Anchete
Captură exotică la frontiera Moravița: Patru maimuțe descoperite în portbagajul unui autoturism din Ucraina
O descoperire neobișnuită a pus în alertă autoritățile de la granița de vest a României. Polițiștii de frontieră timișoreni și lucrătorii vamali au depistat patru primate ascunse în mașina unor cetățene ucrainene care încercau să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.
Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, incidentul a avut loc în timpul formalităților de control aplicate unui autoturism înmatriculat în Ucraina, în care călătoreau trei femei. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au procedat la verificarea amănunțită a vehiculului, descoperind în portbagaj două cutii în care se aflau patru maimuțe vii, transportate în condiții improprii.
Moștenire fără acte: Explicația bizară a conducătoarei auto pentru transportul ilegal
În urma verificărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că animalele aparțineau femeii aflate la volan, în vârstă de 47 de ani. Aceasta a oferit o justificare neașteptată în fața autorităților, susținând că a moștenit primatele de la mama sa, care a decedat recent, și că intenționa să le păstreze.
Potrivit sursei citate, posesoarea animalelor nu a putut prezenta documentele legale obligatorii care să ateste proveniența, dreptul de deținere sau autorizația de transport internațional pentru aceste exemplare exotice. Singura „dovadă” oferită a fost o fotografie a unui document despre care femeia a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria către Ucraina, document care însă nu îndeplinea condițiile legale pentru tranzitul peste frontiera română.
Intervenția autorităților sanitar-veterinare și demararea cercetărilor legale
Autoritățile au acționat prompt pentru a asigura protecția animalelor și respectarea reglementărilor privind speciile protejate. În consecință, cele patru maimuțe au fost ridicate imediat din punctul de frontieră și predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, pentru evaluare medicală și îngrijire corespunzătoare.
În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub coordonarea instituțiilor competente pentru a stabili toate împrejurările acestui caz și pentru a dispune măsurile legale ce se impun. Acest caz readuce în atenție rigurozitatea controalelor la frontieră în ceea ce privește traficul ilegal de animale sălbatice, activitate strict reglementată la nivel european și internațional. (Paul D.).
Anchete
Codul Administrativ lovește în gol: polițiștii, din nou speriați cu prostii birocratice
Sindicatul Europol demontează panica: „Polițistul nu e funcționarul de la ghișeu, oricât ar visa unii șefi de birou”
Codul administrativ, noua sperietoare de pe grupurile de WhatsApp ale polițiștilor
În ultima vreme, modificările aduse Codului administrativ au declanșat un val de panică pe grupurile de polițiști: zvonuri, interpretări „savante” și mesaje alarmiste care anunță, apocaliptic, că „gata, nu se mai poate suspenda raportul de serviciu pentru plecări la FRONTEX, EUROPOL sau alte structuri internaționale”.
Doar că, potrivit Sindicatului Europol, toată această agitație pornește de la o premisă greșită și riscă să genereze o confuzie complet nejustificată în rândul polițiștilor care au raporturile de serviciu suspendate sau care intenționează să solicite suspendarea pentru activități în cadrul unor organisme ori instituții internaționale (FRONTEX, EUROPOL, CEPOL, OLAF etc.).
Pe scurt: s-a aprins fitilul pe baza unei interpretări forțate. Iar panica e gratuită.
Polițistul – funcționar cu pistol, nu cu ștampilă
Faptul că anumite modificări legislative vizează regimul general al funcționarilor publici nu înseamnă, automat, că acestea se aplică și polițiștilor. Indiferent câți „juriști de Facebook” urlă contrariul.
Polițistul NU este un funcționar public obișnuit, prins exclusiv în mrejele Codului administrativ. Polițistul este funcționar public cu statut special. Asta nu e figură de stil, este realitate juridică asumată de legiuitor.
Acest statut special este reglementat prin Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Acest act normativ stabilește:
- cadrul propriu aplicabil carierei polițistului,
- drepturile și obligațiile acestuia,
- precum și regulile privind modificarea, suspendarea ori încetarea raporturilor de serviciu.
Prin urmare, când discutăm despre raporturile de serviciu ale polițistului, legea specială se aplică prioritar față de norma generală. Regula juridică este clară și veche de când dreptul: legea specială derogă de la legea generală.
Codul administrativ este doar cadrul general al funcției publice. Legea nr. 360/2002 este cadrul special aplicabil polițiștilor, tocmai pentru că ei exercită atribuții specifice de autoritate publică și sunt supuși unor riscuri, restricții și obligații distincte. Cu alte cuvinte: altă mâncare de pește decât funcționarul public „obișnuit” care stă la birou și se teme doar de tonerul imprimantei.
„Funcționar public” – eticheta generică ce nu lipește automat de polițiști
Simplul fapt că în legislație apare sintagma „funcționar public” nu înseamnă că polițiștii intră la grămadă în aceeași oală juridică.
Elementul-cheie este statutul special al polițistului, reglementat prin Legea nr. 360/2002. Acest statut:
- exclude aplicarea mecanică a prevederilor din Codul administrativ,
- exclude aplicarea automată a regimului general al funcționarilor publici,
- cere o trimitere expresă sau o modificare clară a Legii nr. 360/2002 pentru a schimba ceva în statutul polițistului.
Dacă legiuitorul chiar ar fi vrut ca noile reguli privind incompatibilitățile funcționarilor publici să limiteze sau să elimine posibilitatea suspendării raporturilor de serviciu ale polițiștilor pentru activități în organisme internaționale, ar fi trebuit să modifice, explicit și transparent, statutul polițistului.
Nu există o astfel de modificare. Restul sunt interpretări „creative” ale unor șefi sau „experți” în panică în masă.
„Suspensia” raportului de serviciu: Legea 360/2002 bate Codul administrativ
În lipsa oricărei modificări concrete a Statutului polițistului, rămâne în vigoare, clar și neclintit, articolul care permite suspendarea raportului de serviciu pentru activități în organisme internaționale.
Vor vorbim de art. 27^26 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, care spune negru pe alb:
„Raportul de serviciu al polițistului se poate suspenda, la inițiativa sa, în următoarele situații”, iar la litera b) se prevede:
„pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale”.
Așadar, suspendarea raporturilor de serviciu dispusă în temeiul acestui articol rămâne guvernată de statutul propriu al polițistului.
Iar activitatea desfășurată în cadrul unor organisme sau instituții internaționale ori europene, precum:
- FRONTEX,
- EUROPOL,
- CEPOL,
- OLAF,
- EUROJUST,
- EPPO,
sau în cadrul altor mecanisme de cooperare polițienească și judiciară internațională, nu poate fi calificată drept „incompatibilitate” doar pentru că cineva s-a hotărât să citească la liber niște norme generale care, în mod explicit, NU vizează polițiștii.
Actul administrativ de suspendare, emis potrivit Statutului polițistului, produce efecte juridice proprii. Nu poate fi anulat „prin interpretare extensivă” a unor dispoziții din Codul administrativ concepute pentru altă categorie de funcționari publici.
Codul administrativ nu poate anula peste noapte statutul special al polițistului
Polițiștilor li se aplică prioritar Legea nr. 360/2002. Prevederile Codului administrativ ori cele privind statutul general al funcționarului public:
- nu pot înlătura,
- nu pot restrânge,
- nu pot modifica suspendarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor,
decât în cazul în care ar exista o modificare legislativă expresă în acest sens.
Până când legiuitorul nu iese clar și modifică negru pe alb Statutul polițistului, orice susținere de genul „noile reguli pentru funcționarii publici blochează suspendările polițiștilor pentru activități în organisme internaționale” este:
- nefundamentată juridic,
- și de natură să producă o alarmare inutilă în rândul polițiștilor.
Cu alte cuvinte: nu Codul administrativ e problema, ci interpretările panicarde sau convenabil abuzive ale unor șefi care invocă legea mai mult la intimidare decât la înțelegere.
Șeful invocă „Codul administrativ” ca să te blocheze la FRONTEX? Caz clasic de abuz cu iz de pseudo-legalitate
Dacă te afli în situația în care ai finalizat cu succes procesul de selecție/recrutare pentru organisme sau instituții internaționale ori europene – cum ar fi:
- FRONTEX,
- EUROPOL,
- CEPOL,
- OLAF,
- EUROJUST,
- EPPO,
și șefii tăi îți trântesc în față Codul administrativ ca pretext pentru a refuza aprobarea suspendării raporturilor de serviciu pe perioada contractuală cu organismul sau instituția europeană, exact aici intervine Sindicatul Europol.
Conform apelului transmis de Sindicatul Europol, polițiștii aflați în această situație sunt rugați să scrie pe adresa de e-mail:
sindicateuropol@gmail.com
Scopul: să beneficieze de asistența sindicală necesară, inclusiv pentru combaterea interpretărilor abuzive sau ridicole prin care se încearcă blocarea accesului polițiștilor la structuri internaționale sub pretextul „incompatibilităților” inventate. (Sava N.).
Anchete
Schimbări la Curtea de Apel București: doi judecători, detașați la Inspecția Judiciară
Corina Ciobanu va activa timp de șase luni în cadrul Inspecției Judiciare
Judecătoarea Corina Ciobanu, de la Secția I penală a Curții de Apel București, urmează să părăsească temporar instanța, după ce a fost detașată la Inspecția Judiciară.
Informația a fost relatată de publicația Lumea Justiției, care notează că decizia a fost adoptată joi, 3 septembrie 2026, de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Detașarea va începe luni, 7 septembrie, și va avea o durată de șase luni.
Magistrata nu va instrumenta dosare disciplinare
Potrivit sursei citate, postul pe care îl va ocupa Corina Ciobanu la Inspecția Judiciară este unul de personal asimilat judecătorilor și procurorilor. Prin urmare, aceasta nu va avea calitatea de inspector judiciar și nu va soluționa dosare disciplinare.
Judecătoarea este cunoscută în spațiul public prin soluțiile pronunțate în cauze penale, inclusiv prin aplicarea unor pedepse privative de libertate considerabile, după cum subliniază Lumea Justiției.
O altă magistrată de la CAB, detașată pentru trei ani
În aceeași ședință, Secția pentru judecători a CSM a decis detașarea unei alte magistrate de la Curtea de Apel București la Inspecția Judiciară.
Este vorba despre Daniela-Adriana Toma, judecătoare în cadrul Secției a VII-a a CAB, specializată în soluționarea cauzelor privind conflictele de muncă și asigurările sociale.
Spre deosebire de Corina Ciobanu, detașarea Danielei-Adriana Toma va fi valabilă timp de trei ani și va începe marți, 8 septembrie 2026. Relația profesională cu Inspecția Judiciară se va desfășura, asemenea cazului Corinei Ciobanu, pe un post de personal asimilat magistraților. (Irinel I.).
Anchete
Radare educative, nu și pentru buget: 18 milioane de lei ca să-ți facă fața roșie, nu portofelul mai ușor
În aproape 150 de localități din România au apărut noile minuni ale infrastructurii: „radarele educative” – botezate de CNAIR și „radare de bun-simț”.
Sunt acele panouri care îți arată cu cât mergi, îți fac morală în culori și, foarte important, nu au nicio legătură cu amenzile.
Proiectul a costat în jur de 18 milioane de lei, fără TVA. Adică o mică lecție de educație rutieră pe bani foarte serioși.
Radarul care nu te amendează, doar te judecă
Sistemul e simplu și drăguț, ca o jucărie educativă pentru oameni mari:
- un dispozitiv fix măsoară viteza autovehiculelor;
- un panou electronic, pus în apropiere, îți afișează imediat viteza;
- dacă mergi în limita legală, pe panou apare o față verde zâmbitoare;
- dacă depășești viteza, te întâmpină o față roșie încruntată.
Pe scurt:
Nu te ia Poliția, nu vine amenda, nu te caută nimeni la domiciliu. Te privește doar un emoticon dezamăgit. Infrastructura țării la nivel de „sticker pe WhatsApp”.
CNAIR le spune „radare educative” sau „radare de bun-simț”.
Traducere liberă: nu vrem să vă supărăm cu amenzi, doar să vă facem să vă simțiți prost. Prevenție prin rușinică digitală.
18 milioane de lei pe „nu trimitem nimic la Poliție”
Diferența esențială față de radarele obișnuite este crucială:
- aceste dispozitive NU transmit datele către Poliție;
- nu înregistrează informații cu valoare contravențională;
- nu se pot folosi pentru aplicarea amenzilor.
Deci, pentru aproximativ 18 milioane de lei (fără TVA), am cumpărat:
- panouri care îți spun cu cât mergi (ceea ce îți spune deja bordul mașinii);
- fețe verzi zâmbitoare și fețe roșii încruntate (ceea ce se vede oricum în oglindă, când apare girofarul în spate);
- și confortul psihologic că se face „prevenție”, nu „vânătoare de șoferi”.
Investiția a mai inclus și:
- porțiuni de carosabil roșu, cu proprietăți antiderapante,
- menite să îmbunătățească aderența și să reducă distanța de frânare.
Adică, în paralel cu fețele desenate pe panou, au apărut și bucăți de asfalt „premium”, ca să nu pară totul doar o instalație de Crăciun cu radar la pachet.
CNAIR: „Nu vă panicăm acum, vă obișnuim pentru mai târziu”
CNAIR explică frumos: sistemele au rol preventiv, ajută șoferii să conștientizeze viteza cu care circulă și îi pregătesc pentru ce urmează.
Ce urmează? Adevărata „educație”:
- pe drumurile naționale și autostrăzi urmează să fie instalate aproximativ 400 de camere radar;
- spre deosebire de panourile educative, acestea vor putea fi folosite pentru identificarea șoferilor care încalcă limitele de viteză;
- și, mai ales, pentru trimiterea amenzilor direct la domiciliu.
Deci „radarele de bun-simț” sunt, în realitate, cursul pregătitor:
Azi față verde sau față roșie, mâine plic galben în cutia poștală.
România, țara unde panoul te iartă, dar poșta nu
Morala investiției de 18 milioane de lei:
- șoferul este „educat” cu fețe colorate;
- Poliția nu este deranjată cu informații;
- bugetul statului nu se amestecă – încă – în această idilă între vitezometru și panou electronic;
- dar deja se numără locurile unde vor apărea cele circa 400 de camere radar „adevărate”.
Astăzi, românul învață cu emoticoane că a depășit viteza.
Mâine, aceeași lecție va veni cu număr de dosar, sumă de plată și termen limită.
Între timp, aproape 150 de localități se pot lăuda:
Nu au spital decent, nu au poate drumuri perfecte, dar au panouri care le spun șoferilor, pe bani grei:
„Zâmbește, ai 49 la oră. Încruntă-te, ai 71.” (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 55: Pinochio de Băicoi își taie singur nasul… la pensie
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești – „Organigrama cu chiloți” trece, oamenii cu 40 de ani vechime pleacă. AGA, cu ștampila pe teroare
-
Exclusivacum o ziMinistrul Darău, lovit în față cu propriul proiect – Când Ministerul Justiției îți spune, politicos-juridic: „Așa ceva nu se face nici măcar într-un guvern demis”
-
Exclusivacum 2 zileTriada care vrea să-și facă minister la purtător: Darău, Vișoianu, Miron și operațiunea „Jaf la MEDAT”
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești – Feuda lui Nae Comisionaru’. De la cai dopați la „organigrama cu chiloți”, falsuri în acte și teroare pe banii ploieștenilor Pamflet jurnalistic (cu acte oficiale și probe audio la dosar)
-
Exclusivacum o zi„Lanțul de aur al incompatibilității”: cum a legat MAI polițistul de caloriferul birocrației până la ONU și Frontex
-
Exclusivacum o ziIndustria groazei lângă casă: cum se topește sticla, nervii și legea, toate la un loc – Fabrica de coșmar de la Blejoi: „reciclare” pe nervii și plămânii vecinilor



