Actualitate
Salariile continuă să crească în economie. Angajații din asigurări au câștigat cu 50% mai mult. Își revin câștigurile celor din transporturi aeriene
Luna martie a adus, pe ansamblul economomiei, creșteri de 5% ale câștigurilor angajaților față de februarie și de 4,5% față de acum un an, luând în calcul și indicele prețurior de consum din perioadele analizate. Cei care lucrează în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale) au urcat pe locul secund în topul celor mai mari salarii din țară, după locul I deja consacrat deținut de angajații din IT, cu un câștig salarial net de 8.210 lei.
După un plus la salariu de peste 800 de lei față de luna precedentă, cei care lucrează în „Activitati de servicii in tehnologia informatiei; Activitati de servicii informatice” conduc topul celor mai mari salarii din economie în luna martie, cu un câștig salarial mediu net de 8.876 de lei (față de 8.047 lei în februarie), potrivit datelor Institutului Național de Statistică, date publicității joi.
Creșterea de 10% a câștigului net din martie, față de luna februarie, este mai mică, dacă este raportată la cel din martie 2020 (8.289 lei – 7%).
Câștigul mediu net în martie: 3.547 de lei
La nivelul economiei, în martie, salarial mediu nominal net a crescut cu 5,4% față de februarie, respectiv cu 182 de lei, și a ajuns la 3.547 de lei. Creșterea e de 5%, în raport cu inflația.
Similar, față de luna martie 2020, creșterea câștigului salarial mediu nominal net a crescut cu 7,7%, de la 3.294 de lei, dar avansul real a fost de 4,5%, luând în calcul și evoluția prețurilor de consum.
În ceea ce privește câştigul salarial mediu nominal brut, în luna martie 2021 acesta a fost 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare decât în luna februarie 2021, și cu 399 lei (7,4%) peste cel din martie 2020, de 5.386 de lei, din martie 2020, în termeni nominali.
Topul celor mai mari creșteri salariale este condus de angajații cu activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), cu un avans de 46,7% al câștigului mediu net, de la 5.597 de lei în februarie, la 8.210 în martie, urcând pe locul doi în clasamentul celor mai mari salarii din martie. Raportat la martie 2020, creșterea lor salarială nominală este de 23%.
Pe locul trei al salariilor se află cei cu activități de editare din domeniu informații și comunicații, cu un câștiga salarial mediu nominal net de 6.853 lei, în creștere cu 23% de la 5.572 de lei, din februarie, a doua cea mai mare creștere pe economie în acest interval. Față de martie 2020 creșterea este de 9%, în termeni nominali.
Angajații din HORECA, cel mai prost plătiți
Angajații din transporturi aeriene au avut în martie o creștere de 5,5% a câștigului salariului net față de februarie, până la 4.217 lei. Asta după ce luna anterioară ei aveau cele mai mari scăderi ale salariilor de la an la an, respectiv, de 29,3%, de la 5.650 de lei în februarie 2020, la 3.999 lei, în februarie 2021. Scăderea din martie 2021, față de martie 2020 s-a mișcșorat astfel la 22,2%, rămânând cea mai ridicată scădere pe economie, de la an la an.
Cele mai mici salarii nete din economie au fost primite și în martie de angajații din hoteluri și restaurante, respectiv 1.751 de lei, cu 0,2% mai mult față de februarie și cu 9% mai mult decât în martie 2020, când pandemia de COVID-19 abia își facea simțite efectele în economie, respectiv în HORECA.
Per ansamblu, INS precizează că în luna martie 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic – exclusiv activităţile de administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială – nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).
Singurele scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (-9,2%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (-7,3%), respectiv în fabricarea echipamentelor electrice (-0,7%). De amintit că, în februarie, cei din domeniul tutunului au avut o creștere de 53% a câștigului salarial mediu nominal net, la 7.446 de lei, de la 4.849 de lei, din ianuarie. Cu un câștig net de 6.758 de lei, ei se află pe locul 4 al saalriilor din martie.
În ceea ce privește sectorul bugetar, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (+4,9%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice), în administraţie publică (+0,9%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (+0,3%).
Evolutia martie 2020 – martie 2021 – INS by Gandul.info on Scribd
Actualitate
Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.
Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală
Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.
SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului
Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.
Integrare tactică și expansiunea arsenalului european
Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.
Actualitate
Cutremur în Cabinetul britanic: John Healey demisionează pe fondul unei crize de finanțare fără precedent
Marea Britanie se confruntă cu o criză de securitate la nivel înalt după ce Secretarul de Stat pentru Apărare, John Healey, și-a prezentat astăzi demisia. Gestul său radical vine ca un avertisment dur la adresa strategiei financiare a guvernului, despre care Healey afirmă că este insuficientă și că „ar putea lăsa țara într-o stare de vulnerabilitate”.
Avertismentul de pe platforma X: „Țara devine mai puțin sigură”
Într-o scrisoare publică, fostul ministru a recunoscut eforturile Prim-ministrului Keir Starmer de a identifica amenințările la adresa securității naționale, însă a taxat dur eșecul acestuia și al Trezoreriei de a aloca fondurile necesare pentru a le contracara. Mărul discordiei este Planul de Investiții în Apărare (DIP), un document strategic mult amânat, care în varianta actuală nu ar reuși să acopere nevoile reale ale armatei.
„Fără un plan de investiții care să răspundă cerințelor momentului, sunt forțat să iau decizii care ar reduce capacitatea de luptă a Forțelor noastre și ar crește riscurile pentru personalul aflat în operațiuni”, a declarat Healey. Acesta a subliniat că demisia a rămas singura opțiune onorabilă după ce solicitările sale pentru resurse adecvate au fost ignorate.
Războiul cifrelor: Securitatea națională versus austeritatea bugetară
În spatele ușilor închise, tensiunile dintre Ministerul Apărării și Trezorerie au atins cote alarmante. Healey a solicitat un pachet de finanțare de 18 miliarde de lire sterline pentru a asigura modernizarea forțelor armate. În replică, Rachel Reeves, Cancelarul de Finanțe, a refuzat constant să aprobe o sumă mai mare de 12 miliarde de lire sterline.
Deși s-a încercat un compromis de ultim moment la pragul de 15 miliarde de lire sterline – sumă ce urma să fie acoperită parțial prin reduceri bugetare de 1% din partea celorlalte ministere – negocierile au eșuat, lăsând apărarea Regatului Unit într-un impas financiar periculos.
Un semnal de alarmă pentru aliați și industria de profil
Reacțiile din sectorul de apărare nu au întârziat să apară, demisia lui Healey fiind descrisă drept o „reflecție condamnabilă asupra stării actuale a lucrurilor”. Liderii din industria aerospațială avertizează că eșecul în finalizarea corectă a Planului de Investiții în Apărare va avea consecințe care depășesc cele mai negre previziuni, subliniind că apărarea țării nu ar trebui să fie tratată ca o simplă sarcină contabilă.
Incertitudinea planează acum asupra unor decizii critice care urmau să fie anunțate săptămâna viitoare. Printre acestea se numără achiziția flotei de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, capabile să transporte armament nuclear, un pilon central al strategiei de descurajare pentru următorul deceniu.
Actualitate
O nouă eră în supravegherea orbitală: LeoLabs lansează radarul transportabil Scout-S în cadrul exercițiului Valiant Shield
Într-o perioadă marcată de intensificarea activităților în spațiul cosmic, compania LeoLabs a anunțat operaționalizarea celui mai nou sistem de radar pentru urmărire spațială. Prima unitate a acestui sistem este deja pregătită să participe la Valiant Shield, un exercițiu militar multinațional de amploare desfășurat de forțele americane în regiunea Pacificului.
Debut tehnologic în cadrul exercițiului multinațional Valiant Shield
Sistemul Scout-S, amplasat recent în Hawaii, a devenit complet operațional în iunie 2026. Acesta va juca un rol crucial în activitățile experimentale din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026, coordonat de Comandamentul Indo-Pacific al S.U.A. Participarea radarului în acest context permite evaluarea capacităților de detecție 3D în medii relevante din punct de vedere operațional, oferind o viziune clară asupra modului în care tehnologia transportabilă poate susține superioritatea spațială a aliaților.
Mobilitate și precizie într-un container standard de transport
Designul inovator al Scout-S permite integrarea întregului sistem într-un container ISO standard de 6 metri, facilitând desfășurarea rapidă pe uscat, pe apă sau în aer. Dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea Space Force, noul radar utilizează tehnologia de scanare 3D și un design electronic modular în banda S. Aceste progrese tehnice îmbunătățesc semnificativ monitorizarea obiectelor aflate pe orbita joasă a Pământului (LEO) și pe orbita foarte joasă (VLEO), extinzând durata observațiilor de la câteva secunde la câteva minute per trecere orbitală.
Monitorizarea activităților suspecte și a manevrelor adversarilor în timp real
Capacitatea de a menține „custodia persistentă” asupra obiectelor spațiale este esențială în contextul actual, unde simpla predicție a orbitelor nu mai este suficientă. Scout-S permite operatorilor să detecteze manevrele sateliților, să identifice desfășurarea încărcăturilor utile și să distingă între activitățile de rutină și potențialele amenințări. Sistemul a demonstrat deja rezultate remarcabile, monitorizând constant sateliții de recunoaștere militară din seria Yaogan și avionul spațial al Chinei, oferind date precise chiar și la altitudini reduse de 230 de kilometri.
Planuri de extindere și viitorul producției de serie în 2027
Unitatea radar din Hawaii va rămâne activă și după încheierea exercițiului Valiant Shield, servind drept platformă pentru testări în condiții reale și experimente viitoare. Succesul acestui prim exemplar deschide calea pentru o proliferare rapidă a rețelei, cu scopul de a acoperi golurile lăsate de radarele fixe actuale. Conform planurilor strategice, o a doua unitate Scout-S va fi finalizată la începutul anului 2027, urmând ca producția să fie accelerată semnificativ în a doua jumătate a aceluiași an.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 5 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 5 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 2 zileDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 3 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 2 zileȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum 2 zileSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 3 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»



