Actualitate
„On the Naturalness of Things”, expoziție personală Maia Ștefana Oprea, în realitate virtuală
Distribuie pe rețelele tale sociale:
Marți, 20 aprilie 2021, se lansează, în realitate virtuală, pe platforma Theopen-art.com, expoziția personală „On the Naturalness of Things” a artistului vizual Maia Ștefana Oprea, curator Ana Sultana Cipariu. Selecția expozițională reunește lucrări recente de artă digitală, fotografie și pictură, care reflectă ca tematică preocupările recurente ale Maiei Ștefana Oprea, printre care se numără redistribuirea materiei, sustenabilitatea atât în artă cât și în viață, comuniunea cu natura și maternitatea. Titlul expoziției se revendică de la eseul eponim al antropologului cultural Mary Catherine Bateson, în care autoarea consideră că folosirea cuvintelor „natură” și „natural” influențează o perspectivă clară asupra lumii în care trăim.
„[…] Acest uzaj reprezintă cheia spre înțelegerea mai multor fenomene social-economice actuale, întrucât proiectează natura ca fiind ceva în afara noastră, teorie ce trimite către dezbateri filozofice cu teme precum dualismul cartezian concretizat în dihotomia minte-corp. În sens mai larg, această dihotomie devine natură-cultură.
Prin practica sa artistică și prin stilul său de viață ecologic, Maia Ștefana Oprea reușește să reconcilieze cele două fețe ale aceleiași monede, propunând, în selecția de față, o reîntoarcere la momentul de dinaintea creării celor două paradigme, feluri de cauzalitate, respectiv sfere separate de discurs.
Torsuri, tipare vegetative, lumi privite la microscop și reprezentări ale elementelor specifice limbajului său artistic, aflate într-o evoluție ciclică, se regăsesc în lucrări de fotografie, artă digitală și pictură, ce ne supun unui exercițiu de imaginație asupra modului în care un anumit mediu determină dezvoltarea unei plante, a unei vietăți, a unui om. În mod subtil, tematica expoziției se înscrie unei tendințe eco în arta contemporană și, totodată, unei mișcări globale de conștientizare a impactului pe care noi ca umanitate îl avem asupra planetei.” (Ana Sultana Cipariu, curator)
Expoziția „On the Naturalness of Things” face parte din proiectul cultural „RoART goes virtual“, demers realizat la inițiativa și invitația managerului cultural și galeristului Arbor.art.room, Victoria Nagy Vajda. Proiectul propune publicului o experiență virtuală de întâlnire cu arta, prin intermediul realității virtuale. În perioada aprilie – octombrie 2021, Asociația pentru cultură și arte Arbor va lansa cinci expoziții de artă în realitate virtuală ale unor importanți reprezentanți ai artei contemporane românești: Maia Ștefana Oprea, Giuliano Nardin, Elena Bria, Theodor Grigoraș și Virgil Scripcariu. Expozițiile vor fi accesibile pe site-ul de expoziții virtuale www.theopen-art.com și de pe ochelari VR Oculus Quest.
„Maia Ștefana Oprea a făcut „epocă“ prin expozițiile sale în diverse galerii de prestigiu bucureștene și din țară, de neuitat rămânând expoziția „Stivuire“ (AnnArt Gallery, 2016), pentru care a fost distinsă și cu premiul Constantin Brâncoveanu, iar de curând a uimit mediul artistic și a făcut „senzație“ cu decizia sa de a se muta, împreună cu întreaga familie, în mediul rural, decizie asumat luată pentru a merge pe urma propriilor obsesii artistice și existențiale, de tip emersonian și thoreau-ian („Walden sau viața în pădure“). Un patos whitmanian, ca să rămânem în această zonă – a Americii primare, virgine, ca un tărâm plin de promisiuni –, se simte din întreaga creație a Maiei Ștefana Oprea de până acum, inclusiv din lucrările alese pentru această expoziție de curatoarea Ana Sultana Cipariu. Reputata artistă „debutează“ astfel în „realitatea virtuală“, putând vorbi și de o „retragere“ similară cu cea efectuată în lumea reală, dar expoziția „On the Naturalness of Things“ reprezintă o premieră și pentru Asociația pentru cultură și arte Arbor și Arbor.art.room, organizatoarele acestor expoziții virtuale: pentru prima oară în galeria virtuală se expune artă digitală, multe dintre lucrările alese fiind realizate de artistă în această tehnică.” (Doinel Tronaru, jurnalist cultural)
Maia Ștefana Oprea este absolventă UNArte București, cu burse de studii în Franța și SUA. Din 2016 este reprezentată de Galeria AnnArt din București, iar din 2019 locuiește împreună cu familia sa în satul Inotești, județul Prahova. A expus în cadrul Bienalei Internaționale de Pictură de la Chișinău, la Vienna Contemporary, ICR Londra, ICR Veneția, Galeria Națională de Artă din Ruse, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, Castelul Cantacuzino din Bușteni, Muzeul de Artă din Ploiești, Muzeul de Artă din Constanța, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Muzeul Național Cotroceni din București, precum și în numeroase galerii de artă autohtone și internaționale.
Ana Sultana Cipariu este curator independent și consultant artistic la creart – Centrul de Creație, Artă și Tradiție al Municipiului București. A colaborat cu instituții precum ICR Viena, Centrul Cultural Internațional de la Cracovia, Muzeul de Artă din Timișoara, Forumul Cultural Austriac București și Muzeul Municipiului București. Licențiată în filologie și în științele comunicării, a absolvit un master în curatoriat la Universitatea de Artă Aplicată din Viena, iar din 2019 este doctorandă în cadrul Universității din București și ține o rubrică de comentariu de artă pe Agenția de cArte. Locuiește și activează în București.
Platforma Theopen-art.com (www.theopen-art.com) a fost lansată pe 21 august 2020 și are drept scop susținerea și promovarea online a artiștilor din spațiul cultural românesc. Platforma a fost creată de Asociația pentru cultură și arte Arbor și instituția satelit de la Chișinău, Arbor Institute for Culture, cu sprijinul Biroului de Cooperare al Elveției din Republica Moldova, de pe lângă Ambasada Elveției. Este deschisă artiștilor de pe ambele maluri ale Prutului, dar și artiștilor internaționali.
Responsabili de transpunerea expoziției în VR, Augmented Space Agency se prezintă ca exploratori ai frontierelor virtuale, arhitecți ai spațiilor augmentate și designeri ai noilor experiențe mediate digital. Viziunea lor caută să depășească barierele dintre spațiul fizic și cel virtual prin intermediul soluțiilor tehnologice inovativ creative a noilor tehnologii media. Demersul lor aflat la intersecția dintre artă și tehnologie oferă un spectru variat de soluții tehnologice AR, VR, MR, noi forme de conținut audiovizual, experiențe imersive și interactive cu o gamă largă de aplicabilitate.
Proiectul cultural „RoART goes virtual“ este organizat cu sprijinul ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București și este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Actualitate
Talon Blue: Northrop Grumman inaugurează viitorul aviației autonome cu un nou „coechipier” aerian
Într-un test recent desfășurat deasupra deșertului Mojave din California, platforma autonomă Talon Blue a marcat cu succes primul său zbor. Această reușită tehnică a inclus secvențe complete de rulare, decolare, manevre complexe în zbor și aterizare, validând progresele semnificative în tehnologia de pilotaj automat și consolidând poziția companiei în dezvoltarea sistemelor de luptă de ultimă generație.
Un pariu tehnologic asumat
Dezvoltat printr-o finanțare internă, proiectul Talon Blue reprezintă o mișcare strategică pentru a menține relevanța într-un domeniu intens competitiv, după ce au fost adjudecate contracte anterioare pentru „coechipieri” aerieni (drone de tip wingman) în cadrul programelor guvernamentale. Această investiție proprie subliniază determinarea de a continua inovația independent de ciclurile tradiționale de achiziție, având deja desemnarea oficială YFQ-48A din partea forțelor aeriene, ceea ce indică un interes continuu din partea autorităților.
Modularitate și flexibilitate tactică
Talon Blue se distinge printr-un design modular, conceput pentru versatilitate pe câmpul de luptă. Compartimentul său de armament este proiectat să susțină o gamă variată de misiuni, permițând adaptarea rapidă în funcție de cerințele operaționale. Această flexibilitate este esențială pentru viitoarele iterații ale programelor de drone de luptă, unde capacitatea de adaptare la nevoi tactice diverse este crucială.
Integrarea software-ului de ultimă generație
Dincolo de structura fizică a dronei, un pilon central al acestui avans tehnologic îl reprezintă suita de autonomie software, denumită Prism. Testele pentru acest ecosistem software au fost extinse și pe alte platforme, precum drona Model 437, demonstrând un efort concertat de a alinia capabilitățile software avansate cu platformele hardware noi. Această abordare integrată este menită să accelereze dezvoltarea și să creeze un fundament solid pentru generațiile viitoare de sisteme aeriene autonome.
Actualitate
BAE Systems lansează Shadow EW, o familie de sisteme de război electronic pentru platforme aeriene mici
Soluțiile sunt concepute pentru a spori protecția și eficiența misiunilor în medii contestate, mizând pe producție în volum, costuri reduse și integrare flexibilă.
Capabilități adaptate amenințărilor în schimbare
BAE Systems a prezentat Shadow EW, o familie de încărcături utile de război electronic destinată platformelor aeriene de dimensiuni mici. Potrivit companiei, sistemele oferă capabilități de cunoaștere a situației și autoapărare, menite să susțină misiunile în zone în care adversarul poate perturba sau ataca platformele.
Gama este proiectată pentru o serie de roluri: identificarea amenințărilor, sprijinirea țintirii, inducerea în eroare a adversarului, creșterea șanselor de supraviețuire și coordonarea efectelor între mai multe platforme.
Rebecca Cruz, directoarea produselor Shadow EW în cadrul BAE Systems, a declarat că toate platformele — indiferent de dimensiune — au nevoie de capacități adaptabile pentru a opera pe un câmp de luptă aflat într-o schimbare rapidă. Sistemele combină hardware configurabil cu actualizări software succesive, pentru a răspunde evoluției amenințărilor.
Experiența din Ucraina schimbă prioritățile
Războiul din Ucraina a evidențiat rolul tot mai important al platformelor aeriene mici, inclusiv al dronelor produse rapid, alături de sistemele militare tradiționale și de trupele terestre. Conflictul a arătat, de asemenea, cât de mult depind operațiunile de războiul electronic și cât de repede se schimbă această componentă.
În acest context, capacitatea de a produce un număr mare de sisteme a devenit o prioritate. BAE afirmă că Shadow EW poate fi fabricat în volume ridicate și la costuri reduse, folosind cipuri comerciale pentru procesare de înaltă performanță și pentru eficientizarea lanțului de aprovizionare.
Proiectare pentru viteză și integrare
Josh Niedzwiecki, vicepreședinte și director general al diviziei Electronic Combat Solutions din cadrul BAE, a spus că familia Shadow a fost dezvoltată înaintea unei cerințe operaționale specifice. Compania a investit milioane de dolari, bazându-se pe lecțiile desprinse din conflictele recente și pe apelurile administrației americane pentru accelerarea ritmului de achiziții militare.
În locul abordării tradiționale — dezvoltarea unei soluții personalizate împreună cu producătorul platformei și autoritățile, pentru un set restrâns de cerințe — BAE a ales să pună accentul pe livrarea rapidă și pe disponibilitatea sistemelor în număr mare.
Spre deosebire de echipamentele de război electronic realizate de companie pentru avioane precum F-22, F-15 și F-35, Shadow EW se bazează pe componente comerciale și standarde deschise. BAE urmărește astfel să faciliteze integrarea pe platforme aeriene diferite și să reducă dependența de soluții construite pentru un singur tip de aeronavă.
Actualitate
Revoluție tehnologică în Armata Statelor Unite: Înființarea unei comenzi dedicate sistemelor autonome
Armata Statelor Unite marchează o schimbare majoră în structura și prioritățile sale operaționale, prin înființarea unei noi comenzi și a unui birou de achiziții dedicate exclusiv tehnologiilor autonome. Această inițiativă strategică vizează accelerarea procesului de modernizare și integrarea rapidă a sistemelor avansate în dotarea trupelor, transformând fundamental modul în care forțele americane se pregătesc pentru viitoarele scenarii de conflict.
O mișcare decisivă împotriva birocrației
Decizia, care vine în completarea eforturilor la nivelul Pentagonului, vizează crearea Comandamentului pentru Viitor și Sisteme Autonome (FASCOM). Scopul principal al acestei noi structuri este eliminarea inerției birocratice care a frânat până acum adoptarea tehnologiilor de ultimă oră. Această inițiativă este menită să mențină avantajul tactic al forțelor americane, punând un accent major pe autonomie în formarea, achiziția și antrenarea militarilor, cu scopul declarat de a domina viitorul teatrului de război.
Obiective concrete pentru 2028
În cadrul acestui plan de acțiune, a fost instituit un nou Executiv pentru Achiziții de Programe dedicat autonomiei. Acesta are sarcina clară de a prioritiza achiziția și utilizarea unor capabilități avansate, precum sisteme de foc autonome, vehicule de luptă, tehnologii pentru realimentare și parteneriate între platforme pilotate și cele autonome. Termenul limită pentru implementarea acestor tehnologii la nivelul forțelor operaționale este anul fiscal 2028.
Extinderea resurselor umane specializate
Paralel cu dezvoltarea tehnologică, Armata SUA va extinde autorizațiile pentru unitățile de specialiști în sisteme aeriene tactice fără pilot și tehnicieni în robotică. Această măsură, aplicabilă tuturor unităților armatei, vine în completarea altor programe de anvergură menite să scaleze producția de drone și să integreze eficient aceste arme în cadrul forțelor terestre, consolidând capacitatea de răspuns a armatei în fața noilor provocări tehnologice.
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 4 zile„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 2 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 4 zileCurtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche
-
Exclusivacum 5 zileRaportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 5 zile„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
-
Exclusivacum 2 zilePolițist la sapă de… mop: cum a ajuns Codul muncii să stea la coadă la mătura Ministerului de Interne (M.A.I.).



