Featured
Reducerea tranzitelor navale americane prin Strâmtoarea Taiwan: semnal de slăbire a descurajării în fața presiunii militare chineze
Exerciții militare chineze fără precedent, urmate de o prezență americană tot mai discretă
În decembrie 2025, armata chineză a desfășurat în jurul Taiwanului exerciții militare de mare intensitate, care au inclus, în premieră, o simulare de blocadă aeriană și navală completă a insulei. La doar câteva săptămâni distanță, două nave ale Marinei SUA au traversat Strâmtoarea Taiwan, marcând primul tranzit naval al anului 2026.
Deși această trecere a oferit un oarecare sentiment de reasigurare în capitalele din regiune, în special la Taipei, ea rămâne singurul tranzit anunțat public de Marina americană în Strâmtoarea Taiwan în acest an și doar unul dintre cele trei efectuate de la începutul celui de-al doilea mandat Trump. Ritmul actual reprezintă o scădere semnificativă față de anii precedenți, tocmai într-un moment în care presiunile militare chineze se intensifică – un fapt care ridică serioase semne de întrebare.
(Analiza prezentată în continuare se bazează pe surse publice, inclusiv declarații oficiale ale guvernelor, rapoarte de presă, comunicate ale Marinei SUA și baze de date specializate, precum Taiwan Security Monitor – acestea reprezentând sursa principală a datelor reformulate în acest articol.)
De la zeci de tranzite la jumătate: cifrele care schimbă percepția asupra angajamentului SUA
Un studiu asupra tranzitelor navale prin Strâmtoarea Taiwan, realizat pe baza comunicatelor oficiale americane și străine, a relatărilor de presă și a bazelor de date existente, indică următoarea evoluție:
- 28 de tranzite navale în timpul primului mandat Trump
- 32 de tranzite în timpul administrației Biden
- doar 14 tranzite prognozate, la ritmul actual, pentru întregul mandat Trump 2.0
Aceasta ar însemna o scădere de aproximativ 50% față de Trump 1.0 și de circa 56% față de perioada Biden. În condițiile în care Strâmtoarea Taiwan este una dintre cele mai disputate rute maritime din lume, o diminuare tăcută a prezenței americane riscă să aibă consecințe strategice majore.
Strâmtoarea Taiwan: axă strategică și arenă a disputelor juridice
Strâmtoarea Taiwan este de ani de zile un punct fierbinte, marcat de episoade recurente de tensiune determinate de pretenții teritoriale concurente. Beijingul susține că strâmtoarea reprezintă ape teritoriale chineze, o afirmație pe care Statele Unite și majoritatea țărilor nu o recunosc ca fiind legală sau legitimă.
În acest context, tranzitele militare prin Strâmtoarea Taiwan au devenit un instrument cheie pentru a împiedica normalizarea acestor pretenții considerate ilegale. Navele americane — și ale altor state partenere — trec deliberat prin zone declarate unilateral de China, tocmai pentru a contesta aceste revendicări și a afirma libertatea de navigație.
Presiunea militară chineză, „noua normalitate” în jurul Taiwanului
Din 2022 încoace, de la vizita în Taiwan a fostei președinte a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, prezența militară chineză în jurul insulei a devenit aproape constantă. Avioane și nave chineze patrulează regulat în proximitatea Taiwanului, cu incursiuni frecvente în spațiul aerian și în apele din jurul insulei.
- În orice zi obișnuită, cinci-șase nave de război chineze se află în apropierea Taiwanului.
- Potrivit Raportului Pentagonului privind armata Chinei pentru 2025, activitatea zilnică din jurul insulei, patrulele combinate aproape săptămânale și exercițiile de răspuns în perioade de tensiune politică au atins recorduri succesive de la an la an.
Pe lângă presiunea militară clasică, Beijingul utilizează tactici de tip „felii de salam”: tăierea cablurilor submarine, opriri și inspecții ilegale ale navelor taiwaneze, toate menite să uzeze vigilența autorităților de la Taipei, fără a declanșa o confruntare deschisă.
De ce contează tranzitele navale: prezență, descurajare și experiență operațională
Până acum, China s-a abținut să lanseze o invazie pe scară largă a Taiwanului. Unul dintre motive este perspectiva implicării SUA, consolidată printr-o prezență navală regulată în zonă. Această prezență transmite semnalul că un atac asupra insulei nu s-ar desfășura într-un vid strategic.
Tranzitele nu au doar un rol simbolic. Ele:
- oferă Marinei SUA experiență practică de navigare și operare în Strâmtoarea Taiwan;
- testează reacțiile Chinei în teren și îmbunătățesc pregătirea pentru eventuale crize;
- demonstrează în mod concret, repetat, angajamentul Washingtonului față de dreptul internațional maritim.
O reducere de durată a acestui tip de activitate ar putea eroda experiența operațională și, mai grav, i-ar putea da Beijingului impresia că poate recurge la acțiuni coercitive tot mai agresive cu un risc calculat mai mic.
Disputa: calitate vs. cantitate sau semnal strategic clar?
Unii analiști avertizează însă împotriva concentrării exclusiv pe numărul tranzitelor. Fostul oficial al Pentagonului, Drew Thompson, a argumentat că tranzitele prin Strâmtoarea Taiwan sunt „doar un aspect al prezenței militare americane” și că ar trebui evaluate mai degrabă calitativ decât cantitativ.
Deși această perspectivă are o bază reală — contextul, tipul de operațiuni și combinația cu alte forme de prezență militară sunt toate relevante —, tranzitele rămân extrem de vizibile și recurente, ceea ce le transformă într-un instrument de semnalizare cu impact deosebit.
Un exemplu: după trecerea combinată a unor nave americane și canadiene prin Strâmtoare în octombrie 2024, Ministerul de Externe al Taiwanului a salutat inițiativa drept „acțiune concretă pentru apărarea păcii în Strâmtoarea Taiwan”, subliniind că a fost „al patrulea tranzit comun în mai puțin de doi ani”. Astfel de episoade transmit atât Beijingului, cât și aliaților, mesaje clare despre poziția Washingtonului.
„Tranzite tăcute”: compromis util sau sursă de confuzie?
Scăderea tranzitelor anunțate public în perioada Trump 2.0 a alimentat ipoteza că Marina SUA recurge mai des la „tranzite tăcute” — treceri care nu sunt comunicate oficial, pentru a reduce vizibilitatea și a limita escaladarea cu Beijingul. China a denunțat în mod repetat tranzitele americane și a cerut Washingtonului să înceteze „amplificarea publică” a acestor operațiuni.
Acest scenariu pare credibil, mai ales în contextul în care președintele Donald Trump, aflat la al doilea mandat, s-a arătat mai deschis la cooperare diplomatică și economică cu Beijingul. De exemplu, tranzitul distrugătorului USS Higgins și al fregatei britanice HMS Richmond, în septembrie 2025, nu a fost anunțat printr-un comunicat standard al Marinei SUA, fiind confirmat ulterior doar printr-un oficial al Pentagonului.
Deși astfel de tranzite neanunțate sunt preferabile absenței totale a activității, lipsa lor din spațiul public slăbește mesajul transmis către aliați și opinia internațională. O scădere bruscă a tranzitelor declarate poate alimenta percepția unei retrageri sau a unei diminuări a angajamentului american.
Riscul unei interpretări greșite a strategiei americane
Momentul în care are loc această diminuare este deosebit de sensibil. Coerciția maritimă a Chinei nu dă semne de retragere într-un scenariu de „dezescaladare reciprocă”; dimpotrivă, se intensifică.
Astfel:
- numărul tranzitelor anunțate public de SUA scade sub Trump 2.0,
- în timp ce activitatea militară chineză în jurul Taiwanului devine din ce în ce mai agresivă.
Dacă tranzitele neanunțate nu reușesc să compenseze în planul percepțiilor publice, există riscul ca aliații și partenerii Washingtonului — și, mai ales, Beijingul — să interpreteze situația ca pe o retragere treptată a SUA dintr-un punct cheie al ordinii de securitate din Asia-Pacific. Astfel de percepții, odată cristalizate, sunt greu de inversat.
Ce ar trebui să facă Pentagonul: revenire la ritmul anterior de tranzite anunțate
Pentru a evita ambiguitățile strategice periculoase, concluzia care se conturează este clară: Pentagonul ar trebui să revină la ritmul standard de tranzite de rutină prin Strâmtoarea Taiwan, anunțate public, așa cum s-a întâmplat în cele două administrații anterioare.
Reinstituirea unei prezențe vizibile și regulate:
- reafirmă respingerea pretențiilor maritime ilegale ale Chinei;
- consolidează încrederea aliaților și partenerilor că SUA rămân angajate în apărarea libertății de navigație;
- menține efectul de descurajare asupra unor potențiale acțiuni agresive ale Beijingului;
- transmite, în mod transparent, că diminuarea anunțurilor publice nu echivalează cu o diminuare a voinței politice sau militare.
Într-o regiune în care simbolurile, semnalele și percepțiile contează aproape la fel de mult ca navele și avioanele efective, prezența americană în Strâmtoarea Taiwan nu își poate permite să devină „invizibilă”, fără costuri strategice pe termen lung.
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul.
„Prea multă transparență strică” – noua doctrină de la IPJ Călărași
La IPJ Călărași, tehnologia nu e un instrument, ci aproape o amenințare la ordinea publică. Dintr-un răspuns oficial prezentat de Sindicatul Diamantul aflăm, cu uimire amestecată cu râs amar, că solicitarea de comunicare pe cale electronică a unui document deja diseminat intern poate constitui, atenție, „un demers excesiv și abuz de drept procedural”.
Cu alte cuvinte, dacă documentul există, a fost deja răspândit în interior și tu îndrăznești să-l ceri și pe e-mail, riști să fii etichetat drept abuzator de procedură. Transparența, da, dar să nu fie… comodă și modernă.
Legea 544/2001, reinterpretată: „nu pentru voi am muncit noi”
În același răspuns, IPJ Călărași invocă, cu o creativitate demnă de un manual de satiră juridică, Legea nr. 544/2001. Aceasta, spun ei, ar avea ca scop „asigurarea transparenței față de cetățeni și nu dublarea sau ocolirea mecanismelor de dialog social”.
Traducere liberă în limbaj de pamflet:
– Legea 544 e pentru transparență, dar nu vă folosiți prea mult de ea, că ne deranjați „mecanismele”.
– Dialog social înseamnă, probabil, să vii frumos, cu capul plecat, la ghișeu, să aștepți, să insiști, să revii, iar dacă îndrăznești să ceri documentul pe e-mail… e exces.
Sindicatul Diamantul expune astfel un tip de gândire birocratică în care legea e invocată nu pentru a ușura accesul la informații, ci pentru a justifica refuzul de a apăsa pe „Trimite”.
„Consum nejustificat de resurse”: apăsarea tastei Enter, pericol bugetar
Răspunsul IPJ Călărași merge mai departe, într-o demonstrație de „sclipire administrativă”:
activitatea de transmitere electronică a unor acte interne, deja accesibile angajaților, ar genera „consum nejustificat de resurse administrative”.
Într-o eră în care firme private, ONG-uri și instituții publice serioase trimit mii de documente prin e-mail zilnic, la Călărași apăsarea tastei Enter se transformă într-o amenințare la adresa bugetului și a ordinii instituționale.
Probabil că, în logica asta, cel mai sigur este să tipărești hârtiile, să le cari din birou în birou și să le pui sub ștampilă – că asta nu consumă resurse, doar timp și nervi.
Comisia salvatoare: „reclamația nu e întemeiată, polițistul e curat ca lacrima”
Ca să fie tacâmul complet, răspunsul citat de Sindicatul Diamantul ne anunță că, în urma analizei efectuate de comisia desemnată, s-a concluzionat solemn că reclamația administrativă adresată IPJ Călărași nu este întemeiată, iar polițistul responsabil cu gestionarea informațiilor de interes public este fără „rea-credință”.
Deci sistemul a anchetat sistemul și a decis că sistemul are dreptate. Cine ar fi crezut?
Comisia internă a validat ideea că solicitarea prin e-mail poate fi excesivă, că Legea 544 nu e pentru „ocolirea mecanismelor”, și că orice insistență pe transparență ridică suspiciuni de abuz.
IPJ Călărași, laborator de inovație birocratică
Pamfletul de față pornește de la un simplu document oficial, scos la lumină de Sindicatul Diamantul, dar portretizează o mentalitate periculoasă:
– modernizarea e doar la nivel de slogan;
– transparența există doar când nu incomodează;
– tehnologia e bună, dar nu când simplifică viața celui care cere socoteală instituției.
„Sclipirile de geniu” de la IPJ Călărași arată cum poate fi răsturnat sensul unei legi menite să protejeze cetățeanul. Din instrument de acces la informație, Legea 544/2001 devine scut pentru refuz politicos: nu sunteți abuzați de opacitatea noastră, sunteți dumneavoastră abuzivi că cereți prea mult.
Concluzie: apăsați cu grijă pe „Trimite”
Dezvăluirile Sindicatului Diamantul despre IPJ Călărași ne livrează o lecție amară, dar perfectă pentru un pamflet:
În unele instituții, e-mailul nu e un instrument de comunicare, ci o linie roșie. Când ceri un document electronic, nu uita: nu doar că „generezi consum de resurse”, dar riști să fii acuzat că forțezi legea să funcționeze.
În România în care digitalele se taie anual în speech-uri pompoase, există încă insule de „geniu administrativ” în care cel mai mare abuz procedural este simpla pretenție ca statul să-ți trimită un document… cu un click. (Cerasela N.).
Exclusiv
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea
În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii polițist la Poliția Orașului Buhuși, județul Bacău, și comiți „crima” supremă de a aplica legea, trebuie să fii pregătit ca mașina ta personală să arate, la final de tură, ca după un antrenament de baseball pe capota și parbrizul ei.
Pe 12.08.2026, în jurul orei 20:00, niște polițiști au făcut gestul revoltător de normal de a conduce la sediul poliției un bărbat care încălcase legea. Ei nu știau, săracii, că în România există o specie nouă de „apărători ai libertății” care confundă statul de drept cu „statul la scandal”: în fața sediului au apărut imediat mai multe persoane ce solicitau eliberarea „eroului” încătușat și contestau, cu maximă tupeu, măsurile dispuse de oamenii legii.
Mașina polițistului – sac de box pentru vitejia de turmă
Cum argumentul rațional nu mai are nicio trecere, spiritele s-au încins rapid, în stilul clasic „hai cu toții pe unul”. În loc de dezbatere, s-a trecut direct la pedagogie cu pumnul și piciorul aplicată asupra autoturismului personal al unuia dintre polițiști. Mașina a fost devastată, într-o tentativă evidentă de intimidare a celor care, culmea nesimțirii, și-au permis să-și facă datoria.
Nu mai contează că omul ăla e polițist, că are familie, că mașina respectivă nu e proprietatea statului, ci rezultatul unor rate la bancă și al unor nopți de serviciu. Important e mesajul „educativ” transmis: dacă atingi infractorul, îți facem praf bunurile. Stat de drept în varianta autohtonă: „legea e bună, dar să nu deranjeze pe nimeni”.
Segmentul de societate care urlă la poliție, dar tace la hoți
Din păcate, există în România un segment bine antrenat să reacționeze prompt când legea începe să funcționeze împotriva „băieților noștri”. Pentru unii, polițistul nu e reprezentantul statului, ci sac de box, țap ispășitor și, la nevoie, decor urban pentru scuipat și înjurături.
În momentul în care un polițist aplică legea, o parte din societate vede în el dușmanul perfect: e vizibil, are uniformă, nu ripostează ca interlopul și, în plus, este ținut în frâu de aceiași politicieni care, la televizor, ne povestesc cum „România e un stat modern, european, orientat spre valorile occidentale”.
ONG-uri evaporate, bani cheltuiți, rezultate: zero barat
Pe hârtie, România e plină de ONG-uri preocupate de „educare” și „integrare socială” a categoriilor vulnerabile. În practică, când se întâmplă asemenea incidente – cum a fost cel de la Buhuși – aceste organizații dispar ca prin magie. Nu vezi nici formatori, nici mediatori, nici psihologi prinși între polițist și grupurile nervoase care îl înconjoară.
ONG-urile care au mânuit ani de zile fonduri generoase pentru „incluziune”, „educație civică” și „mediere comunitară” sunt, brusc, plecate în vacanță. Fără raport public, fără responsabilitate, fără explicații. Tac, iar statul tace și el, complice, prin acordul său tacit.
Acest tip de acțiune/inacțiune, după cum atrage atenția Sindicatul Europol, devine unul dintre factorii pentru care polițiștii ajung să se teamă că, după ce ies din tură, își pot găsi mașinile și bunurile personale făcute zob, doar pentru că au făcut ceea ce legea le cere: să intervină.
Realitatea din stradă vs. basmul politicienilor de la televizor
Ceea ce s-a întâmplat la Buhuși nu este vreo excepție exotică, ci doar unul dintre riscurile reale ale profesiei de polițist în România. Riscuri care nu apar nici în pliantele de recrutare, nici în declarațiile siropoase ale politicienilor.
În discursul oficial, polițistul „cel mult stă de vorbă cu cetățenii pe stradă”, zâmbind, eventual cu un pliant în mână și un copil pe umăr, imagine perfectă pentru Facebook. În realitate, același polițist își parchează mașina uitându-se de două ori în jur, se uită de trei ori în oglindă când pleacă acasă, și se întreabă dacă nu cumva următoarea „educație civică” i se va aplica direct pe caroserie sau pe geamurile apartamentului.
Când lovești polițistul pentru că își face treaba, lovești statul – dar cui îi pasă?
Sindicatul Europol dezvăluie limpede: când ataci polițistul pentru că aplică legea, ataci însăși autoritatea statului. Problema e că, în România, autoritatea statului a fost atât de mult terfelită, relativizată și vândută pe bucăți, încât unii au ajuns să creadă că e normal să te strângi cu gașca în fața secției și să faci presiuni ca „băiatul nostru” să fie eliberat.
Un stat care se autoproclamă „pro-european” de cel puțin două ori pe zi, în orice discurs public, dar permite ca polițiștii să fie intimidați, amenințați și atacați pentru că îndrăznesc să aplice legea, nu mai e un stat de drept, ci o caricatură de autoritate, o improvizație cu pretenții de civilizație.
Concluzie amar-comică: cine apără pe cei care ne apără?
Pamfletul acesta pornește de la un fapt concret – incidentul de la Poliția Orașului Buhuși din 12.08.2026 – semnalat public de Sindicatul Europol. Dincolo de tonul usturător, întrebarea rămâne una cât se poate de serioasă:
Într-un stat care își lasă polițiștii singuri în fața presiunii de stradă, ONG-urilor fantomă și politicianismului ipocrit, cine mai apără, în realitate, pe cei care ar trebui să ne apere pe toți?
Până răspunde cineva serios la întrebarea asta, polițistul român va continua să fie, în ochii unora, nu simbolul legii, ci vinovatul de serviciu. Iar mașina lui personală – locul unde frustrarea socială își dă cu pumnul, cu piciorul și cu piatra, în numele unei „libertăți” care confundă drepturile cu derbedeala. (Cerasela N.).
Anchete
Șoferiță de 24 de ani, prinsă a patra oară fără permis la Caransebeș. „Nu mai vorbim de o greșeală, ci de sfidarea legii”
Sindicatul Europol dezvăluie un nou caz revoltător de sfidare a regulilor de circulație: o tânără de 24 de ani, din Caransebeș, a fost prinsă pentru a patra oară conducând un autoturism fără permis de conducere, deși avea deja în cazier mai multe astfel de abateri.
Oprită în trafic, recunoscută imediat de polițiști
Incidentul a avut loc ieri seară, în jurul orei 20:30, pe raza municipiului Caransebeș, județul Caraș-Severin. Tânăra conducea un autoturism din direcția Centrul Civic către Iaz, când a fost observată de polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Caransebeș.
Echipajul a oprit autoturismul pentru control, iar în momentul verificării identității șoferiței, polițiștii au realizat că se află în fața unei „cliente” vechi, cunoscută deja pentru multiple abateri rutiere.
Verificările în bazele de date au confirmat ceea ce polițiștii bănuiau:
- tânăra de 24 de ani nu deține permis de conducere,
- fiind depistată deja de trei ori anterior conducând autovehicule pe drumurile publice fără acest drept.
Acesta este, așadar, al patrulea dosar penal întocmit pe numele ei pentru conducerea unui vehicul fără permis.
Reținută pentru 24 de ore: „Cazată” în arest pentru reflecție
Având în vedere istoricul său infracțional, polițiștii au dispus:
- reținerea pentru 24 de ore a șoferiței,
- și introducerea acesteia în arestul IPJ Caraș-Severin.
Sindicatul Europol notează, cu ironie amară, că tânăra va putea „medita în liniște, departe de zgomotul specific traficului rutier, asupra propriului comportament antisocial”.
Organizația sindicală subliniază că, în astfel de cazuri, nu se mai poate vorbi despre o simplă neatenție sau o „greșeală de tinerețe”:
„Când un om este prins a patra oară conducând fără permis, nu mai vorbim despre o simplă ‘greșeală’. Vorbim despre sfidarea repetată a legii și a siguranței celor din jur.”
Tipar periculos: sfidare, intimidare, presiune asupra polițiștilor
Sindicatul Europol atrage atenția că acest caz nu este unul izolat. Potrivit organizației, astfel de persoane:
- încalcă legea în mod repetat,
- pun în pericol siguranța tuturor participanților la trafic,
- iar atunci când sunt prinse, recurg la intimidare, amenințări sau plângeri disciplinare la adresa polițiștilor,
în încercarea de a-i determina pe aceștia să „închidă ochii”.
Acest tip de comportament, avertizează sindicatul, reprezintă un risc major pentru ordinea publică și pentru credibilitatea actului de aplicare a legii.
Europol: felicitări pentru polițiștii care au scos din trafic un real pericol
În mesajul public, Sindicatul Europol îi felicită pe polițiștii care au intervenit în acest caz pentru:
- profesionalism,
- determinare,
- fermitatea cu care au acționat pentru a scoate din trafic „un real pericol la adresa tuturor participanților la traficul rutier”.
Cazul este prezentat ca un exemplu concret al provocărilor zilnice cu care se confruntă polițiștii rutieri și al necesității de a sancționa ferm recidiva și sfidarea legii. (Sava N.).
Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri
Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...
O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”
O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuzatori legitimi ai statului român Incisiv de...
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...
Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul
Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...
Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis
Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...
Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț
Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...
Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă
Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...
IPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX. „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc
DE LA UPG PLOIEȘTI LA „NU E BUN DE NIMIC”: AȘA S-A FĂCUT POLIȚIST În minunatul lanț trofic al „cadrelor”...
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 20 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
-
Exclusivacum 4 zile
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
-
Exclusivacum 4 zile
Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă
-
Featuredacum 4 zile”Reforma cu capul în nori”. Vicepremierul Gheorghiu le explică bugetarilor că protestează… de prea bine
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login