Anchete
Cum se răstoarnă scaune la Inspecția Judiciară: Fleckhammer se clatină, Arafat apare, Strîmbei sare în aer
Scaunul lui Fleckhammer: cutremur de grad mare la Inspecția Judiciară
Dosarul care a început să clatine serios scaunul de adjunct al Inspecției Judiciare ocupat de procurorul Robert Fleckhammer nu este doar o „mică problemă administrativă”, ci o bombă cu fitil aprins, care duce binișor până în biroul lui Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
Publicația Lumea Justiției a dezvăluit că „dosarul momentului” – cel care amenință poziția lui Fleckhammer – își are originea într-o cauză penală extrem de sensibilă, în care personajele principale sunt nici mai mult, nici mai puțin decât șeful Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și celebrul Raed Arafat.
Pe scurt, dar fără menajamente: un dosar penal cu greutate, un adjunct de Inspecție Judiciară care semnează, un secretar de stat care se simte lezat, un șef de parchet militar care sare în sus și un CSM care sare în ajutor. Perfect pentru un scenariu de pamflet, doar că vorbim de justiția din România, nu de o piesă de teatru absurd.
De la contrabandă la scandal: dosarul care l-a pus pe Arafat în vizorul Parchetului Militar
Sursa de tot răul – sau, mai corect spus, de tot scandalul – este o cauză penală gestionată de procurorul Marius-Cătălin Strîmbei, șeful Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel (PMCMA).
Acesta l-a pus sub urmărire penală pe Raed Arafat, secretar de stat în MAI, pentru o presupusă faptă de complicitate la contrabandă. Ați citit bine: nu vorbim despre un simplu funcționar anonim, ci despre Arafat, personaj nelipsit din crize naționale și breaking news-uri, ajuns de data aceasta în postura deloc comodă de „suspect într-un dosar penal”.
Potrivit dezvăluirilor prezentate de Lumea Justiției (sursa care a scos la lumină tot acest lanț de evenimente), momentul în care Strîmbei a îndrăznit să-l pună sub urmărire penală pe Arafat a declanșat o reacție în lanț demnă de manualul de „Cum se apără sistemul când cineva deranjează pe cine nu trebuie”.
Arafat nu tace: plângere disciplinară direct la Inspecția Judiciară
Ce urmează? Exact ce te-ai aștepta într-un sistem în care greii nu acceptă să fie atingi nici cu o floare, darămite cu un dosar penal.
Sursele citate de Lumea Justiției arată că Raed Arafat a trecut la contraatac instituțional: i-a făcut plângere disciplinară procurorului militar Marius-Cătălin Strîmbei. Plângerea a ajuns, firește, pe masa Inspecției Judiciare – instituția care ar trebui să verifice dacă magistrații calcă sau nu pe bec.
Și, surpriză previzibilă: Inspecția Judiciară a clasat dosarul disciplinar formulat de Arafat împotriva lui Strîmbei. Adică, tradus în limbaj direct: „Nu, domnule Arafat, nu-i găsim lui Strîmbei vreo vină disciplinară”. Până aici, lucrurile ar fi putut părea chiar normale. Dar abia acum începe partea cu adevărat explozivă.
Fleckhammer semnează, Strîmbei se inflamează: „Reputația mea, vă rog!”
Clasarea plângerii disciplinare nu a rămas doar un act birocratic. Adjunctul Inspecției Judiciare, Robert Fleckhammer, a confirmat printr-o rezoluție soluția de clasare. Numai că – și aici se rupe filmul – în acea rezoluție, Fleckhammer ar fi strecurat niște comentarii care l-au deranjat profund pe procurorul militar Marius Strîmbei.
Nu vorbim, așadar, doar de o simplă ștampilă de „clasat”, ci de observații și formulări ce au fost percepute de șeful PMCMA drept o atingere adusă reputației, imparțialității și independenței sale.
Rezultatul? Strîmbei nu s-a mulțumit să mormăie în barbă. A mers direct la Secția pentru procurori din cadrul CSM, cerând oficial apărarea reputației, imparțialității și independenței sale față de ceea ce considera a fi derapaje în actul semnat de Fleckhammer.
CSM sare în apărare: Inspecția Judiciară, întoarsă împotriva propriului adjunct
Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii i-a dat dreptate lui Marius-Cătălin Strîmbei. Adică exact acel procuror militar care îl pusese sub urmărire penală pe Raed Arafat și care se trezise apoi cu o plângere disciplinară din partea acestuia, plângere clasată de Inspecția Judiciară.
CSM nu doar că a decis să-i apere reputația, imparțialitatea și independența lui Strîmbei, dar a mers și mai departe: procurorii din CSM au sesizat Inspecția Judiciară chiar împotriva adjunctului IJ, Robert Fleckhammer.
Cu alte cuvinte, scena arată așa:
- Arafat îl reclamă disciplinar pe Strîmbei.
- IJ clasează.
- Fleckhammer confirmă clasarea, dar lasă în scris niște comentarii.
- Strîmbei se simte atins în onoare.
- CSM îi dă dreptate lui Strîmbei.
- CSM se întoarce către Inspecția Judiciară și spune: „Verificați-l pe adjunctul vostru, Fleckhammer”.
E un fel de cerc vicios al plângerilor și al apărărilor, în care fiecare instituție își apără „ai săi”, iar în mijlocul cercului se învârte un amestec toxic de orgolii, funcții și interese.
Justiția pe contrasens: când „independența” se apără cu plângeri și sesizări
Dosarul care astăzi clatină serios scaunul lui Robert Fleckhammer nu este doar un episod izolat, ci o radiografie dură a modului în care se mișcă sistemul judiciar atunci când unul dintre „greii” puterii executive – în speță Raed Arafat – este pus în discuție într-un dosar penal.
Procurorul militar care îndrăznește să-l pună sub urmărire penală pe Arafat ajunge el însuși ținta unei plângeri disciplinare. Inspecția Judiciară îl „achită” disciplinar, dar adjunctul instituției, prin modul în care își motivează actul, ajunge să fie el însuși acuzat și împins spre anchetă disciplinară.
Astfel, în loc să avem claritate, avem un labirint de plângeri, rezoluții, comentarii și sesizări, în care adevărata miză pare să nu mai fie justiția, ci protejarea imaginii și a scaunelor celor implicați.
„Stați pe fază”: serialul abia începe
Publicația Lumea Justiției anunță deja că acest caz este departe de a se fi încheiat. Și are dreptate: un dosar penal cu Raed Arafat vizat pentru pretinsă complicitate la contrabandă, un șef de Parchet Militar care își apără cu dinții reputația, un adjunct al Inspecției Judiciare care riscă să-și piardă scaunul după propriile comentarii și un CSM care jonglează cu noțiuni de „independență” și „imparțialitate” – toate acestea pregătesc terenul pentru un serial de justiție românească în stil tragicomic.
Așa că, vorba sursei citate: stați pe fază, pentru că vom mai avea cu siguranță ocazia să vedem cum, în România, un singur dosar poate pune pe jar Inspecția Judiciară, CSM-ul, Parchetul Militar și un personaj de calibrul lui Raed Arafat. Iar scaunele? Ele se clatină. Cine cade primul, rămâne de văzut. (Irinel I.).
Înalta Curte îi mai trage o dată oblonul lui „Portocală”
Fostul procuror de la Ploiești, Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”, primește încă o porție de justiție rece, la pachet cu un cartonaș roșu definitiv din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit publicației Lumea Justiției, instanța supremă a menținut definitiv, în februarie, a doua excludere disciplinară a acestuia din magistratură, sancțiune pronunțată pentru modul în care a fost „fabricat” celebrul dosar supranumit „Tigăile lui Sebastian Ghiță”.
Dacă prima excludere definitivă din 2019 l-a dat deja afară din sistem, a doua vine ca o lovitură de siguranță: nu schimbă trecutul, dar îi mai pune un lacăt pe viitor, amânând cu încă trei ani orice eventuală tentativă de întoarcere în magistratură. Cu alte cuvinte: ieșirea din scenă a avut loc demult, dar acum i s-au stins și luminile de la culise.
Dosarul „Tigăile lui Ghiță”: improvizație penală după rețetă proprie
Conform dezvăluirilor din Lumea Justiției, cariera lui Negulescu a trosnit zgomotos în momentul în care a ieșit la lumină felul în care ar fi fost construit dosarul „Tigăile lui Sebastian Ghiță” – un dosar care, în loc să fie un act de justiție, a semănat mai degrabă cu un scenariu de bucătărie penală, unde probele se amestecă la foc mare și se servește un rechizitoriu „bine făcut”, indiferent de ingrediente.
Această abordare l-a costat scump pe fostul procuror. Nu doar profesional, prin excluderi succesive, ci și simbolic: din vânător de dosare a ajuns el însuși personaj de manual pentru derapajele din Justiție, menționat în hotărâri judecătorești și în presa de specialitate drept exemplu negativ de „așa nu”.
Mircea Negulescu, alergic la definitiv: încă o cale extraordinară… respinsă sec
Deși a fost scos din sistem încă din 2019, Negulescu nu pare împăcat cu ideea că ușa magistraturii i s-a închis. Potrivit aceleiași surse, după decizia definitivă a Înaltei Curți din februarie 2026, el a încercat să mai forțeze o dată nota, apelând la o cale extraordinară de atac: contestația în anulare.
Luni, 14 septembrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat însă un răspuns limpede, de tip „nu mai insista”. Completul de 5 judecători – Mihnea-Adrian Tănase, Mirela Poliţeanu, Lucian-Ioan Gherman, Cristinel Grosu și Mihaela Glodeanu – a respins contestația în anulare ca inadmisibilă, prin decizia nr. 126/2026, pronunțată în dosarul nr. 311/1/2026.
Tradus din juridic în română: încercarea de a întoarce pe dos o hotărâre definitivă a eșuat înainte să apuce măcar să intre pe fond. Procedura nu era nici măcar deschisă pentru astfel de manevre.
Contestație în anulare: „cerere respinsă, poftim la ieșire”
Decizia instanței supreme nu lasă loc de interpretări. În hotărârea pronunțată luni, judecătorii notează că:
- contestația în anulare formulată de Mircea Negulescu împotriva deciziei civile nr. 24 din 2 februarie 2026 (pronunțată de Completul de 5 judecători al ICCJ în dosarul nr. 1298/1/2025) este respinsă ca inadmisibilă;
- cererea de suspendare a executării aceleiași decizii este respinsă ca rămasă fără obiect.
Pe scurt: nu doar că nu i se admite contestația, dar nici măcar nu mai are sens să discuți despre suspendare, fiindcă terenul procedural pe care voia să joace era deja ieșit din uz.
Hotărârea este definitivă și a fost pronunțată, conform regulilor, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, în temeiul articolului 402 din Codul de procedură civilă.
Final de carieră: de la „vedetă a dosarelor” la client permanent al deciziilor definitive
Traiectoria lui Mircea „Portocală” Negulescu, așa cum reiese din relatările Lumea Justiției și din hotărârile instanței supreme, arată un drum abrupt:
- de la procuror ultramediatizat, activ în dosare cu mize politice și publice ridicate;
- la dublu exclus din magistratură, cu nume și prenume trecute la rubrica „abateri disciplinare”;
- și, în final, la justițiabil care încearcă tot felul de căi extraordinare, doar pentru a primi, din nou și din nou, același verdict: definitiv, închis, nu se mai redeschide.
Pamfletar vorbind, Justiția română pare să-i fi transmis lui „Portocală” următorul mesaj:
ai folosit sistemul la maximum, acum sistemul te-a folosit ca exemplu. Iar la capitolul „reîncadrare în magistratură”, pentru cel puțin încă trei ani, răspunsul e clar: „nu se servește, bucătăria e închisă”. (Irinel I.).
Sindicatul Europol dezvăluie rețeta simplă, rapidă și aproape garantată pentru șoferii care vor să transforme un control de rutină într-un spectacol online — și permisul într-o amintire.
Ai fost oprit de poliție? Perfect. Ai uitat documentele, nu porți centura sau ai încălcat o regulă de circulație? Nicio problemă. Polițistul îți verifică identitatea, constată contravenția, aplică sancțiunea și, în mod normal, lucrurile se încheie civilizat.
Dar ce faci dacă amenda nu ți se pare suficientă? Dacă simți că internetul are nevoie urgentă de opinia ta despre Codul Rutier? Dacă vrei ca mii de urmăritori să afle cum funcționează „justiția din stradă”?
Scoți telefonul.
Pasul unu: pornește camera și oprește bunul-simț
În loc să aștepți finalizarea controlului, îți activezi instant cariera de jurnalist de investigații și începi transmisiunea live.
„Spuneți-mi numele dumneavoastră!”
Nu pentru că polițistul nu s-ar fi identificat deja. Nu. Întrebarea este adresată, în primul rând, publicului. Oamenii trebuie să știe cine este „specialistul nepregătit” care tocmai ți-a dat amendă.
Comentariile curg, acuzațiile de abuz se înmulțesc, iar secțiunea de chat se transformă într-un tribunal improvizat, cu experți în drept rutier formați exclusiv din clipuri de 30 de secunde.
Pasul doi: confundă controlul rutier cu platoul de televiziune
Polițistul îți cere să te deplasezi la autovehicul și să rămâi în interior, conform indicațiilor sale.
Aici ai două opțiuni.
Prima, plictisitoare și legală: respecți dispoziția, lași controlul să se încheie și pleci mai departe.
A doua, mult mai spectaculoasă: continui filmarea, explici publicului că „polițistul își face legea singur” și refuzi să urmezi indicația, convins că telefonul mobil ți-a conferit imunitate juridică.
În această variantă, live-ul devine mai interesant. Și mai costisitor.
Pasul trei: descoperă că like-urile nu suspendă legea
Potrivit prevederilor menționate de Sindicatul Europol, participanții la trafic trebuie să respecte regulile de circulație, precum și semnalele, indicațiile și dispozițiile polițistului rutier.
Articolul 31 din OUG nr. 195/2002 stabilește această obligație, iar articolul 183 din regulamentul de aplicare prevede că șoferul oprit trebuie să rămână în vehicul, cu mâinile pe volan, respectând indicațiile polițistului.
Cu alte cuvinte, controlul rutier nu este un concurs de replici pentru TikTok, iar agentul nu este obligat să intre în distribuția spectacolului tău online.
Marele premiu: 30 de zile fără volan
Dacă refuzi să respecți dispozițiile polițistului rutier, poți ajunge să primești, pe lângă amenda inițială, și suspendarea dreptului de a conduce pentru 30 de zile, în condițiile prevăzute de legislația rutieră indicată de Europol.
Așadar, după ce ai explicat internetului că știi Codul Rutier mai bine decât Poliția Rutieră, vei avea suficient timp să continui dezbaterile juridice.
Doar că, în următoarea lună, o vei face de pe scaunul pasagerului, din stația de autobuz sau, pentru cei mai motivați, de pe bicicletă.
Morala: camera telefonului nu este scut legal
Să filmezi nu înseamnă automat că încalci legea. Problema apare atunci când transformi filmarea într-un pretext pentru a ignora dispozițiile legale și indicațiile polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Mai puțin circ pe live-uri și mai multă lectură din Codul Rutier, recomandă Sindicatul Europol.
Pentru că unele dintre cele mai scumpe cursuri de legislație rutieră nu se țin în școli de șoferi, ci pe marginea drumului — cu amendă în mână și permisul pus temporar pe pauză.
Respectarea legii nu se negociază în comentarii și nu se stabilește în funcție de numărul de like-uri. (Cerasela N.).
Anchete
Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO
Revizuirea prezenței militare americane în Europa, test pentru credibilitatea descurajării NATO
Reducerea forțelor SUA ar putea crea vulnerabilități într-un moment de presiune strategică asupra Alianței
Două dintre principalele componente ale descurajării NATO au fost serios afectate de la începutul anului 2026: diminuarea rapidă a stocurilor americane de muniții, pe fondul războiului cu Iranul, și limitarea substanțială a contribuției Statelor Unite la modelul de forțe al NATO în eventualitatea unui viitor conflict.
În acest context, Pentagonul a lansat o analiză a posturii militare americane din Europa. Secretarul pentru Război urmează să primească, la începutul lunii noiembrie, mai multe variante privind dimensiunea și distribuția forțelor americane de pe continent. Procesul ar urma să se încheie la începutul lunii decembrie, după care președintele Donald Trump va decide dacă acceptă, modifică sau respinge recomandările Pentagonului, cel mai probabil în urma consultărilor cu Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat.
O reevaluare periodică și realistă a angajamentelor americane în Europa este justificată. Totuși, în condițiile intensificării campaniei militare și hibride a Kremlinului împotriva statelor europene și ale faptului că reînarmarea Europei nu a atins încă viteza necesară, concluzia unei analize strategice ar trebui să fie menținerea unei prezențe militare americane robuste.
Spațiul pentru reduceri suplimentare este limitat
Statele Unite au în prezent aproximativ 80.000 de militari staționați permanent sau prin rotație în Europa. Cifra este deja sub media prezenței permanente americane de după încheierea Războiului Rece, estimată la circa 94.000 de militari.
Forțele americane dispun de numai trei aripi de aviație de vânătoare staționate permanent pe continent și nu au bombardiere strategice desfășurate permanent în Europa. Cea mai mare parte a Marinei americane operează în Pacific.
În Europa sunt bazate permanent doar o navă de comandă și control, aflată în Italia, și cinci distrugătoare staționate în Spania. Aceste nave sunt trimise constant în estul Mediteranei pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, ceea ce le limitează participarea la exercițiile cu aliații NATO. O a șasea navă de acest tip urma să se alăture forțelor americane din regiune în luna octombrie.
În aceste condiții, o reducere suplimentară a efectivelor nu ar elimina simple „rezerve” de capacitate, ci ar afecta direct misiuni și capabilități esențiale.
Bazele europene, esențiale pentru operațiunile americane
Războiul cu Iranul a evidențiat și mai clar importanța accesului la bazele militare și la spațiul aerian european. Pentagonul nu ar fi putut susține aceeași intensitate și durată a loviturilor împotriva regimului iranian fără drepturile de staționare, tranzit și survol oferite de aliații europeni.
Prezența americană în Europa este, de asemenea, susținută în mare măsură prin contribuții financiare indirecte ale contribuabililor europeni. Bazele militare americane sprijină nu doar descurajarea NATO și proiecția globală a puterii Statelor Unite, ci și influența politică a Washingtonului pe continent.
În plus, staționarea forțelor americane în Europa beneficiază de un sprijin public consistent în Statele Unite, inclusiv din partea unor segmente politice diferite.
Moscova urmărește limitele Alianței
Analiza posturii militare americane are loc într-un moment sensibil. Kremlinul pare dispus să testeze cât de departe poate merge înainte ca NATO să se fractureze sau să recunoască faptul că un conflict cu Rusia se află deja în desfășurare.
O serie recentă de atacuri și tentative îndreptate împotriva infrastructurii europene — inclusiv un atac asupra unui aeroport din Germania, atribuit direct Moscovei de autoritățile de la Berlin, precum și un incendiu la o fabrică poloneză de drone, considerat foarte probabil de premierul Donald Tusk ca fiind opera Rusiei — indică un model de escaladare.
De asemenea, directorul CIA ar fi efectuat recent o vizită în Rusia pentru a transmite un avertisment privind continuarea acțiunilor aventuriste împotriva statelor NATO. În paralel, Moscova urmărește cu atenție informațiile potrivit cărora stocurile americane de interceptori PAC-3 și rachete ATACMS din Europa au ajuns la niveluri „dincolo de critic”.
Înlocuirea acestor capabilități de vârf ar putea dura ani. Același interval este necesar și pentru compensarea reducerilor aduse contribuției americane la modelul de forțe al NATO — trupele și mijloacele care ar trebui să poată fi deplasate rapid în cazul izbucnirii unui conflict.
Reînarmarea europeană nu poate acoperi imediat retragerea americană
Investițiile masive ale statelor europene în apărare, impulsionate în parte de administrația Trump, reprezintă o evoluție importantă și necesară. Transformarea acestor investiții în capabilități operaționale nu s-a încheiat însă.
Aliații încearcă să acopere golurile lăsate de Statele Unite, dar nu dispun încă de suficiente mijloace — în special de capabilități strategice de sprijin — pentru a înlocui unu la unu contribuțiile americane retrase sau limitate la începutul anului.
Producția de armament necesită ani, nu luni. Această realitate este vizibilă inclusiv în eforturile actuale ale Pentagonului de a crește producția de muniții și de a reface stocurile.
Transmiterea semnalului că sprijinul american disponibil într-o eventuală criză europeană ar fi limitat pune o presiune suplimentară asupra dimensiunii și tipului de forțe deja staționate pe continent. Rusia trebuie să rămână convinsă că prezența militară americană, combinată cu puterea de foc a aliaților europeni, este suficientă pentru a descuraja orice confruntare directă.
Deciziile Washingtonului vor fi urmărite de întreaga Alianță
Descurajarea NATO, o alianță formată din 32 de state, este susținută de numeroase decizii și semnale transmise de guvernele membre. Pentru președintele Vladimir Putin, însă, Statele Unite rămân actorul decisiv.
Dacă Moscova ar ajunge la concluzia că Washingtonul nu poate sau nu dorește să intervină în mod semnificativ pentru apărarea aliaților, Rusia ar putea fi încurajată să își asume riscul unei agresiuni convenționale împotriva Alianței, înainte ca eforturile europene de reconstrucție militară să atingă masa critică.
Președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, Roger Wicker, a avertizat recent asupra riscului diminuării prezenței americane înainte ca Europa să își refacă suficient capacitatea militară. El a subliniat că transformarea investițiilor în forță militară efectivă va necesita timp, iar revizuirea posturii americane trebuie să țină cont de posibilitatea ca Rusia, aflată într-o situație dificilă, să recurgă la agresiuni oportuniste în Europa.
Congresul va avea, la rândul său, un rol important în stabilirea viitoarei configurații a forțelor americane de pe continent. Legea privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2027 ar urma să consolideze restricțiile deja introduse împotriva retragerii trupelor americane din Europa sub pragul de 76.000 de militari și să impună condiții suplimentare pentru orice reducere semnificativă a prezenței SUA.
Pentru moment, credibilitatea reînarmării europene depinde încă, într-o măsură considerabilă, de forțele americane deja prezente pe continent și de deciziile Washingtonului privind menținerea acestora.
Statele NATO, partenerii lor și Moscova vor urmări cu atenție această analiză. Miza este clară: orice eroare de calcul ar putea afecta nu doar postura militară americană în Europa, ci și credibilitatea întregului sistem de descurajare al Alianței.
GNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
Stația fantomă care „curăță” banii, nu apele: corupție la chiuvetă în Prahova Stația care trebuia să spele apele, nu conștiințele...
Ajutoarele de deces înghețate la 2017. Cum își ascunde Poliția Română formulele de calcul după ștampila „secret de serviciu”
Familiile polițiștilor morți în activitate sau în timpul serviciului descoperă abia la final, în fața ghișeului, că „sprijinul statului” e...
Permanența fantomă. Când munca polițiștilor dispare din hârtie ca dosarele incomode din sertar
Rubrica goală care golește drepturi În fiecare zi, la fiecare unitate de poliție, se emite „dispoziția de zi pe unitate”....
Premier căutat pentru reglaj de „culoare”. Brigada Rutieră, blocată la semafor politic
Pamflet despre concursurile amânate la șefia Poliției și „coloanele neoficiale” pentru politicieni grăbiți România fără premier, Poliția fără coloană vertebrală...
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
Republica Prahova: „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal” Într-o țară imaginară...
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de cadre din IPJ Prahova”. Dacă până acum părea doar o comedie neagră cu...
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125
Sindicatul polițiștilor „Diamantul” acuză Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) că refuză să intervină în...
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
-
Exclusivacum o zi
Mafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 2 zile
„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Exclusivacum 4 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Exclusivacum 3 zile
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
-
Featuredacum 12 oreȘeful care confundă polițiștii cu sticlele din ladă
-
Exclusivacum 2 zile
„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125