Aveti un Pont
350 de milioane pe lună, leafă de jandarm!
(Preluare National – Catalin Tache):
Colonelul Enescu, cel mai bine plătit bugetar din tot sistemul
Șoc total la vârful Ministerului Afacerilor Interne, după ce secretarul de stat Bogdan Despescu a intrat la rândul său în posesia informației cu privire la lefurile absolut halucinante pe care inspectorul general al Jandarmeriei Române, colonelul Bogdan Enescu le-ar fi încasat pentru ultimele trei luni. Mai mult decât atât, după cum reiese din informațiile noastre, DNA-ul militar așteaptă în orele următoarele ”hârtiile” oficiale de la MAI. Cele din care, după cum deja a fost informată conducerea ministerului, reiese că șeful IGJR, Bogdan ”Mîțu” Enescu ar figura pentru lunile aprilie, mai și iunie cu următoarele sume : 32.000 lei, 29.000 lei și 35.000 lei! Adică nu mai puțin de 350 milioane lei vechi pentru o singură lună!!!
”Iubi” beneficiază din plin de poziția ”Motănelului”
Iar singura explicație pentru cum s-a ajuns la aceste cifre de-a dreptul astronomice pentru nivelul nu doar al MAI, dar chiar și pentru unii CEO al unor companii renumite din mediul privat este cea regăsită în nota informativă care deja a șocat întreg sistemul : colonelul Enescu și-a băgat ore suplimentare la greu. De fapt, câte ore a vrut el! Urmând însă acum o amplă verificare cu privire la ”graficul” orelor suplimentare cu care ar figura ”pe fluturaș” inspectorul general al Jandarmeriei Române : 360 pentru aprilie, 240 pentru mai și 220 pentru iunie! Ceea ce, cel puțin pentru aprilie reiese că în afara celor opt ore regulamentare, șeful Jandarmeriei ar mai fi băgat câte 12 ore suplimentare pe zi, timp de 30 de zile!
Astfel că Bogdan Enescu ar fi avut toată luna respectivă câte doar patru ore pe zi disponibile zilnic! Ca să doarmă, să mănânce, să se antreneze și să acorde șia tenția necesară tinerei subofițer pe care a transferat-o chiar la cabinetul său… Numai că procurorii militari nu sunt deloc, dar absolut deloc convinși de această variantă de lucru care s-ar regăsi în documentele de la IGJR. Mai mult decât atât, s-ar afla deja în stare de alertă, solicitând informația cheie pentru tot acest scandal care va zgudui în zilele următoare Ministerul Afacerilor Interne.
Oare jandarmii trimiși ”carne de tun” pe stradă or ști cât încasează șeful lor?
Și anume dacă a avut sau nu colonelul Enescu aprobare de la conducerea MAI pentru orele efectuate suplimentar, așa cum prevede Ordinul de ministru? Mai ales că se pare că nu prea… Ceea ce face ca întreg scandalul să capete deja un tot mai vădit iz penal. Pentru că, oricum ai lua-o, același șef al Jandarmeriei nu prea ar fi avut nici ”răbdarea” obligatorie de a aștepta barem cele 60 de zile necesare ”transformării” în zile libere a orelor suplimentare, înainte ca acestea să fie trecute la plată…
35.000…29.000…32.000…
Oare cum s-or simți jandarmii ținuți în stradă de atâtea luni bune de zile și folosiți drept ”carne de tun” la toate scandalurile între clanurile interlope și trimiși drept ”săgeți” la cele mai riscante misiuni din timpul stărilor de urgență și alertă, aflând acum că șeful lor tocmai ce s-a căpătuit cu o leafă lunară de nici mai mult nici mai puțin de 35.000 lei? Sau cum s-or simți la rândul lor și ceilalți inspectori generali sau șefi ai altor structuri, care deși la rândul lor au băgat la greu ”zi lumină” în toate aceste ultime luni, fără a le trece însă prin cap să se puncteze de unii singuri cu sute de ore suplimentare lunar.
Șeful IGJR nu a avut aprobarea ministrului Vela de a-și băga sute de ore suplimentare la pontaj
Și drept urmare fără a cere măcar aprobarea necesară secretarului de stat Despescu sau ministrului Marcel Vela pentru a își putea trece aceste ore suplimentare pe fișele financiare. Astfel că pentru aceleași luni, ceilalți inspectori generali figurează cu sume mult, dar mult inferiroare celor ale ”bobocului” în ale conducerii unei structuri centrale. Dar uite că, în timp ce toată lumea se amuza prin minister strict de ”idila” deja siropoasă a colonelului Bogdan Enescu, acesta strângea mai ceva ca un ”hârciog birocratic” ore suplimentare. Multe ore suplimentare. Și implicit bani. Mulți bani… Sute de milioane pe lună…
Aprilie : 360. Mai : 240. Iunie : 220.
Acestea sunt totalurile orelor suplimentare cu care ar figura în hârtii colonelul Bogdan Enescu, de a ajuns să încaseze sume și de 35.000 lei pe lună. Acum, ce-i drept, mai sunt nenumărate alte cadre de conducere care au băgat la greu ore suplimentare pe timpul pandemiei, dormind pe la birouri și văzându-și familiile și la câteva zile. Însă după cum susțin sursele noastre, niciun alt șef mai mare sau mai mic de structură nu și-a permis să se și treacă pe pontaj cu aceste ore, pentru a atinge astfel sume greu de explicat… Mai ales că toți ceilalți comandanți știau foarte bine că nu ar fi primit aprobarea necesară.
Dacă nu a știut nici Bogdan Despescu de ”leafa” lui Enescu, atunci să ia imediat măsuri
Întrucât ordinul de ministru este cât se poate de clar în acest sens, fiind nevoie de aprobarea expresă a conducerii MAI pentru a te trece cu ore suplimentare. Iată însă că șefului Jandarmeriei nu i-a păsat deloc de această cutumă altfel pe deplin respectată de către absolut toți ceilalți colegi aflați la comanda altor structuri. Și drept urmare mai avea puțin și inventa chiar ziua de 25 de ore, din moment ce în luna aprilie ar fi avut nu mai puțin de 360 de ore suplimentare, după cum se fac acum ample verificări pentru a se constatata cum de a fost posibilă atingerea acestui record absolut.
Când or fi trecut 60 de zile…
Iar în acest moment încadrarea ”performanței” colonelului Bogdan Enescu ține strict de concluzia verificărilor efectuate dacă acesta a avut au nu aprobarea necesară, conform Ordinului de ministru, de a efectua sutele de ore suplimentare din propriul birou. Și dacă da, din partea cui, sursele noastre susținând că ministrul Marcel Vela nu ar fi făcut sub nicio formă această excepție pentru șeful Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Iar dacă inspectorul general și-a permis să se ponteze singur, fără aprobarea ministrului Vela sau a secretarului de stat Bogdan Despescu, atunci lucrurile chiar că se complică serios. Inclusiv din punct de vedere al responsabilității penale.
Ca să nu mai vorbim că ancheta internă declanșată în ultimele ore avansează și pe o altă pistă, cea a verificării cu privire la respectarea termenului legal de 60 de zile impus pentru ”trecerea la plată” a orelor suplimentare efectuate. Astfel că, fie și dacă nu și-a luat în schimbul orelor suplimentare numărul aferent de zile libere calculat conform grilei interne, colonelul Bogdan Enescu tot ar fi trebuit să aștepte 60 de zile pentru a fi trecut la plată. Însă oricum calculează cei care ”monitorizează” această situație fără precedent la nivelul MAI, acest termen oricum nu avea cum să fie respectat…
Foile de parcurs
Culmea este însă că acest scandal ”răvășitor” vine la scurt timp după ce dezvăluirile din ”Național” au declanșat ample verificări cu privire la folosirea ”Renault”-ului de serviciu de care dispune inspectorul general Bogdan Enescu de către tânăra subofițer Cătălina Constantin. Cea de care șeful Jandarmeriei Române trăiește deja o poveste de dragoste asumată public, mai ales după transferarea celei cunoscute în tot IGJR-ul drept ”Iubi”, după apelativul cu care i se adresează îndrăgostitul colonel Enescu. Și care, dacă tot este șefa de cabinet de facto, ca să nu spunem direct ”cerberul” de la ușa biroului ”Mîțului” Enescu, împarte cu acesta și flota auto pusă la dispoziție de Ministerul Afacerilor Interne. Astfel că în timp ce ”Mîțu” se deplasează cu un ”Tuareg”, tânăra subofițer beneficiază pe persoană fizică de celălalt autoturism de serviciu al inspectorului general al Jandarmeriei! Lucru de altfel atât de lesne de verificat din foile de traseu… Ca și din imaginile cu care de altfel a fost deja documentată această situație.
Banii de chirie
Uite că, deși figurează cu 35.000 de lei încasați doar pe luna aprilie și deține locuință în garnizoana București- Ilfov, colonelul Enescu a reușit să își înduplece subalternii din comisia de acordare a chiriei să-i dea și bani de chirie! Atât lui, cât și lui ”Iubi”, după cum reiese din rapoartele informative care ”curg” la adresa celui impus la conducerea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române de către Marian Petrache. Asta cu toate că Enescu nu are cum să nu cunoască prevederile atât ale Codului penal, cât și ale Hotărârii de Guvern nr.1867/2005 privind stabilirea cuantumului și condițiilor de acordare a compensației lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate…
Prima comandă serioasă poate veni mai repede decât se așteaptă fondatorul. Clientul cere ofertă, contract și factură, iar proiectul care părea încă în test trebuie să răspundă ca o afacere organizată. Formalizarea făcută în grabă poate duce la documente incomplete și termene ratate.
Contractul nu este rezervat proiectelor mari. Chiar și pentru un serviciu de câteva ore, el poate stabili ce se livrează, până când, la ce preț și ce se întâmplă dacă una dintre părți întârzie. Mesajele schimbate informal sunt utile, dar rareori acoperă toate aceste puncte.
Pentru un profesionist care lucrează singur, infiintare pfa ploiesti poate fi pregătită înainte de acceptarea proiectelor recurente. Activitatea autorizată trebuie să corespundă serviciului oferit, iar sistemul de facturare și evidență trebuie stabilit împreună cu un contabil.
Dacă sunt implicați asociați, angajați sau livrări care presupun investiții, infiintare firma ploiesti poate construi un cadru mai potrivit. Persoana care semnează în numele societății trebuie să aibă dreptul de reprezentare, iar obligațiile asumate trebuie urmărite în interiorul echipei.
Și avansul are nevoie de reguli. Clientul trebuie să știe ce rezervă plata, când începe lucrarea și în ce condiții suma poate fi restituită. Pentru furnizor, avansul nu ar trebui cheltuit fără legătură cu obligația pentru care a fost încasat.
O afacere pregătită poate răspunde rapid fără să improvizeze. Are datele corecte, un model de contract adaptabil și un proces pentru emiterea și arhivarea facturilor. Aceste lucruri nu garantează plata la timp, dar reduc neînțelegerile și arată clientului că proiectul este administrat serios. Când apare o modificare, părțile au un punct de plecare clar pentru renegocierea termenului, prețului sau conținutului livrării.
O afacere poate avea clienți interesați și un buget pregătit, dar lansarea se poate bloca într-un detaliu administrativ. Cele mai neplăcute întârzieri apar când documentele sunt completate separat, fără o verificare finală a numelor, adreselor, activităților și semnăturilor.
Rezervarea denumirii este un exemplu. Pentru PFA, firma profesionistului include numele și prenumele titularului, împreună cu forma de exercitare. Pentru o societate, denumirea urmează propria procedură de verificare și rezervare. Folosirea aceleiași logici pentru ambele dosare poate produce confuzie.
Într-un dosar de infiintare pfa craiova, apar frecvent întrebări despre sediul profesional, desfășurarea activității la terți și documentele de calificare. Nu toate profesiile au aceleași cerințe. Tocmai de aceea, lista generală de acte trebuie adaptată la activitatea declarată.
La infiintare firma craiova, necorelările pot apărea între actul constitutiv, cererea de înregistrare și declarațiile privind funcționarea. Dacă obiectul principal și activitățile secundare nu sunt alese corect, antreprenorul poate descoperi după lansare că serviciul pe care vrea să îl factureze nu este acoperit de structura pregătită.
O altă sursă de probleme este utilizarea unor modele vechi. Formularele și procedurile se actualizează, iar CAEN Rev.3 se aplică documentelor depuse pentru noile înregistrări. Un fișier păstrat de la un proiect anterior poate conține rubrici sau clasificări care nu mai corespund situației curente.
Verificarea finală trebuie făcută înainte de depunere, nu după primirea unei cereri de completare. Numele, datele de identificare, dovada sediului, codurile CAEN și semnăturile merită controlate în aceeași ordine în care apar în dosar. Este o etapă scurtă, dar poate proteja data planificată pentru începerea activității.
Înscrierea la o școală de șoferi presupune îndeplinirea unor condiții legale clare, stabilite prin legislația rutieră în vigoare. Fie că te pregătești pentru categoria B sau pentru o categorie superioară (C, D, E), trebuie să știi exact ce documente sunt necesare și ce cerințe minime trebuie îndeplinite pentru a fi acceptat la cursuri.
✅ Condițiile minime generale pentru înscriere
Pentru a te putea înscrie la cursurile unei școli de conducere auto trebuie să îndeplinești următoarele criterii:
-
Vârsta minimă legală
-
16 ani împliniți pentru categoria AM, A1
-
18 ani pentru categoria B, BE, C1
-
21 de ani pentru categoria C, D, Tr
-
-
Domiciliul sau reședința în România
Este obligatoriu să ai un act de identitate valabil emis pe teritoriul României. -
Apt medical și psihologic
Trebuie să efectuezi un examen medical auto și o evaluare psihologică la o clinică autorizată. -
Cazier judiciar școală de șoferi
Documentul care atestă lipsa condamnărilor penale pentru infracțiuni rutiere este obligatoriu pentru toți cursanții.
🧾 Cazierul judiciar pentru înscriere la școala de șoferi
Autoritățile solicită prezentarea unui cazier judiciar curat, fără mențiuni privind:
-
conducerea unui vehicul fără permis,
-
conducerea sub influența alcoolului sau substanțelor interzise,
-
uciderea sau vătămarea corporală din culpă în context rutier,
-
părăsirea locului accidentului.
Fără un cazier judiciar favorabil, școala de șoferi nu poate accepta înscrierea.
🌐 Cum obții rapid cazierul judiciar pentru școala de șoferi
Dacă nu vrei să pierzi timp la ghișee, poți solicita documentul complet online, legal, prin intermediul unei platforme autorizate.
Pe site-ul cazierul-judiciar-online.ro poți obține cazierul judiciar pentru școala de șoferi în doar 24–48 de ore, fără deplasare.
Avantajele obținerii online:
✅ Fără cozi la Poliție
✅ Proces 100% digital
✅ Valabilitate oficială pentru înscriere
✅ Livrare prin e-mail sau curier
📋 Alte documente necesare pentru dosarul de școală de șoferi
Pe lângă cazierul judiciar, vei avea nevoie de:
-
actul de identitate (copie și original),
-
fișa medicală auto,
-
aviz psihologic,
-
cererea tip a școlii,
-
dovada plății taxelor aferente cursurilor.
⏱️ Valabilitate și momentul prezentării
Cazierul judiciar are o valabilitate de 6 luni, însă este recomandat să-l prezinți cel mult la 30 de zile de la eliberare, pentru a evita eventuale actualizări în bazele de date.
🚦 Concluzie
Cazierul judiciar pentru școala de șoferi este un document obligatoriu, menit să garanteze că viitorii conducători auto nu au fost condamnați pentru fapte rutiere grave.
Alege varianta modernă și sigură – comandă-l online de pe cazierul-judiciar-online.ro și finalizează rapid dosarul pentru înscriere la cursurile de conducere.
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână
Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
La început a fost o hotărâre de Guvern și o promisiune: România își construiește un sistem antigrindină modern, cu o...
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
Cum devii expert, judecător, formator și apărător al drepturilor omului cu o singură dispoziție de zi și zero ore de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”
Dacă Prahova ar fi un film, atunci Florin Diaconu ar fi exact personajul ăla negativ care intră în cadru cu...
I.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
Din strada, direct în culisele orașului ciuruit La peste 50 de ani, agentul de poliție Editoiu Alin, de la Biroul...
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
-
Exclusivacum 2 zile
I.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 2 zile
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 2 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum o zi
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 2 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
-
Exclusivacum 3 zile
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
-
Exclusivacum 2 zile
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”
-
Exclusivacum 3 zile
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița