Washingtonul pregătește armata pentru conflicte desfășurate într-un mediu contaminat biologic

Armata Statelor Unite a anunțat o nouă strategie de apărare biologică, menită să permită forțelor sale să își păstreze capacitatea operațională deplină într-un „mediu contestat biologic”.

Noua abordare urmărește să se asigure că trupele americane pot fi desfășurate, susținute și menținute în luptă chiar și atunci când se confruntă cu epidemii, contaminări accidentale sau atacuri biologice deliberate.

Trei tipuri de amenințări biologice

Un mediu contestat biologic poate fi generat de mai multe tipuri de pericole. Printre acestea se numără amenințările naturale, precum pandemia de COVID-19 sau malaria, dar și incidentele accidentale provocate de scurgeri de agenți patogeni din laboratoare și alte facilități.

La acestea se adaugă amenințările deliberate, în care adversarii folosesc agenți biologici fabricați sau modificați pentru a afecta trupele, populația și infrastructura critică.

Obiectivul central al strategiei este ca o pandemie sau orice altă criză sanitară să nu împiedice armata să își proiecteze forța în zonele de operații, să desfășoare misiuni de luptă și să reziste pe durata unui conflict.

Cinci direcții de acțiune până în 2035

Strategia, semnată de fostul secretar al Armatei Dan Driscoll, stabilește cinci direcții de acțiune pe care instituția intenționează să le implementeze până în anul 2035.

1. Dezvoltarea cunoștințelor și a expertizei

Prima direcție vizează recrutarea, pregătirea și păstrarea specialiștilor. Armata intenționează să extindă baza de experți în domeniile științific, medical și operațional, la toate nivelurile structurii militare.

Planurile includ și introducerea sau extinderea cursurilor de apărare biologică în programele de instruire și educație profesională ale militarilor.

2. Creșterea nivelului de conștientizare operațională

A doua direcție urmărește integrarea senzorilor biologici și a instrumentelor de analiză în platformele deja existente.

Aceste tehnologii ar trebui să ofere comandanților un avantaj decizional și să permită monitorizarea indiciilor care ar putea indica utilizarea unor arme biologice de către adversari.

3. Controlul informațiilor și al comunicării

Armata vrea să standardizeze sistemele de schimb de informații biologice în cadrul forțelor comune, precum și în cooperarea cu alte agenții și aliați.

O componentă importantă va fi combaterea dezinformării și a informațiilor false. Pentru acest obiectiv, armata intenționează să monitorizeze spațiul informațional cu ajutorul inteligenței artificiale și al instrumentelor de învățare automată.

4. Consolidarea pregătirii pentru apărare biologică

A patra direcție se concentrează pe echipamentele de protecție și pe capacitățile de decontaminare necesare pentru limitarea efectelor amenințărilor biologice.

Noua strategie propune și schimbarea modului în care aceste pericole sunt privite. Ele nu ar trebui tratate exclusiv ca probleme medicale, ci ca factori operaționali care pot afecta toate funcțiile unei forțe aflate în război.

5. Modernizarea apărării biologice

Ultima direcție presupune accelerarea proceselor de achiziție prin utilizarea inteligenței artificiale, a biologiei sintetice și a producției aditive, cunoscută și sub denumirea de imprimare 3D.

În paralel, armata intenționează să își actualizeze doctrina și să identifice lacunele rămase în actualele principii și proceduri de apărare biologică.

Implementarea va fi etapizată pe 10 ani

Potrivit calendarului stabilit, direcțiile privind gestionarea informațiilor și modernizarea apărării biologice vor avea prioritate până în 2028. Acestea sunt considerate esențiale pentru crearea infrastructurii necesare implementării celorlalte obiective.

În perioada 2028-2031, accentul se va muta pe dezvoltarea expertizei și pe îmbunătățirea conștientizării situaționale. Între 2031 și 2035, principala prioritate va deveni consolidarea pregătirii operaționale și a capacităților de protecție.

Pandemia, evoluția amenințărilor și medicina de precizie

Oficialii americani au precizat că noua strategie nu a fost declanșată de un singur eveniment. Documentul reflectă lecțiile învățate în timpul pandemiei de COVID-19, modificarea tabloului de amenințări și progresele din domeniul medicinei de precizie.

Unele dintre tehnologiile medicale avansate ar putea fi folosite, în anumite condiții, și împotriva Statelor Unite. Exercițiile desfășurate în zona Pacificului și pe teritoriul american au contribuit, de asemenea, la definirea noilor priorități, fără ca oficialii să ofere detalii despre aceste activități.

Testarea probelor biologice poate fi făcută în mai puțin de 24 de ore

Progresele tehnologice au redus semnificativ timpul necesar pentru analizarea unor probe suspecte. Dispozitivele mobile de secvențiere genetică le permit militarilor aflați în teatre de operații să examineze în aproximativ 24 de ore resturi de animale sălbatice sau substanțe necunoscute care ar putea fi periculoase.

În urmă cu câțiva ani, astfel de probe trebuiau trimise în Statele Unite continentale, iar rezultatele puteau fi obținute după mai multe săptămâni. Accelerarea procesului contribuie la reducerea riscului de expunere și permite adoptarea mai rapidă a măsurilor de protecție.

Apărarea biologică devine responsabilitatea întregii armate

Noua strategie continuă direcția stabilită prin documentul adoptat în 2021, dar extinde responsabilitatea dincolo de structurile specializate în biologie sau chimie.

Dacă strategia anterioară urmărea în principal consolidarea capacităților inițiale ale acestor structuri, noul document oferă instrucțiuni pentru aplicarea măsurilor de apărare biologică la nivelul întregii armate.

În cazul descoperirii unor animale moarte în număr neobișnuit sau a unei substanțe suspecte, reacția nu va mai reveni exclusiv personalului medical. Specialiștii în informații, protecția forței, operațiuni și alte domenii vor avea propriile responsabilități în evaluarea și gestionarea incidentului.

Inteligența artificială, folosită pentru identificarea rapidă a riscurilor

O diferență majoră față de strategia din 2021 este rolul mult mai important acordat inteligenței artificiale.

Armata folosește deja aceste tehnologii pentru a stabili valori de referință privind bolile. Acestea indică frecvența unei afecțiuni, nivelul de transmitere și evoluția sa pe baza unor seturi diverse de date.

Informațiile publicate de alte state și datele disponibile din surse deschise pot fi analizate pentru construirea unor modele de referință. Atunci când apar creșteri neobișnuite sau modificări ale tiparelor, sistemele bazate pe inteligență artificială pot semnala mai rapid un posibil risc.