Featured
Cacealmaua PNRR: Între iluzia victoriei de la Bruxelles și colapsul iminent al șantierelor din România
În timp ce autoritățile de la București clamează un succes istoric în renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), realitatea din teren descrie un scenariu apocaliptic pentru economia națională. Sub masca unor cifre optimiste, România se află în fața unui paradox fatal: miliarde de euro care trebuie cheltuite în timp record pe șantiere blocate de datorii, explozii de prețuri și o birocrație care refuză să vadă realitatea războiului de la granițele extinse ale Europei.
„Marea victorie” a negocierilor: Succes diplomatic sau miopie administrativă?
Recent, liderul politic Ilie Bolojan și europarlamentarul Dragoș Pîslaru au prezentat public ceea ce au numit o „mare victorie” la masa negocierilor cu oficialii Comisiei Europene. Potrivit acestora, România ar urma să poată utiliza aproape 12 miliarde de euro până la finalul lunii august, în urma unei flexibilizări a proiectelor și a mutării unor sume între granturi și împrumuturi.
Cu toate acestea, într-o analiză tăioasă publicată de Cotidianul Național sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această „victorie” este etichetată drept o simplă cacealma. Sursa citată atrage atenția că prezentarea acestor negocieri ca un triumf ar putea fi ori o formă de incompelență, ori o încercare deliberată de a masca un eșec de proporții. Marea problemă rămâne calendarul: este practic imposibil ca un volum uriaș de lucrări să fie finalizat sub presiunea unui termen limită care expiră în doar două luni.
Disperare pe 15.000 de șantiere: Constructorii, sufocați de datorii și de scumpirile bitumului
Realitatea din spatele comunicatelor oficiale este una a blocajului total. Dragoș Pîslaru a recunoscut parțial amploarea crizei, menționând că existența a peste 15.000 de șantiere active în țară pune o presiune insuportabilă pe capacitatea constructorilor și a consultanților.
Situația este critică în special din cauza neplății facturilor. Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții (ARACO) semnalează că firmele nu își mai pot finanța activitatea. Multe societăți au încetat să mai emită facturi pentru a evita plata TVA-ului către stat pentru sume pe care nu știu dacă le vor încasa vreodată. În acest context, finalizarea celor 15.000 de obiective până la data de 31 august 2026 pare mai degrabă o utopie decât un plan de lucru sustenabil.
„Orbirea” Guvernului în fața războiului: Impactul exploziv al conflictului din Iran
O piedică majoră în calea finalizării proiectelor PNRR este refuzul autorităților de a ajusta prețurile contractelor la realitățile pieței globale. Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO, acuză Guvernul de lipsă de curaj și de o interpretare absurdă a clauzelor de forță majoră. Deși conflictul din Iran a provocat o explozie a prețurilor la gaze (50%) și petrol (27%), afectând direct costurile pentru bitum, ciment și transport, statul român refuză să recunoască aceste scumpiri.
„Au zis că nu recunosc situația de forță majoră decât dacă se întâmplă pe teritoriul României”, a declarat Plosceanu pentru Ziarul Național, criticând dur faptul că autoritățile „stau cu capul între urechi” în timp ce costurile materialelor au crescut cu valori între 30% și 50%. Această rigiditate administrativă condamnă proiectele la „îngheț”, deoarece constructorii nu au resursele necesare pentru a acoperi diferențele de preț din fonduri proprii.
Riscul de țară: Factura prăbușirii economice după 31 august
Miza acestui blocaj este supraviețuirea economică a României. Dacă termenul PNRR nu va fi prelungit prin negocieri politice de anvergură la nivel european, consecințele vor fi devastatoare. În cazul nefinalizării proiectelor la timp, România va fi obligată nu doar să returneze fondurile europene primite, ci și să achite integral lucrările începute din bugetul de stat sau din bugetele locale, deja aflate sub o presiune imensă.
Analiza Cotidianului Național concluzionează cu un avertisment sumbru: dacă România nu reușește să obțină o decalare a termenelor, prăbușirea va fi ireversibilă. Fără o „ajustare dinamică” a prețurilor și fără o prelungire a calendarului de execuție, proiectele PNRR riscă să se transforme din motor de dezvoltare în piatra de moară care va scufunda finanțele publice ale țării. Până atunci, optimismul afișat de negociatorii de la Bruxelles rămâne, pentru constructorii români, o simplă formă de „exhibiționism politic” fără acoperire în realitatea dură a șantierelor.
Exclusiv
IPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS
Serialul „GRĂDINIȚA DE CADRE” de la IPJ Prahova continuă, iar ziarul de investigații Incisiv de Prahova pune reflectorul, în SEZONUL XXXVII, pe încă o scenă de cabaret administrativ: concursul pentru șefia Biroului Drumuri Naționale și Europene din cadrul Serviciului Rutier al IPJ Prahova.
Postul, ținut până acum „cu sfințenie” prin împuternicire, a fost, în sfârșit, scos la concurs. Rezultatul? Un carnaj al competenței, unde „elita” rutieră a reușit performanța istorică de a demonstra de ce, în IPJ Prahova, aproape toți sunt șefi doar cu delegație: pentru că la capitolul pregătire se iau la trântă cu nota 2,66… din care un punct e din oficiu.
CONCURS CU 2,66: CÂND ȘEFUL „ÎMPUTERNICIT” SE ÎMPUȘCĂ SINGUR ÎN PICIOARE
Potrivit informațiilor obținute și prezentate de Incisiv de Prahova, la concursul pentru șefia Biroului Drumuri Naționale și Europene s-au înscris patru candidați. Peste toți plana figura „șefului din oficiu”:
Subcomisar de poliție Dinu Mihai, împuternicit șef al biroului până ieri, astăzi marele perdant cu nota 2,66.
Conform surselor și caracterizărilor prezentate de Incisiv de Prahova:
- etnie romă, originar din Caracal („unde s-a răsturnat căruța cu proști”, după cum ironizează sursele), mutat cu ambiții la Breaza;
- cunoscut ca arogant, „îndrăgostit” de propria șefie, suferind cronic de formă fără fond;
- le cere tuturor să i se adreseze cu „dumneavoastră”, inclusiv foștilor colegi de pe vremea când era agent la Biroul Rutier Ploiești.
Imaginea publică: „polițist bine pregătit”.
Realitatea din concurs: 2,66, din care 1 punct era din oficiu.
Adică, la modul cel mai oficial, omul s-a luptat cu baremul minim și tot baremul l-a bătut. Și odată cu acest 2,66, a pierdut automat și împuternicirea. „Șefia” pe hârtie s-a topit la primul contact cu pixul pe subiecte.
CEI PATRU „CĂLĂREȚI” AI DRUMURILOR NAȚIONALE: AROGANȚI, MUTĂLĂI ȘI PERICULOȘI DE BIROU
Pe lângă Dinu Mihai, la concurs au mai apărut trei candidați, fiecare demn de un capitol propriu în „Grădinița de cadre”. Conform descrierilor și informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova:
1. NITA ALEXANDRU – „ZÂMBITORUL CU DOUĂ ALTARE”
Fost ofițer la Biroul Rutier Ploiești, Nita Alexandru e descris ca:
- tipul care joacă permanent la două capete – se „închina” și la Drăghici Laurențiu, și la Vîrlan Florin;
- de loc din Buzău, „deștept, dar nu dă pe dinafară”;
- jovial, deschis, zâmbitor și foarte primitor… mai ales când e vorba să-și „primească” propriii colegi și să-i dea mai departe;
- caracterizat ca foarte bârfitor și „purtător de vorbe”, un fel de microfon ambulant al biroului;
- trecut pe la Serviciul Rutier, unde mai mult a cărat foi decât să facă muncă reală.
Pe scurt, în logica pamfletară a surselor: om „periculos”, nu prin profesionalism, ci prin capacitatea de a-și trage colegii pe dreapta atunci când îi convine.
2. DUMITRU MIHAI – „OBIECTUL DE DECOR”
Despre Dumitru Mihai, descrierile sunt mai simple și mai crude:
- „cuminte, aproape mutălău”;
- nu se remarcă prin absolut nimic;
- „nu știe nimic, este pur și simplu un obiect de decor”.
Într-un IPJ în care cămătarii cu epoleți își fac jocurile, iar șefii își încarcă SUV-urile electrice din priza statului, Dumitru Mihai e omul care nu supără pe nimeni, nu deranjează pe nimeni și, mai ales, nu contează pentru nimeni. Ideal pentru fundal, nu pentru vârf.
3. PLĂCINTĂ ADRIAN – „FILOSOFUL DE SERVICIU, ZERO PE CONȚINUT”
Plăcintă Adrian vine cu altă „calitate” în CV:
- arogant „până la Lună”;
- vorbește „din cărți”, se dă mai deștept decât este;
- slugarnic cu șefii mai mari, genul care își reglează coloana vertebrală după funcția interlocutorului;
- de mult timp la Serviciul Rutier, unde a avut timp berechet să învețe tot, dar – susțin sursele – pare că a învățat doar plimbatul hârtiilor;
- vorbește despre toate, știe de toate, dar nu pricepe nimic cu adevărat.
Adică, în traducere liberă: multă formă, niciun fond.
„MARELE ABSENT”: GRANCEA CĂTĂLIN, PICAT LA PSIHOLOGIC, POTENȚIAL ȘEF, POTENȚIAL PERICOL
În ecuația concursului apare și un mare absent: Grancea Cătălin.
Conform informațiilor prezentate de Incisiv de Prahova:
- foarte bine pregătit profesional, probabil singurul care putea să ia postul „pe bune”;
- însă nu a mai apucat să concureze – a fost „executat” la psihologic pentru șefia Poliției Câmpina, iar asta i-a închis accesul și aici;
- absolvent de Academie, intrat pe locuri pentru romi;
- a uitat, spun colegii, „de unde a plecat și cu cine a mâncat o pâine”;
- a căzut și el în patima bârfei și a aroganței, salută selectiv – pe unii îi bagă în seamă, pe alții se face că nu-i mai cunoaște.
Inteligent, dar descris ca periculos: nimeni nu știe exact ce ar face într-o astfel de funcție dacă i s-ar da puterea.
Astfel, în „Grădinița de cadre”, până și „premiantul potențial” e desenat cu aceleași tușe: orgoliu, barfă, memorie scurtă pentru prietenii vechi, apetit lung pentru putere.
DE LA XANAX, CĂMĂTĂRIE ȘI VOYEURISM, LA 2,66 LA DRUMURI NAȚIONALE
Acest episod nu vine în vid. Potrivit investigațiilor și serialului dezvoltat de Incisiv de Prahova, IPJ Prahova S.R.L. arată, în ansamblu, așa:
- la vârf, „Împăratul Xanaxului” Marcel Bălan – declarat incompatibil de ANI la 09.03.2026, dar ținut în continuare la butoane, în timp ce DGIPI și DIICOT îi suflă în ceafă (aici);
- eternul împuternicit Ginel Preda, șef „doar cu delegație”, care nu câștigă concursuri, dar câștigă prelungiri de mandat;
- CAR-ul IPJ Prahova, cu un prejudiciu de 1,7 milioane lei și polițiști-cămătari pensionați liniștiți;
- „Academia de Cămătărie” Năsulea, service-ul Nicogel și mașini reparate mai mult pe hârtie decât pe rampă;
- familia Tudor, cu tată spăgar „înviat”, mamă salvată de delapidare și fiu care îngroapă dosare ale colegilor incomozi;
- Stoican „Pinocchio” la Poliția Băicoi, transformat – conform dezvăluirilor anterioare – din șef de siguranță publică în „voyeaur” administrativ, mai preocupat de numere de telefon și poze pe WhatsApp decât de intruși la geamurile minorilor;
- Popa Cornelius „Iuda”, sindicalist transformat în turnător de serviciu, căzut la examenul pentru BCI cu 6,35 (sub minimul de 7,00), în timp ce lingea clanțele birourilor lui Bălan și Preda pentru un scaun;
- Popescu Marian „Năvodarul”, cel care a luat 7,42 la același concurs și a ajuns să „pescuiască” acum, din funcția de șef BCI, inclusiv șefi de post care își încarcă SUV-urile electrice din priza instituției – dosare penale pentru furt de energie electrică, în timp ce marile prejudicii stau sub batista de pe țambal.
Pe acest fundal grotesc, concursul de la Drumuri Naționale și Europene nu face decât să confirme diagnosticul:
IPJ Prahova nu mai are „șefi”, are o colecție de personaje – arogante, periculoase, goale profesional – lipite cu bandă adezivă de scaune prin împuterniciri succesive.
„GRĂDINIȚA DE CADRE”: ADUNĂTURĂ FĂRĂ COLOANĂ, DAR CU VISE UMEDE DE FUNCȚIE
Privind tabloul acestui concurs, așa cum reiese din dezvăluirile și caracterizările publicate de Incisiv de Prahova, concluzia e dură:
- un șef împuternicit, Dinu Mihai, care cade în cap cu 2,66, deși pozează în „polițist bine pregătit”;
- colegi descriși drept bârfitori, periculoși prin labilitate și lipsă de loialitate, nu prin performanță;
- „decoruri” umane, mutălăi și plimbători de hârtii;
- filosofi de birou, aroganți până la cer, dar rupți de practica reală;
- și, în umbră, un „mare absent” ca Grancea Cătălin, prezentat ca foarte bine pregătit, dar mușcat și el de virusul aroganței și al memoriei selective.
Adică, o adunătură de oameni fără coloană, prost pregătiți, fiecare cu visele lui umede de funcție, gata să calce pe oricine pentru un scaun – dar incapabili să treacă decent de un amărât de concurs.
SIGURANȚĂ ȘI ÎNCREDERE? NU. ÎMPUTERNICIRE ȘI RIDICOL
În timp ce cetățenii plătesc factura – la curent, la taxe și la încredere –, IPJ Prahova S.R.L. își continuă sezon după sezon „Grădinița de cadre”:
- șefi incompatibili, dar „de neclintit”;
- împuterniciți eterni, incapabili să ia un concurs;
- cămătari cu epoleți, eco-șmenari la priză, voyeuriști la Băicoi, trădători corigenți la BCI;
- iar acum, rutieriști care își doboară singuri mitul competenței cu note de 2,66, 4 și 5.
Până când DGIPI, DGA sau DIICOT vor deratiza serios această „fermă de protejați”, „siguranță și încredere” rămân doar cuvinte scrise pe mașini, nu și în creierele celor care le conduc.
Incisiv de Prahova va continua serialul. Pentru că, la IPJ Prahova, nici nu știi ce mai urmează – știi doar că nu are cum să fie mai bine, ci doar mai grotesc. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Record mondial la Ministerul Afacerilor Interne: Împuternicirea de șase luni care a durat nouă ani și „amnezia” Guvernului în fața legii
Matematica specială de la vârful statului sau cum se transformă jumătate de an într-o viață de om
În universul paralel al Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), timpul se măsoară altfel decât pentru restul muritorilor. Potrivit unei dezvăluiri incendiare făcute de Sindicatul Diamantul, am asistat în ultimul deceniu la un experiment biologic și juridic unic: funcția de secretar general adjunct a devenit o „moștenire” temporară. Din anul 2017 și până în prezent, un personaj binecuvântat de sistem ocupă acest fotoliu de înalt funcționar public în baza unei împuterniciri semnate de Prim-Ministru, care expiră la fiecare șase luni și învie miraculos imediat după.
Deși Codul administrativ (art. 61 din O.U.G. nr. 57/2019) spune clar că exercitarea temporară este limitată la 6 luni, la Guvern matematica funcționează după alte reguli: 6 luni înmulțit cu 18 reînnoiri succesive. Nu concurs, nu numire definitivă, ci o stare de provizorat etern care sfidează orice logică a meritocrației și a statului de drept.
Sindicatul Diamantul spulberă zidul tăcerii la Tribunalul București

Sătui să privească acest spectacol grotesc al „împuterniciților de serviciu”, cei de la Sindicatul Diamantul au decis să spargă omerta. Prin petiția nr. 1500 din 4 octombrie 2025, aceștia au cerut Guvernului și Secretariatului General al Guvernului o explicație simplă: de ce? De ce se încalcă legea cu o nonșalanță de neam prost timp de nouă ani?
Răspunsul autorităților a fost cel clasic: tăcere mormântală. Iar când au fost târâți în fața instanței, „marii” juriști ai Guvernului au început să arunce cu excepții penibile, încercând să convingă judecătorii că Guvernul n-ar avea treabă cu semnătura Prim-Ministrului sau că informația despre cum se ocupă funcțiile înalte n-ar fi de competența publicului. Din fericire, Tribunalul București nu a înghițit această momeală birocratică.
Transparența forțată prin sentință: Judecătorii obligă Guvernul să dea socoteală
Justiția a pus capăt, cel puțin pe hârtie, arogantei guvernamentale. În dosarul nr. 36943/3/2025, prin sentința din 17 iulie 2026, Tribunalul București a spulberat toate apărările puerile ale pârâților. Judecătorii au respins excepția lipsei calității procesuale și pe cea a inadmisibilității, obligând Guvernul să comunice de urgență informațiile de interes public solicitate de sindicat.
Astăzi, în august 2026, suntem în punctul în care „marii lideri” așteaptă redactarea sentinței pentru a vedea cum vor mai putea justifica imposibilul. Sindicatul Diamantul a demonstrat că transparența nu este un cadou oferit de miniștri la televizor, ci un drept care se smulge cu dosarul în mână. Rămâne o întrebare care arde: cine este acest secretar general adjunct atât de indispensabil încât legea a fost suspendată timp de 3.285 de zile pentru a-i menține fundul în fotoliu?
Finalul unei ere a excepțiilor sau doar o altă fentă administrativă?
Nu s-au cerut favoruri, ci rațiune. Într-o țară care se pretinde europeană, ocuparea unei funcții de rang înalt timp de nouă ani printr-un mecanism de avarie este dovada supremă a putregaiului administrativ. Mesajul transmis de sindicat este unul dur și fără echivoc: transparența se obține, nu se negociază. Așteptăm cu interes să vedem ce „motive de fapt și de drept” vor inventa geniile de la Palatul Victoria pentru a explica de ce s-au șters la fund cu legea timp de aproape un deceniu. Până atunci, sentința rămâne un monument al rușinii pentru un Guvern care se teme de propriile semnături. (Cerasela N.).
Exclusiv
NOAPTEA MINȚII LA IPJ CONSTANȚA: SINDICATUL „DIAMANTUL” PRIMEȘTE BANI DIN „SURSE ANONIME” CHIAR DIN SALARIILE POLIȚIȘTILOR!
ȘUANEA DE LA FINANCIAR SAU CUM SĂ TE ASCUNZI DUPĂ GDPR CA SĂ NU-ȚI FACI TREABA
Într-o țară în care logica pare să fi intrat în concediu de odihnă prelungit, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Constanța reușește o performanță demnă de Premiile Darwin ale birocrației. Potrivit unei note de prezentare juridică emise de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Constanța a descoperit o nouă metodă de a sabota activitatea sindicală: „Plata Anonimă de la Propriii Membri”. Mai exact, IPJ-ul reține banii oamenilor, îi varsă într-un cont global, dar refuză cu o încăpățânare demnă de cauze mai bune să spună al cui e banul și de unde vine.
„V-AM DAT BANI, NU ȘTIȚI DE LA CINE? GHICIȚI!” – BALADA CELOR 44 DE POPI ȘI 28 DE RADU
Problema, sesizată oficial de SPR „Diamantul” prin adresa nr. 6.204/MS/25.06.2026, pare desprinsă din schițele lui Caragiale. Sindicatul a cerut un desfășurător simplu: cine a plătit cotizația? Motivul? E matematică pură, nu metafizică: în evidențele IPJ Constanța există nu mai puțin de 44 de membri cu numele „Popa”, 28 de „Radu” și vreo 26 de „Dumitru”. Mai mult, există 14 cazuri unde numele și prenumele sunt identice, iar în trei situații, acești „gemeni” de nume lucrează în aceeași unitate!
Fără CNP – acest identificator pe care IPJ îl păzește de parcă ar fi codul de lansare al rachetelor nucleare – sindicatul ar trebui să dea în bobi sau să sune la „Vrei să fii milionar” ca să afle dacă suma primită e de la Popa Vasile de la Rutieră sau de la Popa Vasile de la Logistică. Dar la Constanța, transparența e un concept abstract, iar confuzia este ridicată la rang de politică de stat.
GDPR-UL, „SFÂNTA ICOANĂ” SUB CARE SE ASCUNDE INCOMPETENȚA
Răspunsul primit de sindicat (nr. 522.627/HI/13.07.2026) este o capodoperă a absurdului juridic. Deși SPR „Diamantul” și-a întemeiat cererea pe Legea Dialogului Social (art. 24 din Legea 367/2022), „geniile” de la IPJ Constanța au răspuns dând cu tifla din perspectiva Legii 544/2001. E ca și cum ai cere o autorizație de construire și primăria ți-ar răspunde că rețeta de gogoși nu e de interes public.
Mai mult, IPJ Constanța invocă celebrul Regulament UE 2016/679 (GDPR) ca pe un zid de netrecut. O logică de fier: IPJ-ul consideră că e periculos să-i spună sindicatului CNP-urile membrilor, deși – atenție! – sindicatul este cel care a dat IPJ-ului acele CNP-uri prin cererile de aderare. Deci, instituția „protejează” datele sindicatului… față de sindicat! Este un nivel de schizofrenie administrativă care ar face un calculator să explodeze de eroare.
HUNEDOARA ȘI SATU MARE SUNT ÎN ALTĂ ROMÂNIE? SAU DOAR AU MAI MULTĂ ȘCOALĂ?
În timp ce la Constanța se joacă „v-ați ascunselea” cu listele nominale, alte inspectorate din țară par să trăiască în secolul XXI. SPR „Diamantul” arată cu degetul spre IPJ Hunedoara, IPJ Caraș-Severin și IPJ Satu Mare, unde contabilii-șefi nu au suferit atacuri de panică juridică și au trimis listele complet prelucrabile, cu nume, CNP și sume.
Se pare că la Hunedoara „spiritul de bună colaborare” există, în timp ce la Constanța s-a instalat „spiritul de Gică Contra”. Aceeași lege, aceleași CNP-uri, dar interpretări diferite: unele pe bază de competență, altele pe bază de „nu vrem și punct”.
SABOTAJ PRIN OMISIUNE: CUM SĂ BLOCHEZI UN SINDICAT CU UN ORDIN DE PLATĂ „LA GRĂMADĂ”
Refuzul IPJ Constanța nu e doar o dovadă de aroganță, ci un sabotaj direct. Sindicatul este obligat prin lege să oprească reținerea cotizației când un membru se retrage. Dar cum să oprești reținerea pentru „Popa Ion”, când ai zece de „Popa Ion” și IPJ-ul îți trimite o sumă globală, ca o pomană la care nu știi cine a contribuit?
Instituția a recunoscut deja calitatea sindicatului de a primi banii, deci și de a gestiona datele. Să pretinzi acum că detalierea plății este „ilegală” înseamnă să recunoști că ai făcut plăți ilegale ani de zile. Ori ești legal până la capăt, ori ești în derivă juridică, stimate IPJ!
CONCLUZIA: CERCETARE DISCIPLINARĂ PENTRU „ARTISTII” DIN FINANCIAR
SPR „Diamantul” nu pare dispus să lase lucrurile așa. Deja a fost depusă o reclamație administrativă la IPJ și IGPR, cerându-se nu doar datele, ci și tragerea la răspundere a „experților” care au semnat refuzul. Nota de prezentare a sindicatului avertizează clar: dacă nu se revine la sentimente legale, circul se mută în instanța de contencios administrativ.
Până atunci, polițiștii din Constanța pot dormi liniștiți: datele lor sunt „protejate” atât de bine, încât nici măcar organizația pe care au ales-o să-i reprezinte nu poate afla dacă și-au plătit sau nu dările. O victorie uriașă pentru birocrație, o palmă sonoră pentru logica juridică! (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 4 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXIV: CUM A RĂMAS „IUDA” CU BUZA UMFLATĂ ȘI CLANȚA LINSĂ
-
Exclusivacum 4 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 2 zileFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
-
Exclusivacum 3 zileSezonul XXXIII al „Grădiniței de Cadre”: REPUBLICA PENALĂ PRAHOVA: DE LA ACADEMIA DE CĂMĂTĂRIE, LA PUMNI ÎN GURA COPIILOR SUB PRIVIREA BLÂNDĂ A POLIȚIEI
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI



