Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au descoperit, în urma unor acțiuni de tip BLITZ desfășurate pe principalele rute de transport internațional, peste 11.400 de articole vestimentare, încălțăminte, produse de marochinărie, cosmetice și parfumuri inscripționate cu denumirea unor mărci protejate.

Bunurile, în valoare totală estimată la aproximativ 2.505.150 de lei, sunt considerate susceptibile a fi contrafăcute.

Peste 9.000 de produse, găsite în bagaje și mijloace de transport

Polițiștii din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu lucrători ai Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu – Compartimentul Sprijin Operativ, au oprit pentru control mai multe autocare și autoturisme care circulau pe rutele Turcia–România, Turcia–Ucraina, Bulgaria–România și Bulgaria–Germania.

În urma verificărilor, efectuate pe DN 5, au fost descoperite 9.096 de bunuri, ascunse în bagajele personale ale pasagerilor, în diferite spații din interiorul vehiculelor și în compartimente special amenajate.

Produsele, constând în articole vestimentare, încălțăminte, articole de marochinărie și produse de parfumerie, aveau o valoare estimată la 2.033.950 de lei, dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă.

Bunurile aparțineau unor cetățeni turci, români, bulgari, ucraineni și azeri, pasageri și șoferi ai mijloacelor de transport. Persoanele verificate nu au putut prezenta documente care să ateste proveniența sau autenticitatea produselor.

Alte peste 2.300 de produse, descoperite la Calafat

La data de 14 septembrie, în jurul orei 16:30, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat, în colaborare cu lucrători ai Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat, au oprit pentru control, pe DN 56, în apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria.

Vehiculul, condus de un cetățean bulgar în vârstă de 51 de ani, se deplasa pe ruta Bulgaria–Germania și transporta, potrivit documentelor, diverse mărfuri.

În urma controlului efectuat în compartimentul de marfă al remorcii, echipa comună a descoperit 2.356 de produse cosmetice și de parfumerie, în valoare de aproximativ 471.200 de lei. Produsele purtau denumirea unor mărci protejate și erau suspectate că sunt contrafăcute. Pentru acestea, șoferul nu a prezentat documente de proveniență.

Cercetări pentru punerea în circulație a unor produse contrafăcute

Toate bunurile au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor și depozitate în camerele de corpuri delicte ale instituțiilor abilitate.

În cauză sunt efectuate cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată, pentru produse identice sau similare, faptă care poate prejudicia titularul mărcii.

La finalizarea verificărilor, vor fi dispuse soluții legale prin unitatea de parchet competentă.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu anunță că desfășoară permanent acțiuni, în cooperare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale, protejarea frontierelor și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. (Paul D.).

Monument istoric din București, transformat în scenariu pentru gestionarea unui dezastru

Protejarea patrimoniului cultural trebuie pregătită din timp, inclusiv pentru situații extreme precum cutremurele sau alte dezastre naturale. Acesta a fost obiectivul unei simulări post-dezastru organizate la Casa arhitectului Paul Gottereau din București, clădire inclusă în lista monumentelor istorice.

Exercițiul s-a desfășurat în cadrul cursului internațional READY Track 2 și a reunit specialiști din 19 țări, precum și reprezentanți ai structurilor de intervenție.

Testarea intervenției în condiții cât mai apropiate de realitate

Participanții au urmărit să verifice modul în care obiectele și structurile de patrimoniu pot fi protejate după producerea unui cutremur, dar și în cazul apariției unor riscuri secundare.

Simularea a oferit cadrul necesar pentru exersarea unor proceduri esențiale, de la evacuarea bunurilor culturale până la stabilizarea elementelor constructive afectate.

Coordonarea rapidă, esențială pentru limitarea pagubelor

Printre etapele urmărite s-au numărat identificarea și protejarea obiectelor de valoare, evaluarea rapidă a vulnerabilităților clădirii, intervenția asupra structurilor deteriorate și cooperarea între instituțiile implicate.

Specialiștii atrag atenția că asemenea proceduri nu pot fi aplicate eficient pentru prima dată în timpul unei crize. Ele trebuie testate și îmbunătățite anterior, astfel încât intervenția să fie rapidă și coordonată atunci când apare o situație de urgență.

Experiență internațională pentru protejarea patrimoniului

Participarea experților din 19 țări a contribuit la schimbul de bune practici și la consolidarea cooperării internaționale în domeniul protejării patrimoniului cultural în situații de risc.

Organizatorii au transmis felicitări tuturor celor implicați în pregătirea și desfășurarea exercițiului, considerat un pas important pentru creșterea capacității de reacție în fața dezastrelor.

Cooperarea cu Ottawa, o miză strategică pentru România

Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a anunțat că a avut o scurtă discuție cu premierul Canadei, Mark Carney, prezent în plenul Parlamentului European. În centrul schimbului de opinii s-a aflat apropierea dintre Uniunea Europeană și Canada, relație pe care oficialul român o consideră importantă inclusiv pentru România.

Potrivit lui Negrescu, legăturile dintre București și Ottawa sunt susținute de existența unei comunități românești numeroase în Canada, de intensificarea relațiilor economice și de cooperarea deja activă în domeniul securității.

Canada este, de altfel, primul stat din afara Europei care participă la instrumentul european SAFE, destinat investițiilor comune în domeniul apărării.

Statutul de membru asociat ar putea extinde cooperarea

Victor Negrescu consideră că ideea acordării Canadei a unui statut de membru asociat al Uniunii Europene ar putea deschide o nouă etapă în relațiile dintre cele două părți.

Un astfel de model ar putea facilita investițiile, mobilitatea cetățenilor, recunoașterea diplomelor și cooperarea în sectoare tehnologice și industriale. În același timp, ar permite o coordonare mai strânsă în materie de securitate și apărare.

„Un statut de membru asociat al Uniunii Europene poate aduce relația cu Canada la un nivel superior, prin investiții mai consistente, mobilitate îmbunătățită, recunoașterea diplomelor și o cooperare mai strânsă în domeniul securității”, a transmis europarlamentarul.

Negrescu a precizat că un asemenea mecanism ar putea deveni un model pentru dezvoltarea unor parteneriate similare cu alte state apropiate de Europa și de valorile Uniunii Europene.

Relația cu Statele Unite rămâne esențială

Europarlamentarul român a subliniat că apropierea dintre Uniunea Europeană și Canada nu trebuie interpretată ca o acțiune îndreptată împotriva Statelor Unite și nici ca o tentativă de slăbire a relației transatlantice.

În opinia sa, parteneriatul cu Washingtonul rămâne indispensabil pentru securitatea Europei și a României. Totuși, schimbările geopolitice obligă statele europene să își consolideze capacitatea de acțiune și să își diversifice parteneriatele strategice.

„Relația cu Statele Unite rămâne fundamentală pentru securitatea Europei și a României. În același timp, transformările globale impun Europei să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare”, a explicat Victor Negrescu.

Un posibil „Articol 4 european”

În acest context, europarlamentarul susține ideea instituirii unui „Articol 4 european”, mecanism care ar permite statelor membre să se consulte rapid și să coordoneze un răspuns comun în cazul unor amenințări la adresa securității.

Victor Negrescu consideră că această inițiativă nu ar trebui să înlocuiască NATO, ci să consolideze capacitatea Uniunii Europene de a reacționa și de a contribui mai eficient la propria apărare.

Un asemenea mecanism ar putea facilita cooperarea între statele membre și ar oferi un cadru suplimentar pentru gestionarea crizelor de securitate.

România, beneficiară a unor garanții suplimentare

Aflați pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO, România și celelalte state din regiune au nevoie de parteneriate solide și de garanții de securitate credibile, susține europarlamentarul.

În viziunea lui Victor Negrescu, o relație aprofundată cu Canada ar putea contribui la construirea unei Europe mai puternice, capabile să răspundă noilor provocări geopolitice, fără a renunța la legătura transatlantică.

„Pentru România, mai mulți parteneri credibili și garanții de securitate suplimentare înseamnă un nivel mai ridicat de protecție. Parteneriatul cu Canada poate reprezenta un pas important către o Europă mai puternică și o relație transatlantică adaptată realităților actuale”, a concluzionat Victor Negrescu.