Actualitate
STICK-UL FABRICAT – Bomba in Dosarul Cosma fabricat de procurorul Mircea Negulescu.
O dezvaluire extraordinara a celor de la luju.ro care confirma anchetele noastre.
Stick-ul cu “intelegerile infractionale” care au generat la fond condamnarea deputatului Vlad Cosma la 5 ani de inchisoare nu exista la dosar in forma fizica. Proprietara stick-ului declara ca procurorul i l-a dat inapoi in 2014, dupa ce i l-a ridicat la perchezitie, pentru ca nu avea decat muzica pe el. Negulescu e acuzat ca a inventat povestea cu stick-ul (Inregistrare audio).

Solicitare uluitoare a fostului deputat Vlad Cosma (fiul ex-presedintelui CJ Prahova Mircea Cosma) la termenul din apelul care se afla pe rol la Completul de 5 Penal al Inaltei Curti (Dosar 1153/1/2017). Fostul deputat Vlad Cosma, condamnat la fond la 5 ani de inchisoare pentru pretins trafic de influenta a cerut judecatorilor sa faca demersuri pentru a se cere procurorilor DNA sa prezinte proba cu stick-ul despre care in rechizitoriul DNA s-a pretins ca: “Inscrisurile ce consfinteau intelegerile… au fost pastrate de martora Stroe Cecilia prin metoda scanarii si introduse in memoria unui mediu de stocare electronic (memory stick), acesta fiind descoperit la perchezitia domiciliara efectuata la locuinta sa (intr-un alt dosar de urmarire penala instrumentat de PCA Ploiesti, in care Stroe Cecilia avea calitatea de inculpat)”.
Incredibil, dar adevarat, aceasi motivare a fost preluata ad-literam in sentinta de condamnare de la fond, fara sa se verifice ca la dosar nu exista stick-ul in cauza. Existenta stick-ului era obligatorie intrucat el era principala proba a acuzarii, pe el gasindu-se o serie de declaratii olografe (scanate), care ar reprezenta niste intelegeri ale afaceristului Razvan Alexe, silit sa dea numeroase denunturi in timp ce era arestat.
Fostul deputat Vlad Cosma a solicitat judecatorilor ICCJ sa-i admita ca proba solicitarea prezentarii de catre procurorii DNA a stick-ului marca Kingston, precum si admiterea la dosar a unei inregistrare audio a unei discutii purtate recent de acesta cu martora Cecilia Stroe (fosta secretara a afaceristului Razvan Alexe, condamnat in aceeasi cauza la 2 ani si 6 luni inchisoare) din care rezulta ca stick-ul invocat in rechizitoriu nu a fost niciodata pastrat de procuror, fiindu-i restituit, cu toate ca el este prezentat intr-o plansa fotografica aflata la dosar – (vezi foto 2); si, mai mult, pe stick nu s-ar fi aflat nimic, altfel nu i s-ar fi inapoiat. Faptul ca la dosar nu exista atasat stick-ul prezentat in plansa foto de la perchezitie, coroborat cu declaratiile martorei Cecilia Stroe, conduce la concluzia legitima ca procurorul Mircea Negulescu, cel care a ridicat stick-ul la perchezitie ar fi falsificat inscrisurile pretins a fi gasite in forma scanata (electronica) pe respectivul stick. Mai ales ca afaceristul Alexe a facut deja mai multe declaratii impotriva lui Negulescu, in alte cauze, in care l-a acuzat ca in timp ce se afla in arest a fost constrans sa-i dea o serie de denunturi false impotriva mai multor persoane importante din judetul Prahova.
Se ridica un mare semn de intrebare si la procurorii DNA Ploiesti Lucian Onea si Giluela Deaconu (nas si fin) care au emis la 10.04.2014 rechizitoriul in acest dosar, instrumentat in faza initiala de Mircea Negulescu. Cum de nu au verificat existenta stick-ului care reprezinta proba principala a acuzarii fostului deputat?
Judecatorii ICCJ au ramas in pronuntare pe probele solicitate in aparare.
Iata in continuare declaratiile fostului deputat Vlad Cosma, facute in fata judecatorilor ICCJ, in legatura cu stick-ul care nu exista la dosar.
“Explicatii scrise cu privire la aspectele necunoscute de prima instanta la data pronuntarii hotararii de condamnare
Subsemnatul Cosma Vlad, inculpat in dosarul cu nr. 1153/1/2017, inaintez acest memoriu cu scopul de a demonstra ca la baza condamnarii mele stau atat probe false, cat si declaratii mincinoase sau contradictorii facute de martorii din dosar. Pana la finalul acestui memoriu, voi incerca sa demonstrez ca ancheta procurorului Negulescu in ceea ce ma priveste a fost una personala, bazata pe razbunari si incalcari ale procedurilor juridice. Aceste explicatii reprezinta unica modalitate prin care instanta de apel poate sa afle adevarul despre modul in care au fost denaturate probele administrate in acest dosar si singurul fel in care ma pot apara impotriva unor acuzatii care nu corespund realitatii. Dupa pronuntarea sentintei mele, in noiembrie 2016, procurorul care a inceput acest dosar, Mircea Negulescu, a fost inlaturat din functia ocupata la DNA Ploiesti, fiind acuzat de masluirea probelor, cercetare abuziva, represiune nedreapta si comportament neadecvat cu statutul de magistrat in legatura cu mai multe dosare penale.

In dosarul in care sunt judecat, toate asa-zisele probe au fost culese de procurorul Negulescu si aici ma refer la denunturi, declaratii ale martorilor, declaratii ale martorilor protejati si probe cu inscrisuri (stick USB), dupa care au fost declinate spre solutionare catre DNA, Structura Teritoriala Ploiesti.
(…)
Stick-ul de memorie USB Kingstone DT101 4GB
Inca o dovada a faptului ca procurorul Negulescu dorea cu tot dinadinsul sa ne incrimineze, o reprezinta includerea in dosar a unor probe false.
In realitate stick-ul prezentat ca si fiind gasit la perchezitie nu exista si nu se afla depus la nici un dosar. Acest stick a fost inventat cu scopul de a se prezenta niste inscrisuri realizate ulterior intelegerii facute de Alexe Razvan cu procurorul Negulescu.
Astfel, la dosar sunt prezentate asa-zise inscrisuri ce consfinteau intelegerile lui Alexe Razvan, pastrate de martora Stroe Cecilia prin metoda scanarii si introduse in memoria unui memory stick model Kingstone DT101-4Gb. La indemnul procurorului Negulescu, Alexe Razvan, in timp ce se afla in arest, consemneaza pe foi de hartie asa-zisele intelegeri cu sumele de bani (vezi stenograma din arest), pe care i le inmaneaza lui Negulescu, iar acesta pretinde ca ar fi fost descoperite pe memory stick-ul gasit la martora Stroe Cecilia si le depune la dosar ca fiind valide.
Pentru a nu-si asuma continutul real cat si pe cel fabricat al stick-ului si pentru a-si ascunde urmele nelegalitatii, procurorul Negulescu ii returneaza lui Stroe Cecilia memory stick-ul, in conditiile in care ar fi trebuit ca aceasta proba sa ramana atasata la dosar. In plus, nu exista proces verbal de desigilare a probei in prezenta martorei Stroe Cecilia sau a avocatului acesteia, ci doar procesul verbal de printare (anexa proces verbal).
Precizez ca in cazul tuturor celorlalte probe informatice aflate la dosar (dosar PCA Ploiesti) exista proces verbal de desigilare in prezenta posesorilor, iar aceste probe nu au fost returnate, ci au ramas la dosar. Asta confirma faptul ca probele au fost falsificate in intervalul de cand a fost ridicat de la domiciliu si pana in ziua returnarii memory stick-ului lui Stroe Cecilia.
Din nefericire, aceasta proba falsa a stat la baza deciziei de condamnare, lucru care se regaseste in motivare la paginile 10 si 14: “Inscrisurile ce consfinteau intelegerile (…) au fost pastrate de martora Stroe Cecilia prin metoda scanarii si introduse in memoria unui mediu de stocare electronic (memory stick), acesta fiind descoperit la perchezitia domiciliara efectuata la locuinta sa (intr-un alt dosar de urmarire penala instrumentat de PCA Ploiesti, in care Stroe Cecilia avea calitatea de inculpat)”.
Aceste lucruri le-am aflat in vara anului 2017 cand Stroe Cecilia a avut curaj sa vorbeasca dupa excluderea din DNA a lui Mircea Negulescu.
In primavara anului 2017, Stroe Cecilia imi confirma aceste aspecte intr-o conversatie ambientala inregistrata de mine, cand marturiseste ca nu a asistat la desigiliare si ca stick-ul i-a fost inapoiat si pe acesta nu se regaseste nimic din ceea ce este depus la dosar, in realitate pe stick, fiind doar fisiere muzicale.
Iata stenograma discutiei dintre deputatul Vlad Cosma si proprietara stickului:
Stroe Cecilia: Mda, hai sa-ti explic cum am vazut noi in dosar ca sa intelegi tu perfect. Toate stickurile, tot ce s-a adunat, da?, s-au facut pachete si s-au trimis la Bucuresti la Serviciul de Informatii. Nu? Asa scria ?
Vlad Cosma: Da
Stroe Cecilia: La serviciul de informatii. Bun.
La serviciul de informatii, ca sa intelegi tu tot firul lucrurilor. La serviciul de informatii, aaa… aia au facut poze la toate lucrurile, adica sa nu apara discutii ca un stick a ajuns sau ca un hard a ajuns sau ca nu a ajuns sau ca un laptop sau asa. S-au facut probe. Aaa… poze.Pe urma s-au facut niste poze unde scrie “proba”… si sunt niste harduri, niste calculatoare, niste caca maca. Mai departe…
Vlad Cosma: Poza cu ce e pe stick sau poza cu stickul ?
Stroe Cecilia: Nu nu nu . Poza cu ele ca obiecte fizice
V.C: Aa ok
S.C: Asa , unde scrie proba 1, proba 2
V.C: Am inteles
S.C: Bun.Pe parcurs ce aia cotrobaiau prin ele, au facut de exemplu un proces verbal de constatare care l-a vazut si el , avea insemnul ala de la serviciul lor nu stiu ce… unde scria: cutare stick, cutare hard, cutare, s-a procedat, s-a extras hardurile din calculatoare, s-a facut, s-a dres, s-a folosit programul nu stiu care, s-a facut, s-a dres. Da? Bun. Si la un moment dat scrie: s-a gasit aia,aia,aia , nu stiu ce. Nu mi-a ramas in cap decat de la Tarinda ca ala l-am recunoscut de pe un hard, lucra una Diana si avea pe desktop licitatii si aia li s-a parut lor nu stiu ce. Bun, deci procesul ala verbal a venit aici , al lor, la serviciul de informatii. A venit aici. Astia aici, dupa ce au adunat toate lucrurile inapoi,ele au venit de la Bucuresti sigilate, si au chemat oamenii la desigilat. Ce procese verbale de genul asta sunt ? A lu nea Tarinda cu (…) de a fost chemata Alexandra, unde scrie: ”astazi am procedat la desigilarea cutare,cutare”
V.C: da..
S.C: Mi se pare ca acolo e si mentionat ca s-a gasit cutare, cutare, cutare si cred ca le-a si oprit. Dar nu mai tin minte. La Alexandra ii oprise ceva ?
X: Nu mai stiu dar unde nu s-au gasit scrie pe el ca nu face obiectul probei si …
S.C: Da dar ei nu se refera strict la stickul meu, nu scrie nicaieri ca nu , nu se refera cu nimic la Stroe.
V.C: Ok
S.C: Bun. Serban Bogdan Ionut de la noi are process de la serviciul de informatii, unde aia instiinteaza in scris ca s-au gasit niste lucruri, niste facuti in excel, niste chestii. Da? La desigilare se face procesul verbal si scrie: “Astazi, asa, am desigilat in prezenta lui Serban Bogdan, a lu’ avocat”, i-a prezentat ca au gasit niste lucruri. La el s-a procedat la retinerea ,ca proba, a hardului nu stiu care, a stickului nu stiu care, cu process verbal exact ca ala a lui Marcel.
La coana mare, la Enica, la fel, s-a procedat la desfacere, s-a nu stiu ce si s-a inapoiat
VC: si la tine ?
S.C: si la mine, o singura foaie, aia care ti-am dat-o eu, unde Mitrea in data de 10 ianuarie a procedat la copierea dupa stick a unor date.
VC: Deci nu avem procesul de desigilare ?
S.C: Deci nu avem de desigilare, nu este, nu stiu, sa fie sa fi fost in memoria stickului meu, sa fi gasit aia la informatii si sa fie un proces de genul in dosarul tau, eu nu cred ca tu nu l-ai fi vazut…
VC: Da, una la mana. Doi la mana, trebuia sa fi de fata, nu ?
S.C: cand se intorceau de la Bucuresti , sa mi arate : femeie, uite la tine s-a gasit asa si asa . Deci nu exista dubiu sa fi uitat eu
VC: o secunda. Proces verbal ca ti l-a dat inapoi avem ? Ai zis ca ti-a ..
S.C: Bai, am facut process verbal
VC: tie cand ti le-a dat inapoi?
S.C: in martie
VC: in martie care? 2014?
S.C: martie 2014
Vc: pai si eu asta nu inteleg, de ce daca au zis ca au gasit pe el ti l-au mai dat inapoi ???
S.C: pentru ca nu au gasit pe el… e altceva la mijloc. Mai Vlad, l-a mancat procesul ala al meu verbal. Iti spun 100%, mie mi-a dat tot , hai ma ce Dumnezeu? Eu cand le-am primit… dar ar fi scris in el: I-am retinut cutare cutare
VC: adica trebuia sa retina stickul, ba uite asta e stickul
S.C: Ba, dar retinea stickul dar nu retinea asa dupa foaie verde, facea cu mine ceva in scris: am retinut sticku. Nu am procedat la copierea unor date si mi-a dat mie toate stickurile inapoi, nu intelegi ca mie mi le-a dat toate inapoi
VC: dupa logica mea si la ce imi spui tu , singura explicatie este ca ei au luat inscrisurile alea din cu totul alta parte care nu o sa stim niciodata si ei doar au zis ca le-au gasit pe stick
S.C: s-au folosit pentru ca ei au stiut ca as fi avut eu un stick si s-au folosit de chestia asta si au zis ca au gasit la mine pe stick. Desi eu lu madam de la DNA, i-am spus in ziua aia cu Moloman de fata, zic: daca dvs spuneti ca ati gasit pe stickul meu, eu ce pot sa spun ? Si am spus si in instant parca, nu stiu daca s-a consemnat
VC: nu cred ca s-a consemnat… si nici nu ne-am dat seama
S.C: dar am spus chestia asta, eu imi amintesc de filme, de programe windows, de alte lucruri.
VC: muzica
S.C: Nu mi amintesc de chestiile astea. In fine, nu exista sa nu mi amintesc eu ceva. Dar…
VC: Da, nu conteaza. E important ca lipseste ala de la desigilare
S.C: Da, nu s-a facut
VC: E important ca stickul daca era proba reala il pastrau la dosar si e importat ca tu pe ala aveai muzica si filme
S.C: cunoscand acum lucrurile cum au stat, sa se ceara de la Parchetul Ploiesti procesul verbal prin care i-au fost restituit toate obiectele
VC: si pe care s-a desigilat . Deci probabil ca cineva le-a dat tiparite pe o foaie sau cine stie cum si ei doar au zis ca le-au gasit. Bine, asta am vrut sa te mai intreb a 100 a oara, ca esti sigura ca nu exista, ca nu ai fost la desigilare .
S.C: nu ma, nu exista
VC : atunci e clar. Au plantat proba pe stick
S.C : DA
VC: si ne-am dat si noi seama dupa 3 ani jumate
S.C: Dar eu am spus intotdeauna ca eu nu am dus nici un stick si ca stickurile mele acasa erau cu totul altceva. (luju.ro).
Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 20 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 13 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



