Featured
Aviația navală americană încearcă să deblocheze „linia de producție” a piloților
Un sistem blocat între cerințele flotei și realitățile instruirii
Rear Adm. Max „Pepper” McCoy, șeful Comandamentului pentru Instruirea Aviației Navale a SUA, compară sistemul pe care îl conduce cu o bandă transportoare industrială. Un sistem funcționează corect atunci când fluxul este continuu, fără acumulări și blocaje pe traseu.
În prezent, însă, mai multe astfel de „bălți” s-au format simultan în procesul de pregătire a aviatorilor navali. Conducerea trebuie să gestioneze în același timp o criză de producție, presiuni operaționale tot mai mari și nevoia de modernizare a instruirii.
Într-o discuție despre viitorul Comandamentului pentru Instruirea Aviației Navale, McCoy a explicat că obiectivul nu este doar creșterea unui procent de producție, ci refacerea unui sistem sustenabil, repetabil și capabil să genereze aviatori pregătiți pentru luptă într-un interval previzibil.
Blocajul începe înainte ca studenții să ajungă la zbor
De aproape un deceniu, sistemul de instruire a produs mai puțini aviatori decât necesarul flotei. Una dintre principalele cauze a fost reprezentată de problemele asociate aeronavei T-45.
Studenții intrau în program mai repede decât putea sistemul să-i pregătească. În consecință, s-a format o rezervă tot mai mare de ofițeri proaspăt comisionați care așteptau să înceapă instruirea de zbor.
Această acumulare, cunoscută drept „pre-NIFE pool”, se formează înaintea programului NIFE — etapa de selecție și evaluare de opt săptămâni și jumătate desfășurată la Pensacola, prima fază a traseului de pregătire.
Sub conducerea predecesorului lui McCoy, Rear Adm. Richard T. Brophy Jr., producția a fost readusă la aproximativ 105% din necesar în toate categoriile de aeronave. Rezolvarea blocajului inițial a scos însă la iveală o problemă aflată mai departe pe traseu.
Escadroanele de conversie au devenit noul punct de strangulare
Escadroanele de înlocuire operațională — Fleet Replacement Squadrons — nu reușesc în prezent să pregătească suficienți aviatori. Aceste unități reprezintă ultima etapă majoră înainte ca un pilot să devină pe deplin util flotei.
Studenții ajung târziu la primul lor post operațional, în timp ce etapele carierei continuă să se desfășoare după calendarul obișnuit. Întârzierile din instruire nu sunt compensate prin decalarea celorlalte obligații profesionale.
Rezultatul este reducerea perioadei în care ofițerii juniori pot servi în primul tur de producție operațională înainte de a fi trimiși în misiuni maritime fără legătură directă cu zborul sau redistribuiți pentru a acoperi alte deficituri.
Astfel, tocmai ofițerii care ar trebui să revină în structurile de instruire și să pregătească următoarea generație sunt transferați în alte misiuni. Sistemul ajunge să se alimenteze singur, într-un ciclu al întârzierilor.
De la procentul de producție la timpul efectiv de pregătire
Pentru McCoy, indicatorul esențial nu este procentul de îndeplinire a unei ținte, ci durata necesară pentru ca un ofițer să treacă de la comisionare la sosirea în flotă.
Acest interval trebuie să respecte durata prevăzută în mod normal de traseul de instruire. Dacă timpul de pregătire este redus la nivelul planificat, aviatorii pot începe la timp primul tur operațional, îl pot finaliza integral și pot reveni ulterior în structurile de instruire înainte de a fi repartizați în alte misiuni.
În acest fel, ciclul de deficit poate fi inversat.
Trei probleme majore: aeronave, instructori și studenți
McCoy descrie sistemul de instruire printr-un „scaun cu trei picioare”: aeronavele, instructorii și studenții.
Niciunul dintre aceste elemente nu se află în prezent la nivelul necesar:
- nu există suficiente aeronave disponibile pentru instruire;
- numărul instructorilor este insuficient;
- există prea mulți studenți blocați simultan în diferite etape ale programului.
Ultimul aspect poate părea paradoxal. Comandamentul nu recrutează neapărat prea mulți studenți, însă durata excesivă a instruirii îi menține în sistem mai mult timp, transformându-i în grupuri de așteptare, nu într-un flux continuu.
McCoy este ofițerul responsabil, la nivelul întregii structuri de aviație navală, pentru traseul „de la stradă la flotă”. Autoritatea sa nu este însă uniformă pe întregul parcurs. Școlile de instruire sunt subordonate Comandamentului pentru Educație și Instruire Navală, iar după sosirea unui aviator brevetat la escadronul de conversie, responsabilitatea trece la comandanții categoriilor de aviație.
Rolul său este să analizeze ansamblul sistemului și să decidă ce pârghii trebuie acționate, în ce ordine, pentru a readuce timpul de instruire la nivelul prevăzut.
Aeronavele disponibile, prima condiție pentru reluarea fluxului
În ceea ce privește flota de instruire, comandamentul operează integral cu sprijin logistic contractat. O mare parte din efortul conducerii este concentrată asupra atingerii obiectivului intern numit „North Star”.
Acesta reprezintă numărul de aeronave pregătite pentru instruire, necesar pentru executarea programului zilnic și pentru creșterea temporară a producției atunci când situația o impune, fără a compromite durata de serviciu a aparatelor.
Fără o flotă disponibilă suficientă, instructorii și studenții nu pot fi utilizați eficient, indiferent de planificarea administrativă.
Instructorii, deficitul cel mai sever
Lipsa instructorilor este cea mai acută problemă a sistemului. Corpul activ este format în principal din aviatori aflați la primul tur maritim, completat de instructori permanenți, rezerviști, pușcași marini și, în anumite situații, personal al Gărzii de Coastă.
O soluție utilizată tot mai intens este reprezentată de „SERGRADs” — aviatori care au absolvit etapele de pregătire, dar sunt menținuți temporar în roluri de instructori până la eliberarea unui loc într-un escadron de conversie.
În prezent, 15 instructori pușcași marini din această categorie participă la instruirea aviatorilor pe avioane cu reacție la bazele Kingsville și Meridian. Măsura permite păstrarea instructorilor mai experimentați pentru etapele avansate ale pregătirii.
Comandamentul extinde, de asemenea, utilizarea instructorilor contractuali. Aceștia sunt foști aviatori ai Marinei și ai Infanteriei Marine, mulți cu experiență pe T-45, care sunt introduși în etapa primară de instruire.
Scopul este folosirea resurselor controlate direct de comandament pentru a elibera personal și a prioritiza încadrarea escadroanelor de conversie, unde instructorii calificați aflați la primul tur sunt mai greu de găsit.
Instruirea virtuală trebuie integrată, nu adăugată artificial
McCoy acordă o atenție deosebită instruirii Live Virtual Constructive, care combină simularea live cu medii virtuale și constructive.
În viziunea sa, aceste tehnologii nu trebuie să înlocuiască orele de zbor. Ele trebuie să le completeze, pregătind studenții la sol și formând deprinderile necesare înainte ca aceștia să urce în aer.
Obiectivul este ca fiecare ieșire la zbor să pornească de la un nivel de pregătire adecvat și să producă rezultate din prima încercare, în loc ca evenimentele să fie repetate din cauza pregătirii insuficiente.
Pentru a avea valoare reală, instruirea virtuală trebuie integrată în programa existentă. Ea nu poate fi tratată ca un modul separat, adăugat peste un sistem neschimbat.
„Era urgenței” schimbă regulile instruirii
Sistemul funcționează într-un mediu de securitate în care diferența dintre criză și timp de pace devine tot mai greu de definit. În acest context, o structură de instruire construită pe ideea că va exista întotdeauna timp pentru recuperarea întârzierilor nu mai este viabilă.
Flota are nevoie de un sistem dinamic, capabil să răspundă rapid la modificarea amenințărilor, nu de unul care doar administrează fluxul existent.
McCoy avertizează însă că modernizarea nu poate avea succes cât timp sistemul de bază nu produce suficienți aviatori. Recuperarea deficitului actual este o condiție preliminară pentru construirea unei arhitecturi de instruire flexibile și adaptate amenințărilor.
Standarde mai stricte la începutul traseului
Una dintre cele mai importante schimbări urmărite de McCoy vizează standardele de la începutul instruirii.
Comandamentul intenționează să identifice mai rapid cazurile în care studenții nu ating nivelul necesar, în special în etapa NIFE și în pregătirea primară. Eliminarea timpurie poate crește presiunea inițială, dar ar trebui să reducă pierderile în etapele avansate.
Studenții care ajung la pregătirea avansată ar trebui să fi trecut deja de un prag mai ridicat de performanță. În acest fel, rata de eliminare ulterioară poate scădea, iar resursele de instruire pot fi folosite mai eficient.
McCoy își descrie abordarea prin trei principii: fermitate, corectitudine și consecvență. Studenților li se datorează cel mai bun mediu de pregătire posibil și o definire clară a așteptărilor. În schimb, ceea ce li se cere este efort total și constant, nu perfecțiune.
Motivația este simplă: în momentul în care ajung în flotă, responsabilitățile unui aviator brevetat cresc brusc. Pregătirea trebuie să-i condiționeze pentru această schimbare înainte ca ea să se producă.
Instructorii lucrează șapte zile pe săptămână
În condițiile în care nu există suficiente aeronave și instructori pentru a atinge 105% din necesar, explicația este efortul excepțional al cadrelor existente.
Instructorii zboară șapte zile pe săptămână, într-unul dintre cele mai solicitante roluri din aviația navală. Nu există un sezon mai puțin intens și nici un punct clar în care misiunea să se încheie.
Această soluție poate susține temporar producția, dar nu poate înlocui reformele structurale necesare pentru refacerea sistemului.
Pregătirea trebuie proiectată pornind de la misiunea din flotă
Metoda lui McCoy este bazată pe inginerie inversă. Procesul începe cu întrebarea: ce trebuie să poată face un ofițer aflat la primul său tur operațional?
De aici, cerințele sunt urmărite înapoi prin escadronul de conversie, instruirea avansată și pregătirea primară. Fiecare etapă trebuie să construiască deprinderile necesare pentru următoarea.
În acest model, programa nu este o succesiune de activități independente, ci un traseu coerent orientat spre misiunea reală.
Cultura navală nu poate fi externalizată complet
McCoy respinge ideea externalizării pe scară largă a instruirii. Aviația navală nu este o forță aeriană generică, iar operarea de pe portavioane impune cerințe pe care un model exclusiv contractual nu le poate reproduce în totalitate.
Programul de pregătire primară pentru elicoptere, operat prin contract, este prezentat drept un compromis funcțional. Studenții sunt supravegheați de un ofițer al Marinei cu grad de colonel, iar comandamentul trimite periodic personal propriu, astfel încât studenții să interacționeze cu ofițeri care poartă uniformele Marinei și ale Infanteriei Marine.
Aceștia pot transmite elemente de cultură profesională pe care programa tehnică, singură, nu le poate acoperi.
Instructorii contractuali introduși în etapa primară provin, la rândul lor, din rândul foștilor piloți ai Marinei și Infanteriei Marine. Diferența este că nu mai poartă grade militare.
Experiența recentă de luptă ajunge în sălile de instruire
Un alt element care urmează să consolideze sistemul este integrarea aviatorilor reveniți din misiuni recente. Aceștia au experiență reală de luptă și sunt așteptați să intre în corpul instructorilor în perioada următoare.
Pentru McCoy, nimic nu poate înlocui impactul unui student care stă la aceeași masă de briefing cu un aviator care a utilizat efectiv armamentul în luptă.
Această experiență poate transforma instruirea dintr-un proces bazat exclusiv pe scenarii și proceduri într-unul conectat direct la realitățile operaționale.
Obiectivul final: o linie de producție stabilă
Imaginea de ansamblu nu este aceea a unei modernizări line și confortabile, ci a unei intervenții de urgență realizate cu gândul la etapa următoare.
Sistemul se află sub presiune, iar cea mai mare parte a timpului și energiei este consumată pentru menținerea funcționării sale de zi cu zi. În paralel, Comandamentul pentru Instruirea Aviației Navale continuă să lucreze la eficientizarea producției, menținerea standardelor și creșterea calității pregătirii.
Obiectivul lui McCoy este ca succesorul să primească un sistem cu numărul potrivit de aeronave, instructori suficienți și un timp de pregătire apropiat de cel planificat.
Abia atunci următorul șef al instruirii navale va putea accelera modernizarea pe o linie de producție stabilă, nu pe una blocată de acumulări și improvizații.
Administratie
20 de localități din Prahova, beneficiare ale unui proiect de energie verde de 42,6 milioane de lei
O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.
Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.
Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.
Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice
Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.
Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.
20 de comunități, un proiect comun
Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.
De la documentații la începerea lucrărilor
La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.
Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.
Parte a unui program județean mai amplu
I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.
Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.
Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.
Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.
România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea
Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.
El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.
Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată
În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.
„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.
Apel la măsuri evaluate prin rezultate
Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.
„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”
Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:
- „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
- „Avem pierderi economice semnificative.”
- „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”
Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.
Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.
„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”
Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:
- ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
- unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
- cum s‑au selectat operatorii;
- de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
- ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;
Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:
- Omologarea? La AASNACP.
- Datele de impact? La AASNACP.
- Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
- Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.
Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?
Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.
Să rezumăm:
- când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
- când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.
„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”
În același răspuns, compania declară solemn că:
- toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
- totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.
Doar că:
- Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
- Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
- chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.
Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”
„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”
În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:
- între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
- din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
- în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.
Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”
În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:
- conflict de interese;
- controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
- posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.
În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.
„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”
Electromecanica se laudă în adresă cu:
- „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
- „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
- informări, ședințe, transparență maximă.
În practică:
- Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
- fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”
Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.
Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”
Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.
„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”
În timp ce evită să prezinte:
- seria completă de date 2015–2024;
- studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
- formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;
Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:
„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”
Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”
După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.
„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”
Electromecanica mai lansează o perlă:
- „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”
Asta după ce:
- fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
- o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.
Formula e simplă:
- Declari că totul e transparent și pe site.
- Nu publici ce doare.
- Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”
Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”
Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:
- prinsă de Corpul de Control,
- deranjată de Curtea de Conturi,
- vizată de DNA,
- demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
- pusă la zid de fermieri,
și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:
- nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
- pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
- se declară victimă economică;
- se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
- cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.
În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:
„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”
Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:
- toate studiile, integral;
- metodologiile complete,
- serii de date independente,
- explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,
orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.
- Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:
„Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...
Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal
Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...
IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește
S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...
Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time
Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță
Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...
Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii
Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...
Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zile
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 5 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 2 zile
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile
I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 2 zile
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații