Armatei și Corpului Pușcașilor Marini a fost finalizată.
Armata a instalat deja aproape 5.000 de receptoare M-code, inclusiv pe unități operaționale considerate prioritare. Printre platformele echipate se numără vehicule Stryker, vehicule tactice medii și Humvee-uri.
Au fost introduse carduri M-code și pe platforme utilizate de militarii aflați pe teren, printr-un sistem dezvoltat de compania TRX. Armata intenționează să instaleze alte aproximativ 2.000 de receptoare până la sfârșitul actualului an fiscal.
Gray Eagle, platforma care a scos la iveală problemele de software
În cazul platformelor maritime și aeriene, finalizarea dezvoltării a fost urmată de identificarea unor deficiențe software, potrivit celei mai recente evaluări a Government Accountability Office.
Una dintre probleme viza precizia procesării semnalului. Deficiența a fost descoperită în timpul testelor inițiale realizate pe drona Gray Eagle a Armatei.
Inițial, Forțele Aeriene urmau să fie primul serviciu care testa cardurile M-code pentru aviație, prin instalarea lor pe bombardierul B-2. Problemele apărute la cardul produs de Raytheon au dus însă la întârzieri repetate.
În octombrie 2024, Forțele Spațiale au decis ca drona Gray Eagle să preia prioritatea în program și să devină prima platformă supusă testării.
Armata a constatat că precizia sistemului nu atingea exact nivelul prevăzut în cerințele inițiale ale programului, dar era suficientă pentru standardele proprii. În consecință, a solicitat modificarea cerințelor operaționale.
Schimbarea a fost aprobată. Locklear a precizat că evaluările ulterioare au demonstrat că nu era necesară o performanță mai ridicată decât cea deja obținută.
O altă eroare software, care afecta precizia navigației atât pe platformele maritime, cât și pe cele aeriene, a fost identificată și remediată printr-o actualizare instalată pe Gray Eagle. Potrivit oficialului, noua versiune funcționează stabil de mai multe luni.
Testarea dronei așteaptă acum aprobarea finală a structurii Pentagonului responsabile de testare și evaluare operațională. Raportul acesteia va determina dacă programul poate avansa sau dacă sunt necesare modificări suplimentare.
Armata extinde utilizarea M-code, dar dronele mici rămân în urmă
Armata intenționează să integreze tehnologia M-code pe toate aeronavele moderne cu echipaj, inclusiv elicopterele Black Hawk, Chinook și Apache, precum și pe noua platformă Cheyenne.
În cazul aeronavelor fără pilot, implementarea este prevăzută deocamdată doar pentru Gray Eagle. Dronele de dimensiuni reduse se confruntă cu limite stricte privind greutatea, volumul disponibil și consumul de energie, ceea ce impune găsirea unor soluții alternative.
Marina caută un distrugător pentru testele finale
Testarea operațională pe distrugătoarele din clasa Arleigh Burke a fost amânată din nou. Noul termen este anul fiscal 2027, față de termenul anterior, stabilit pentru 2025.
Pentru finalizarea testelor, Air Force Life Cycle Management Center trebuie să colaboreze cu Marina pentru a identifica un distrugător DDG-51 disponibil în funcție de programul de misiuni și desfășurări.
Marina operează în prezent 75 de astfel de nave, însă doar o parte dintre ele se află în orice moment pe mare. Altele sunt implicate în activități de mentenanță, instruire sau pregătire pentru viitoare misiuni.
Oficialii Forțelor Aeriene susțin că Marina s-a angajat să pună la dispoziție o navă, însă momentul exact al testării nu a fost stabilit.
Avioanele de luptă vor primi capabilitatea treptat
Forțele Aeriene desfășoară în prezent trei inițiative pentru integrarea cardurilor M-code pe avioane și receptoare existente:
- programul Resilient-Embedded GPS/Inertial, destinat inițial avioanelor F-16, iar ulterior modelelor F-15 și F-15EX;
- programul Embedded GPS Inertial Navigation System – Modernized, destinat avioanelor F-22 și aeronavelor navale KC-130J și F/A-18;
- programul Miniature Airborne GPS Receiver 2000 – Modernized, destinat bombardierelor B-2.
În cazul ultimului program, autoritățile estimează atingerea capacității operaționale inițiale pe două platforme — una navală și una a Forțelor Aeriene — în anul fiscal 2027.
Sistemele R-EGI și EGI-M ar urma să fie pregătite pentru instalare în 2028. Fiecare dintre ele ar putea atinge capacitatea operațională inițială pe câte o aeronavă a Forțelor Aeriene în 2029. Oficialii afirmă însă că încearcă să accelereze integrarea, astfel încât unele termene să fie devansate.
O nouă strategie pentru actualizarea software-ului
Air Force Life Cycle Management Center pregătește și o strategie de mentenanță pentru prima etapă a programului MGUE. Obiectivul este ca software-ul receptoarelor să poată fi actualizat pe măsură ce apar noi amenințări și cerințe operaționale.
Până acum, programul nu dispunea de un mecanism clar pentru actualizări succesive. Oficialii recunosc însă că software-ul nu poate fi considerat definitiv finalizat, mai ales într-un domeniu în care metodele de bruiaj și atacurile electronice evoluează constant.
În iulie, Space Systems Command a anunțat două acorduri cu BAE Systems și Trimble Military and Advanced Systems pentru sprijinirea dezvoltării unei noi generații de receptoare M-code destinate platformelor maritime și aeriene.
Acordurile vizează definirea cerințelor, reducerea riscurilor tehnice și pregătirea documentației pentru analiza preliminară a conceptului. Etapa este considerată primul pas dintr-un proces în două faze, care ar urma să ducă la prototipuri, demonstrații, integrare și testare.
Increment 2 rămâne într-o fază incipientă
În timp ce armata americană încearcă să instaleze pe scară largă cardurile din Increment 1, versiunea miniaturizată și mai performantă prevăzută pentru Increment 2 se află încă în etapa de cercetare și dezvoltare.
Această etapă include două subprograme.
Primul vizează un circuit integrat de nouă generație și integrarea sa pe un card M-code mai mic. Costurile inițiale au fost estimate la aproximativ 1,4 miliarde de dolari. Evaluările preliminare ale circuitelor s-au încheiat în 2021, iar cele pentru carduri au fost realizate în 2022.
Al doilea subprogram, estimat inițial la 149,2 milioane de dolari, urmărește dezvoltarea unui receptor portabil compatibil cu M-code. Sistemul ar urma să fie folosit inclusiv pentru rachete, muniții ghidate de precizie și echipamente radio individuale.
BAE Systems și L3Harris continuă să lucreze la cardurile și receptoarele din Increment 2. În paralel, autoritățile analizează mai multe combinații de circuite și carduri pentru a determina configurația optimă.
Locklear a precizat că procesul este încă într-o etapă timpurie, dar că testele oferă informații importante pentru reducerea riscurilor de achiziție fără a compromite siguranța și eficiența operațională.
Viitor incert pentru receptorul portabil
În trecut, Pentagonul a analizat chiar posibilitatea renunțării la Increment 2. În 2023, oficialul responsabil la acel moment de achizițiile Forțelor Spațiale a sugerat fie redefinirea cerințelor, fie abandonarea planurilor pentru cardul M-code miniaturizat și receptorul destinat radiourilor portabile.
Propunerea a fost formulată după ce evaluări oficiale au arătat că respectivele carduri nu îndeplineau toate cerințele de performanță. În plus, dezvoltarea receptorului portabil era considerată lipsită de o justificare economică suficient de solidă, deoarece celelalte servicii militare își dezvoltau propriile soluții.
Programul a continuat totuși. În 2023, Space Systems Command a atribuit un contract companiei Technology Advancement Group pentru dezvoltarea receptorului portabil.
Prototipul, denumit Joint Modernized Handheld Next-Gen GPS receiver, a fost testat în cadrul unui exercițiu desfășurat pe durata a trei zile în iunie 2025. La evaluări au participat reprezentanți ai Armatei, Corpului Pușcașilor Marini, Forțelor Aeriene și Forțelor Spațiale, precum și militari din Norvegia și Franța.
Autoritățile nu au făcut publice rezultatele testelor și nici nu au anunțat o dată pentru atingerea capacității operaționale inițiale. Evaluările Pentagonului indică însă că receptorul portabil M-code nu va fi disponibil înainte de 2028.
Un program esențial pentru războaiele în spectrul electromagnetic
În pofida întârzierilor, specialiștii consideră că preluarea programului de către Air Force Life Cycle Management Center ar putea îmbunătăți șansele de finalizare.
Structura are experiență în administrarea unor proiecte tehnice complexe, desfășurate pe perioade lungi și destinate unor categorii diferite de utilizatori militari.
Succesul programului va depinde însă de capacitatea Pentagonului de a accelera integrarea receptoarelor, de a remedia problemele software și de a menține sistemele actualizate. Pentru forțele americane, miza este majoră: fără o infrastructură GPS rezistentă la bruiaj și falsificare, superioritatea tehnologică a armelor și platformelor moderne poate fi grav afectată într-un conflict de amploare.
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 5 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 3 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 2 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum 2 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 3 zile„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră



