Featured
668 milioane de euro au plătit austriecii pentru Petrom
Din toate companiile valoroase și strategice privatizate, unele care dețin și acum monopolul, România a încasat suma derizorie de 9,3 miliarde de euro. Cea mai proastă afacere a statului român, care a fost mai mult o cedare aproape gratuită a celui mai important bun național, a fost vânzarea Petrom, pentru care austriecii au plătit doar 668 milioane de euro. O dovadă a jafului comis din 1990 până în prezent este că din actele contabile ale Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, 43 milioane de euro au dispărut fără urmă.
Cele mai mari sume din privatizare au fost încasate în perioada 2001-2019, 16 miliarde de lei, urmată de perioada 1997-2000, cu 2,3 miliarde de lei, în care s-au vândut cele mai multe societăți, și de perioada 1992-1996, 400 milioane de lei. Cea mai mare sumă din privatizare s-a încasat din vânzarea BCR, 9 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), în timp ce celelalte bănci au fost vândute pe sume de nimic.
Astfel, pentru Banc Post, statul român a încasat doar 48 milioane de euro, pentru BRD, 197 milioane de euro, iar pentru Banca Agricolă, doar 16,8 milioane de euro. Potrivit unui raport al Curții de Conturi, OMV Petrom s-a vândut cu 668 milioane de euro, Electrica Muntenia, cu 394 milioane de euro, Distrigaz Sud, cu 127 milioane de euro, Distrigaz Nord, cu 124 milioane de euro, Telekom România, cu 321 milioane de euro, Liberty Galați (fostul Sidex Galați), cu 82 milioane de euro, CRH Ciment, cu 191 milioane de euro, Rompetrol, cu 59 milioane de euro, iar Dacia, cu 48 milioane de euro. Ford România (fostul Oltcit) a fost vândut cu 57 milioane de euro, Olimp Estival 2002, cu 21,6 milioane de euro (radiată ulterior), București Turism, cu 26,7 milioane de euro (radiată), iar Petrotel Lukoil, cu 50,1 milioane de euro.
Trădări succesive
Valoarea încasată din vânzarea acțiunilor, în perioada 1992-2019 a fost de 20.394.031 mii lei (7.429.791 mii euro), formată din suma de 17.961.850 mii lei (6.825.216 mii euro), reprezentând venituri din vânzarea acțiunilor prin contracte de vânzare-cumpărare, și suma de 2.432.181 mii lei (604.575 mii euro), sumă obținută în urma vânzării acțiunilor pe piața de capital. La aceste venituri directe, încasate din vânzarea de acțiuni, s-au adăugat sumele încasate din contracte reziliate, accesorii reprezentate de dobânzi și penalități, sume câștigate în urma unor litigii, în valoare totală de 5.110.156 mii lei (1.858.659 mii euro). Astfel, veniturile încasate din privatizare au fost în sumă totală de 25.504.187 mii lei (9.288.450 mii euro). Veniturile din vânzarea acțiunilor pe bază de contract de vânzare-cumpărare au fost influențate în sens negativ de neîncasarea unor creanțe reprezentând prețul unor contracte, precum și de inflație, deprecierea monedei naționale, neacoperirea riscului valutar, cu suma totală de 839.858 mii lei (1.270.910 mii euro). Până în 1997, banii obținuți din vânzarea activelor statului nu au fost virați la bugetul de stat, fiecare minister beneficiind și dispunând de aceste sume.
Jaf de zeci de milioane de euro
Din datele prezentate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), s-a constatat o diferență de 586.350 mii lei între valoarea contractelor de privatizare și valoarea încasată. Această diferență este compusă din 18.600 mii euro, ce reprezintă creanțe neîncasate rezultate din neplata prețului contractual de către 78 debitori, 93.620 mii euro reprezentând diferența nefavorabilă de curs valutar între momentul încheierii, cu Erste Bank, a contractului de privatizare a BCR (decembrie 2005) și momentul încasării efective a contravalorii contractului de privatizare (octombrie 2006), 5.270 mii euro reprezentând diferența nefavorabilă de curs valutar între momentul încheierii cu BRD, respective IFC a contractelor de privatizare a BCR (noiembrie 2003), precum și a contractului încheiat cu Renault (iunie 1999), privind privatizarea Dacia SA și momentul încasării efective a contravalorii contractelor de privatizare (iunie 2004 și, respective, martie 2002). ”Din discuțiile avute cu reprezentanții AAAS, nu s-a putut identifica în ce constă diferența de aproximativ 43 milioane de euro, rămasă în urma clarificării parțiale a diferenței de 586.350 mii echivalent lei”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Datorii neîncasate
Totodată, din evidențele contabile analitice ale AAAS, au rezultat peste 130 debitori: persoane fizice, asociații de salariați, persoane juridice, în general, parteneri contractuali ai instituției, care nu au respectat clauzele contractelor de privatizare. În evidența contabilă a AAAS au fost identificate dividende neîncasate provenind chiar din anul 1993, în sumă de 8.033 mii lei, datorate de 159 debitori. Având în vedere vechimea pe ani a debitelor reprezentând dividende neîncasate, dar și faptul că doar 14 societății debitoare erau în funcțiune, s-a constatat că probabilitatea de recuperare a acestor sume este redusă, într-o măsură semnificativă, societățile debitoare fiind radiate (96), fie în procedură de insolvență, faliment sau lichidare, potrivit Curții de Conturi.
Administratie
Competiție pentru depistarea pierderilor de apă, la Sinaia
Specialiști și tehnologii de ultimă generație, testați direct în teren
Competiția dedicată detectării pierderilor de apă a început la Sinaia. După mesajul de start, echipele participante au intrat pe teren și au demarat primele probe practice, transformând experiența acumulată și tehnologiile prezentate în soluții aplicate direct în rețeaua de distribuție.
Timp de trei zile, specialiștii vor căuta sursele unor pierderi de apă, analizând indicii din teren și utilizând echipamente dedicate pentru localizarea cât mai precisă a avariilor ascunse. Fiecare echipă vine cu propria experiență profesională, propriile metode de lucru și o abordare diferită a procesului de detectare.
De la prezentări la intervenții concrete
Evenimentul oferă participanților ocazia de a-și testa cunoștințele în condiții reale. Experiența, precizia și capacitatea de a interpreta datele furnizate de echipamente devin esențiale în identificarea rapidă a punctului în care apare pierderea.
Ziua de concurs este marcată de probe practice, căutări și decizii luate direct în teren. Fiecare rezultat depinde de modul în care echipele reușesc să coreleze informațiile tehnice cu particularitățile rețelei și să stabilească cea mai eficientă strategie de intervenție.
Competiția reunește specialiști cu niveluri diferite de experiență și tehnologii de detecție variate, având un obiectiv comun: schimbul de cunoștințe și îmbunătățirea metodelor de lucru utilizate pentru reducerea pierderilor de apă.
Un pas spre administrarea mai eficientă a resurselor
Pentru HIDRO PRAHOVA, organizarea acestei competiții reprezintă o etapă importantă în direcția dezvoltării competențelor profesionale și a modernizării activităților de exploatare a rețelelor.
Compania subliniază importanța acumulării de experiență, a investițiilor în echipamente de detecție și a utilizării unor metode cât mai eficiente pentru identificarea pierderilor. Localizarea rapidă a avariilor poate contribui la reducerea pierderilor din rețea, la limitarea intervențiilor costisitoare și la gestionarea responsabilă a resurselor de apă.
Sprijin pentru organizarea evenimentului
HIDRO PRAHOVA le mulțumește sponsorilor și partenerilor Klarwin România și AMP Grup pentru sprijinul acordat în organizarea acestei ediții a competiției.
Pe parcursul evenimentului, organizatorii vor reveni cu imagini și informații din teren, oferind publicului o perspectivă asupra probelor desfășurate la Sinaia și asupra modului în care echipele lucrează pentru identificarea surselor pierderilor de apă.
Administratie
Lucrările de modernizare avansează pe strada George Coșbuc din Câmpina
Un nou front de lucru a fost deschis în cadrul contractului PH-CL-01
Intervențiile derulate în municipiul Câmpina prin contractul PH-CL-01 continuă, iar echipele de lucru au început operațiunile pe strada George Coșbuc.
Prima etapă a lucrărilor constă în trasarea zonei, acțiune necesară pentru pregătirea intervențiilor care urmează să fie executate în teren.
HIDRO PRAHOVA urmărește evoluția proiectului
Desfășurarea lucrărilor este monitorizată de HIDRO PRAHOVA, reprezentanții companiei urmărind atât modul de execuție, cât și respectarea etapelor prevăzute în cadrul contractului.
Deschiderea noului front de lucru marchează continuarea proiectului de infrastructură din municipiul Câmpina și pregătește terenul pentru etapele următoare ale investiției.
Featured
Bogdan Toader: „România are nevoie de dezvoltare, nu de austeritate”
Guvernul propus de Siegfried Mureșan, criticat pentru susținerea parlamentară redusă
Președintele PSD Ploiești, deputatul Bogdan Toader, susține că rezultatul votului din Parlament confirmă lipsa de susținere pentru un program guvernamental bazat pe măsuri de austeritate.
Potrivit acestuia, Guvernul propus de Siegfried Mureșan, susținut de trei formațiuni politice, a primit mai puține voturi decât echipa guvernamentală propusă anterior de Adrian Veștea.
Apel pentru un executiv competent
Bogdan Toader afirmă că România are nevoie urgentă de un guvern capabil să răspundă problemelor economice și sociale cu care se confruntă populația. În opinia deputatului, prioritățile viitorului executiv ar trebui să fie dezvoltarea și redresarea economică, nu reducerea cheltuielilor prin măsuri care afectează direct nivelul de trai.
„Nimeni nu susține austeritatea”, a transmis liderul PSD Ploiești, subliniind că cetățenii așteaptă soluții concrete și o administrație orientată către interesul public.
Dezvoltarea, alternativa propusă
Mesajul deputatului Bogdan Toader este că România trebuie să urmeze o direcție bazată pe investiții, creștere economică și politici publice eficiente. El consideră că viitorul guvern trebuie să fie „în slujba cetățenilor” și să aibă ca obiectiv principal relansarea economiei.
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 3 zileM.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 3 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 22 de ore„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
-
Administratieacum 22 de oreDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zileM.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă



