Mandatul ministrului Culturii, început la 23 iunie 2025 și încheiat la 20 octombrie 2026, a vizat modernizarea administrației culturale, protejarea patrimoniului și creșterea vizibilității internaționale a României. Bilanțul prezentat de minister inventariază 40 de rezultate și o serie de proiecte aflate încă în derulare, de la digitalizarea patrimoniului până la pregătirea participării României la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028.

Patrimoniul național, între recuperări și reformă

Printre cele mai vizibile rezultate se numără repatrierea Coifului de la Coțofenești și a două brățări dacice, precum și prezentarea publică a acestora. Trei brățări preistorice recuperate recent au fost, la rândul lor, expuse publicului. Restaurarea pieselor din tezaurul de la Coțofenești este în desfășurare.

În plan internațional, „Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înscrisă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. România, Republica Moldova și Ucraina au semnat un memorandum pentru înscrierea civilizației Cucuteni-Trypillia pe listele indicative ale organizației, iar dosarul multinațional „Oya” a fost depus sub coordonarea Turciei.

Ministerul a lansat, de asemenea, în consultare publică o propunere de reorganizare a sistemului de protejare a patrimoniului. Planul propune o coordonare centrală, 12 inspectorate regionale și o rețea de inspectori la nivel județean. Proiectul a fost prezentat ca o etapă de reformă a unei arhitecturi instituționale considerate fragmentate și învechite.

Finanțări noi și protejarea instituțiilor culturale

Bugetul Ministerului Culturii pentru 2026 a ajuns la aproximativ 1,44 miliarde de lei, cu 3,73% peste execuția anului precedent. Creditele de angajament, destinate proiectelor multianuale, au crescut cu 56%, până la aproximativ 2,17 miliarde de lei.

România a semnat Memorandumul de Înțelegere pentru Granturile Norvegiene 2021–2028, care alocă 47 de milioane de euro domeniului cultural. Ministerul a mai contractat două proiecte de transformare digitală în valoare totală de 42 de milioane de euro și a continuat implementarea investițiilor culturale finanțate prin PNRR.

În paralel, instituțiile publice de cultură au fost exceptate de la măsurile de reducere a personalului și a fondului de salarii. Pentru finanțarea proiectelor culturale, atribuirea directă a fost înlocuită cu selecția prin schema de ajutor de minimis, iar Fondul de mobilitate a fost reînființat după aproape două decenii. Bursele de studii și de creație, în valoare de 10.000 de lei fiecare, urmează să fie acordate din 2027.

La 20 octombrie 2026, bilanțul indica finanțări nerambursabile de peste 22,8 milioane de lei pentru proiecte culturale. Fondul pentru Nevoi Culturale de Urgență cuprindea 27 de proiecte, iar schema de minimis era implementată prin apeluri succesive, cu finanțare multianuală până în 2029.

MuTRA și alte investiții în infrastructură

La Florești, lângă Cluj-Napoca, a fost inaugurat MuTRA – Galeria Istorică a Transilvaniei, prezentat drept primul muzeu public construit de la zero în România. Investiția, de 145 de milioane de lei, a fost finanțată în proporție de 60% prin PNRR și 40% de la bugetul de stat.

Au fost deschise și patru centre-pilot la Avrig pentru intervenții asupra clădirilor istorice, iar 115 proiecte culturale finanțate prin PNRR au fost finalizate în 141 de localități din zone defavorizate.

Proiectul de restaurare a Vilei Regale a Reginei Maria din Mamaia a avansat prin emiterea avizului pentru lucrări urgente de punere în siguranță și aprobarea colaborării dintre autorități pentru valorificarea monumentului. În București a fost lansat „Triunghiul Muzeelor”, un district cultural care reunește trei muzee și include proiecte anunțate pentru extinderea Muzeului Antipa și restaurarea Vilei Samurcaș.

România, în prim-planul diplomației culturale

Unul dintre proiectele de anvergură ale mandatului este participarea României ca Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pregătirile au fost structurate în cadrul programului național „RO GoH Frankfurt 2028”.

Sezonul Cultural România–Polonia a cuprins peste 300 de evenimente în 13 orașe și a atras aproximativ 100.000 de participanți. În cadrul Anului Cultural România–Italia, Polipticul lui Giotto a fost expus la Iași pentru prima dată în afara Italiei. România a participat și la Bienala de la Veneția, iar Comisia Europeană a confirmat calendarul potrivit căruia țara va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034.

Digitalizare și schimbări în administrarea instituțiilor

Proiectele ePatrimoniu și eMonumente, cu o valoare cumulată de aproximativ 42 de milioane de euro, urmăresc digitalizarea informațiilor despre patrimoniul cultural și inventarierea monumentelor. A fost operaționalizată și platforma fonduri-cultura.ro, utilizată pentru gestionarea apelurilor de finanțare nerambursabilă.

În administrarea instituțiilor publice de cultură, ministerul a publicat componența comisiilor de concurs și proiectele de management, precum și rezultatele procedurilor de evaluare. În perioada mandatului au fost organizate 24 de evaluări anuale și opt evaluări finale. Cinci manageri au obținut note sub 7, fapt care a dus la încetarea contractelor lor.

Au fost numite conduceri interimare în mai multe instituții, iar o parte dintre interimatele de lungă durată au fost încheiate prin concursuri. La 20 octombrie 2026, cinci concursuri de management se aflau în desfășurare, potrivit bilanțului.

Cinematografie și industrii creative

Concursurile de selecție a proiectelor cinematografice au fost reluate, iar schema de ajutor de stat pentru producția de film a fost prelungită cu trei ani. Pentru 2026 au fost prevăzute credite bugetare de 30 de milioane de lei și credite de angajament de 140 de milioane de lei.

Investiția PNRR pentru digitalizarea producției și distribuției de film a fost finalizată cu o rată de absorbție de aproximativ 98%. Din 63 de cereri depuse, 47 de proiecte au fost contractate, iar 44 au fost implementate.

Ministerul a inclus în programele sale de sprijin și festivaluri de film, proiecte de modă și design, precum și inițiative de cooperare pentru promovarea muzicii românești pe piețele europene.

O strategie cu orizontul 2034

Proiectul Strategiei Naționale a Culturii 2027–2034 a fost pus în consultare publică, cu termen pentru transmiterea observațiilor până la 2 noiembrie 2026. Documentul urmează să ofere un cadru de priorități pentru politicile culturale din următorii ani și să se coreleze cu pregătirea Capitalei Europene a Culturii din 2034.

Bilanțul prezintă mandatul drept unul de inițiere și pregătire a unor transformări structurale, derulat într-o perioadă marcată de constrângeri bugetare și schimbări guvernamentale. Mai multe proiecte — între care reforma protejării patrimoniului, investițiile în infrastructură și pregătirea evenimentelor internaționale — rămân în derulare și depind de continuitatea administrativă.