Connect with us

Actualitate

313 persoane sunt parte din harta celor care folosesc sportul pentru impact social

Publicat

pe

Ashoka România, în parteneriat cu Decathlon, a lansat harta changemaker-ilor din domeniul sportiv!

Având ca reper munca derulată de antreprenori sociali în domeniul sportiv, Ashoka România a utilizat metodologia bulgărelui de zăpadă, derulând 147 de interviuri pentru a identifica persoane care folosesc sportul sau elemente de mișcare pentru a rezolva probleme din societate și pentru a produce impact social. Printre cei mai nominalizați changemakers fiind Claudiu Miu (Climb Again), Felipe Rissi Silva (Sală de cățărare în localitatea Vulcani), Cristian Gheorghe (Sports Business Academy).

Majoritatea conversațiilor despre sportul din România ajung inevitabil să includă un narativ despre lipsa de fonduri, lipsa de performanță, lipsa de viziune și profesionalizare a diferitelor roluri etc.; adică vorbim foarte mult despre probleme. Ar fi valoros dacă ne-am uita și la soluții la firul ierbii care funcționează. Am derulat acest proces de mapare tocmai pentru a începe să vorbim despre sport și din perspectiva oamenilor mai puțin vizibili care produc schimbare în societate și care trec de bariera “nimic nu funcționează” și își asumă responsabilitatea schimbării de paradigmă.    Ovidiu Condurache, Ashoka România

Procesul a urmărit pe de o parte analiza rețelei și înțelegerea rolurilor din ecosistem și pe de altă parte analiza cantitativă pentru a identifica diversitatea intervențiilor (subdomeniu, provocări, vechime, nivel de impact, etc.).

Principalele concluzii

  • Rețeaua formată din 313 inovatori sportivi cu impact social arată diversitatea mare de subdomenii și sporturi în care aceștia activează, precum și o inter conectivitate acestora.  Profilul inovatorilor sportivi cu impact social este preponderent masculin, predominant urban mare și cu o experiență îndelungată în domeniu;
  • Oamenii lucrează și activează de mult timp / proiectele sunt și ele longevive și se pare că mulți lucrează în astfel de proiecte încă de la începutul carierei. Din punct de vedere al numărului de ani de când activează în domeniu, participanții la studiu sunt distribuiți destul de uniform. O treime având o experiență cuprinsă între 2 și 10 ani, a doua treime de 11 – 20 de ani și peste o treime o experiență de peste 20 de ani;
  • Educația prin sport (26%), sportul de masă (21%), incluziunea prin sport (19%) și sportul de performanță (18%) sunt cele mai menționate subdomenii, în timp ce proiectele mai specifice cumulează aproximativ jumătate din totalul eșantionului, cel mai des menționat în această categorie fiind sportul destinat persoanelor în vârstă (7%);
  • Provocările financiare (83%) sunt cel mai des menționate, indiferent de subdomeniul în care participanții la studiu activează. Oricum, se observă că provocările de infrastructură (64%) sunt mai des întâlnite în rândul domeniilor legate de incluziune prin sport (70%) și sport pentru persoane în vârstă (73%), la fel și provocările cu resursa umană care tot în cele două subdomenii se întâlnesc mai des (54% total, 60% incluziune, 67% persoane în vârstă).

 

„Decathlon lucrează în fiecare zi într-un mod cât mai sustenabil pentru a face ca plăcerea și beneficiile sportului să fie accesibile cât mai multor oameni. Acest lucru poate fi realizat doar dacă există un ecosistem complet și activ. O parte esențială a acestui ecosistem este reprezentată de toate inițiativele și proiectele cu caracter social, care utilizând sportul, reușesc să aducă o schimbare pozitivă în societate și să implice toate categoriile de oameni.

În România, Decathlon susține activ o parte din aceste inițiative, astfel am realizat că pentru a avea un impact mai mare, cel mai sănătos este să ajutăm la conectarea oamenilor din spatele inițiativelor. Creând o rețea națională de changemakeri prin sport, urmărim ca impactul lor să devină mai mare, ca numărul inițiativelor sociale să crească și mai ales pentru ca toți cei interesați de sport să se susțină și să fie mai puternici împreună.” Raul Buzgar, Production Country Leader Decathlon

Actualitate

Saildrone își extinde producția navală în Europa: noi proiecte în Țările de Jos, Norvegia și Polonia

Publicat

pe

De

Compania americană își consolidează prezența pe piața europeană

Saildrone, producător american de nave de suprafață fără echipaj, își extinde operațiunile în Europa și pregătește fabricarea unor sisteme navale în Țările de Jos, Norvegia și Polonia.

Anunțul a fost făcut cu puțin timp înaintea începerii DALO Industry Days, cea mai mare expoziție de apărare din Scandinavia, organizată în Danemarca. Compania americană și-a stabilit la începutul acestui an sediul central pentru operațiunile din Uniunea Europeană în această țară.

Trei proiecte pentru producție și desfășurare rapidă

Saildrone lansează trei proiecte industriale menite să-i crească semnificativ capacitatea de a construi și de a trimite rapid nave autonome în apele europene.

Primul exemplar de 52 de metri din clasa Saildrone Spectre va fi construit la șantierul Van Der Valk din Țările de Jos. În paralel, noua generație a navei Saildrone Surveyor va fi produsă la șantierul Umoe Mandal din Norvegia.

Al treilea proiect este derulat împreună cu furnizorul Southern Spars, cu sediul în Noua Zeelandă. Compania va fabrica în Polonia „aripile” navelor Surveyor — structuri verticale, rigide și de mari dimensiuni, care funcționează asemenea unei vele și asigură propulsia prin utilizarea energiei vântului.

Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă a companiei

Saildrone produce în prezent patru clase de nave de suprafață autonome. Printre acestea se numără Surveyor, cu o lungime de 20 de metri, și Spectre, cea mai mare și mai rapidă platformă dezvoltată până acum de companie.

Saildrone Spectre are 52 de metri lungime și o greutate de aproximativ 250 de tone. Platforma a fost prezentată în luna aprilie și va fi construită în parteneriat cu Lockheed Martin și Fincantieri Marine Group.

Nava este destinată să contribuie la acoperirea unui deficit important în domeniul luptei antisubmarin. Platforma ar urma să atingă viteze de până la 30 de noduri și să poată executa lovituri cinetice. Printre încărcăturile utile avute în vedere se numără două sisteme Lockheed Martin MK-70 Payload Delivery System.

Navele autonome, folosite pentru supraveghere și informații

Navele Saildrone au fost deja utilizate de armata americană în zona Caraibelor și în Pacificul de Est, inclusiv pentru urmărirea unor persoane suspectate de trafic de droguri.

În vara anului 2026, Forțele Armate Daneze au lansat o operațiune de testare desfășurată pe durata mai multor luni, folosind patru nave autonome Saildrone Voyager în apele teritoriale ale Danemarcei.

Misiunea urmărește consolidarea capacităților de supraveghere maritimă și colectare de informații în nordul Europei, într-un context în care statele europene acordă o atenție tot mai mare monitorizării zonelor maritime și utilizării sistemelor fără echipaj.

Citeste in continuare

Actualitate

Instanța federală menține interdicția Pentagonului împotriva Anthropic. Compania mai are însă opțiuni juridice

Publicat

pe

De

Curtea de Apel confirmă etichetarea Anthropic drept risc pentru lanțul de aprovizionare

Un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a Statelor Unite pentru Districtul Columbia a validat decizia Pentagonului de a considera produsele dezvoltate de Anthropic drept un „risc pentru lanțul de aprovizionare” în materie de securitate națională.

Hotărârea permite Departamentului Apărării să interzică utilizarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de companie nu doar de către propriii angajați, ci și de salariații firmelor private care lucrează în cadrul unor contracte de apărare.

Decizia reprezintă o victorie importantă pentru Pentagon, însă nu încheie disputa juridică dintre administrația americană și compania care dezvoltă modelul Claude.

Două procese distincte, două direcții juridice diferite

Hotărârea pronunțată la Washington se referă exclusiv la măsura adoptată de Departamentul Apărării. Ea nu influențează un alt proces, desfășurat separat în Districtul de Nord al Californiei.

În acel dosar, judecătoarea Rita Lin a respins, luna trecută, încercarea administrației Trump de a exclude Anthropic de la toate contractele federale. Prin urmare, compania se confruntă cu două litigii paralele, ale căror rezultate au fost până acum diferite.

Pentagonul își apără decizia, Anthropic ia în calcul noi apeluri

Emil Michael, directorul tehnologic al Pentagonului și unul dintre principalii susținători ai măsurilor împotriva Anthropic, a salutat public hotărârea instanței.

Acesta a afirmat că argumentele companiei au fost respinse și că desemnarea Anthropic drept risc pentru baza industrială de apărare oferă o mai mare siguranță militarilor și sistemului de comandă.

La rândul său, Anthropic a transmis că nu este de acord cu verdictul, dar a lăsat deschisă posibilitatea continuării demersurilor judiciare. Compania a invocat hotărârea favorabilă pronunțată în California și a precizat că analizează toate opțiunile, inclusiv solicitarea unei noi examinări a cazului.

Judecătorii majoritari au invocat restricțiile impuse de Anthropic asupra modelului Claude

Avizul majoritar a fost redactat de judecătorul Gregory Katsas și susținut de judecătoarea Naomi Rao, ambii numiți de Donald Trump.

Cei doi au considerat că administrația a avut suficiente argumente pentru a concluziona că integrarea în continuare a modelului Claude în sistemele informatice ale Departamentului Apărării, fie direct, fie prin intermediul contractorilor, poate reprezenta un risc pentru securitatea națională.

Judecătorii au pus accent pe faptul că Anthropic introduce în model restricții menite să împiedice executarea anumitor sarcini. În opinia majoritară, aceste limitări au împiedicat în mai multe rânduri modelul să răspundă unor solicitări formulate de utilizatori guvernamentali.

Opinia separată: legea nu vizează o companie americană preocupată de siguranța AI

Judecătoarea Karen Henderson, numită de fostul președinte George H.W. Bush, a avut o opinie diferită și a votat împotriva deciziei majoritare.

Ea a susținut că legislația utilizată pentru desemnarea Anthropic drept risc — Federal Acquisition Supply Chain Security Act, adoptată în 2018 — a fost creată pentru a preveni sabotajul unor puteri străine ostile.

În opinia sa, această lege nu ar trebui aplicată unei companii americane care introduce în propriile produse mecanisme de siguranță și reguli etice cunoscute public.

Anthropic poate cere rejudecarea de către întregul tribunal

Experții juridici consideră că firma are două căi principale de atac. Anthropic poate solicita intervenția Curții Supreme a Statelor Unite sau poate cere ca dosarul să fie analizat de un complet extins al Curții de Apel pentru Districtul Columbia.

Ambele variante sunt însă incerte. Curtea Supremă nu este obligată să accepte un caz, iar astfel de solicitări sunt aprobate doar într-un număr redus de situații. La rândul său, rejudecarea de către întregul complet al Curții de Apel este o procedură discreționară și nu este acordată în mod frecvent.

Componența întregii Curți de Apel ar putea schimba rezultatul

Spre deosebire de completul care a pronunțat decizia — format din doi judecători numiți de Donald Trump și unul numit de George H.W. Bush — întregul tribunal federal are o componență mai diversă, cu judecători numiți de președinți republicani și democrați.

Această structură ar putea face ca o eventuală rejudecare să fie mai puțin previzibilă. Unii specialiști consideră că judecătorii ar putea analiza mai atent limitele puterii executive atunci când administrația invocă motive de securitate națională.

Totuși, apărarea bazată pe securitatea națională oferă executivului o marjă largă de apreciere, iar instanțele sunt adesea prudente atunci când sunt chemate să conteste decizii ale Pentagonului în acest domeniu.

Un dosar cu miză majoră pentru industria AI și securitatea națională

Cazul Anthropic depășește disputa dintre o companie de tehnologie și Departamentul Apărării. El poate stabili cât de mult control pot exercita furnizorii de inteligență artificială asupra utilizării produselor lor de către guvern și în ce măsură administrația poate interzice aceste tehnologii în numele securității naționale.

Analiștii consideră că, dacă va primi dreptul de a contesta decizia în fața unui complet extins, Anthropic ar putea avea șanse reale să obțină un rezultat diferit. O eventuală sesizare a Curții Supreme ar putea amplifica și mai mult importanța cazului.

Pentru moment, însă, compania nu are garantat dreptul la o nouă etapă de judecată, iar interdicția Pentagonului rămâne în vigoare.

Citeste in continuare

Actualitate

Italia comandă două distrugătoare DDX pentru apărarea împotriva rachetelor hipersonice

Publicat

pe

De

Contract de 3,7 miliarde de euro pentru Marina Italiană

Organizația Europeană pentru Cooperare în Domeniul Armamentului (OCCAR) a atribuit un contract în valoare de 3,7 miliarde de euro pentru construirea a două distrugătoare DDX destinate Marinei Italiene.

Acordul a fost încheiat cu Orizzonte Sistemi Navali (OSN), companie mixtă controlată de producătorul naval Fincantieri și grupul de tehnologie și apărare Leonardo. Aproximativ 1,3 miliarde de euro din valoarea totală a contractului reprezintă opțiuni.

Fincantieri și Leonardo își împart responsabilitățile

În următoarele săptămâni, OSN urmează să semneze contracte de subcontractare cu cele două companii italiene. Fincantieri va primi comenzi estimate la 1,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea contractelor atribuite companiei Leonardo este evaluată la aproximativ 1,7 miliarde de euro.

Fincantieri va răspunde de proiectarea și construcția celor două nave, iar Leonardo va contribui la dezvoltarea sistemului de luptă.

Potrivit producătorilor, programul DDX va aduce o schimbare majoră în profilul operațional al Marinei Italiene, atât prin caracteristicile platformei navale, cât și prin nivelul de integrare al sistemelor de luptă.

Navele vor înlocui distrugătoarele din clasa Horizon

Cele două distrugătoare sunt programate să fie livrate în 2033 și 2035. Calendarul reprezintă o întârziere față de planurile inițiale ale Romei. În momentul în care Italia a prezentat programul noilor nave, în 2020, primele livrări erau anticipate pentru anul 2028.

Contractul pentru construcție ar fi trebuit să fie semnat în 2023, în funcție de disponibilitatea finanțării. Definirea cerințelor operaționale și identificarea resurselor financiare ar fi provocat însă întârzieri semnificative, proiectul fiind amânat cu aproximativ trei ani.

Noile nave vor înlocui distrugătoarele italiene din clasa Horizon și vor deveni unele dintre cele mai importante platforme de apărare aeriană și antirachetă ale flotei.

Distrugătoare de 180 de metri, cu rază de acțiune de peste 4.000 de mile

Fiecare distrugător DDX va avea o lungime de 180 de metri și o deplasare de aproximativ 13.500 de tone. Navele vor putea parcurge peste 4.000 de mile nautice fără realimentare.

Platformele vor fi echipate cu un sistem integrat de comandă, control, comunicații, calculatoare și informații, denumit SADOC 5 C5I. La bord vor fi instalate și un radar digital AESA în banda S, precum și sisteme de armament dezvoltate de compania europeană MBDA.

Scut naval împotriva amenințărilor aeriene și hipersonice

Principalul obiectiv al programului este asigurarea unei capacități avansate de apărare aeriană și antirachetă. Sistemele instalate pe distrugătoare vor fi concepute pentru detectarea și combaterea rachetelor convenționale, balistice și hipersonice.

Prin integrarea radarului AESA, a sistemului de comandă SADOC și a armamentului MBDA, navele vor putea proteja atât propria platformă, cât și alte unități navale aflate în aceeași formație.

Programul este prezentat drept un salt tehnologic major pentru Marina Italiană, într-un context în care amenințările aeriene și cu rachete devin tot mai complexe și mai greu de contracarat.

Fincantieri își extinde portofoliul de comenzi

Fincantieri anunțase anterior că se așteaptă la contracte noi în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro pe termen scurt, iar proiectul DDX se numără printre principalele acorduri incluse în această estimare.

Compania urma să contracteze, în perioada următoare, și două unități navale în cadrul programului italian Joint Maritime Mission System, cunoscut sub denumirea J3MS.

Strategia Fincantieri vizează, în același timp, extinderea activității pe piețele externe. Producătorul italian intenționează să încheie contracte importante cu mai multe marine militare străine pentru furnizarea de nave de suprafață, inclusiv fregate FREMM, dar și pentru servicii destinate unor clienți din Orientul Mijlociu și din alte regiuni strategice.

Un nou sistem de război electronic pentru protecția flotei

Compania italiană ELT Group va dota distrugătoarele DDX cu un sistem de război electronic de nouă generație.

Soluția este destinată să îmbunătățească protecția navelor și a întregii formații navale în scenarii operaționale caracterizate de amenințări multiple, desfășurate simultan în domeniile maritim, aerian, terestru, spațial și cibernetic.

Prin combinația dintre apărarea antirachetă, radarul avansat, sistemele de comandă și războiul electronic, cele două distrugătoare vor reprezenta un element central al viitoarei arhitecturi de apărare a Marinei Italiene.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv19 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a –  Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?

La început a fost o hotărâre de Guvern și o promisiune: România își construiește un sistem antigrindină modern, cu o...

Exclusiv19 ore ago

M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE

Cum devii expert, judecător, formator și apărător al drepturilor omului cu o singură dispoziție de zi și zero ore de...

Exclusiv19 ore ago

Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”

Dacă Prahova ar fi un film, atunci Florin Diaconu ar fi exact personajul ăla negativ care intră în cadru cu...

Exclusiv19 ore ago

I.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă

Din strada, direct în culisele orașului ciuruit La peste 50 de ani, agentul de poliție Editoiu Alin, de la Biroul...

Exclusiv2 zile ago

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...

Exclusiv2 zile ago

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!

În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...

Exclusiv3 zile ago

Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției

Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă

Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...

Exclusiv4 zile ago

Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație

Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă

IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...

Exclusiv4 zile ago

Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat

„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...

Exclusiv5 zile ago

Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea

Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...

Exclusiv5 zile ago

MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)

MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE  Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv