Administratie
Primarul de Facebook al Ploieștiului: când Mihai Polițeanu face administrație ca la colțul blocului și ceartă presa că nu tace
Primăria – noul studio de live-uri nervoase
Într-un Ploiești care se îneacă în gropi, datorii, scandaluri și „nu știm, verificăm”, primarul Mihai Polițeanu pare să fi descoperit marele dușman al orașului: nu infrastructura praf, nu haosul administrativ, nu deciziile dubioase, ci… presa care întreabă „de ce?”.
Restul presei, aia care tace sau se uită în altă parte, nu-l deranjează. Evident.
Ultimul derapaj public al primarului Ploieștiului – un atac suburban la adresa unei publicații locale, relatat inclusiv de ziarul nostru – arată un edil care confundă funcția publică cu un cont de Facebook personal și administrația cu o ceartă de scară de bloc.
În timp ce orașul ar avea nevoie de explicații, Polițeanu livrează jigniri. Când i se cer documente, el răspunde cu etichete. Când se pune problema legalității și echității, el sare direct la „mizerabili”.
Alina Tănăsescu, jurnalistul care-i explică primarului că nu e șeful presei
Una dintre cele mai ferme reacții a venit din interiorul breslei: jurnalista Alina Tănăsescu, realizatoare și moderatoare la RepublikaNews/RNTV, cunoscută pentru emisiunile „Turul de Forță” și „Față/Verso”, a spus public ce mulți gândesc și nu mai au chef să îndulcească.
Nu a apărat, cum ar fi tentant să spună primarul, „gașca ei de presă”. A apărat un principiu: presa poate fi criticată, contrazisă, desființată editorial, dar nu călcată în picioare de un primar pentru că îndrăznește să atingă subiecte incomode.
„Nu mi se pare corect faptul că primarul municipiului Ploiești vorbește atât de urât de alți colegi de presă, chiar dacă majoritatea nu avem legătură între noi. Totuși, nu poți să lași lucrurile așa”, spune Alina Tănăsescu într-un video postat pe Facebook.
Traducere: nu poți fi primar și să vorbești ca un troll de rețea socială. Sau poți, dar atunci nu te mai mira că democrația locală arată ca o glumă proastă.
Întrebare simplă, derapaj complicat: 3,5 lei metrul pătrat pentru „băieții mari”
https://studio.youtube.com/video/W6kquYoHrDM/edit
https://www.youtube.com/shorts/vjIlXzt6vOw?t=3&feature=share
Miezul scandalului este de o simplitate aproape ofensatoare: presa a întrebat de ce un teren este închiriat cu 3,5 lei/mp unei companii mari, în timp ce un amărât de comerciant din centrul Ploieștiului plătește de vreo 20 de ori mai mult.
Alina Tănăsescu, pune problema așa:
„Nu este corect să dai un teren spre închiriere pe încă un an de zile cu prețul de 3,5 lei pe metru pătrat unei companii uriașe străine, în condițiile în care în centrul orașului Ploiești, la o tarabă la Halele Centrale, e undeva la 70 de lei pe metru pătrat. De ce se fac aceste diferențe?”
Întrebarea nu e filozofie, e aritmetică de clasa a doua:
– De ce unii plătesc 3,5 lei/mp și alții 70 lei/mp?
– De ce corporația se plimbă lejer, iar micul comerciant e stors la sânge?
– De ce administrația locală e brusc generoasă cu străinii și foarte severă cu ploieșteanul care își câștigă pâinea la tarabă?
Dacă există o explicație, ea nu are ce căuta în dicționarul de înjurături, ci în: hotărâri, evaluări, legalitate, documente. Nu în live-uri indignate.
„Cred că nici în zonele rurale nu găsim un preț pe un teren să-l închiriem cu 3,5 lei metrul pătrat”, mai spune jurnalista.
Dacă satul pricepe că 3,5 lei/mp e de râsul curcilor, primarul marelui municipiu Ploiești încă se întreabă de ce presa e curioasă.
Primar sau comentator nervos? Funcția publică nu e terasă de vară
Un detaliu pe care Mihai Polițeanu pare să-l fi ratat: primarul nu este un utilizator impulsiv de rețele sociale. Nu e nici „băiatul supărat” de la cafenea. Este reprezentantul unei instituții plătite din bani publici.
Când un primar vorbește despre jurnaliști ca despre niște „mizerabili”, nu e doar o problemă de vocabular. E o problemă de cultură democratică. De felul în care înțelege controlul public. De cum își vede propria funcție: serviciu în slujba cetățeanului sau tron de pe care lovește în cine îl deranjează.
Mihai Polițeanu pare să fi confundat critica jurnalistică – obligatorie într-o democrație sănătoasă – cu dușmănia personală. În mintea lui, jurnalistul care întreabă „unde se duc banii și de ce?” nu e vocea publicului, ci dușmanul de linșat mediatic.
Primarul are arme legale. Alege, în schimb, sabia limbajului de mahala
Dacă presa greșește, primarul are arsenal civilizat la dispoziție:
– drept la replică,
– conferințe de presă,
– publicarea de documente,
– acțiuni în instanță, dacă se simte lezat.
Ce a ales Mihai Polițeanu? Batjocura. Ștampila. Eticheta aruncată grosier peste o redacție întreagă. În loc să vină cu cifre și acte, preferă cuvintele grele.
Atunci discuția nu mai este despre terenuri și chirii, ci despre un derapaj public grav al celui care ar trebui să fie primul garant al transparenței. Despre un primar care își permite să lovească în presă, exact în momentul în care aceasta își face treaba.
Oglinda democrației: când nu-ți convine imaginea, nu spargi geamul
Atacul la presă este, de regulă, primul simptom al unei administrații care nu mai suportă oglinda. În loc să răspundă, își face din presă sac de box.
Când jurnalistul întreabă de contracte, prețuri, diferențe și posibile privilegii, un edil responsabil nu sare la gâtul celui care întreabă, ci se duce la sertarul cu documente.
Ploieștiul nu are nevoie de un primar care se ceartă cu reportofonul și insultă site-uri de știri. Are nevoie de un primar care răspunde clar:
– Care e temeiul prețului de 3,5 lei/mp?
– Cine a decis?
– Pe ce criterii?
– În beneficiul cui?
– Cum le explicăm celor care plătesc 70 lei/mp că ei sunt „fraierii de serviciu”?
Până când aceste răspunsuri apar, rămâne doar imaginea unui primar iritat de întrebări, dar foarte relaxat când vine vorba să-și verifice propriul ton.
Presa nu e biroul de PR al primăriei. Nici ghișeul de aplauze
Presa nu este obligată să îl placă pe primar. Nu e plătită să-l perie, nici să-i cânte ode. Nu este extensia paginii lui de Facebook și nici decor la conferințe de presă.
Rolul presei este fix acesta: să întrebe. Să compare. Să arate diferențe de preț, de tratament, de decizie. Să pună reflectorul pe ceea ce administrația ar vrea să rămână în penumbră.
Dacă presa a mințit, primarul trebuie să demonstreze. Dacă presa a spus adevărul, primarul trebuie să răspundă. În niciunul dintre cazuri limbajul de mahala nu e „instrument administrativ”.
Concluzie: problema nu e că presa întreabă. Problema e că primarul se enervează
Observatorul Prahovean, RepublikaNews, RNTV și alte redacții care refuză să stea cuminți nu sunt problema Ploieștiului. Nici jurnaliștii care pun întrebări despre terenuri, chirii și privilegii nu sunt problema.
Problema e altundeva: o administrație locală care intră în criză de nervi când trebuie să dea socoteală. Un primar care se încurcă în explicații, dar se descurcă excelent la atacuri. Un om ales în fruntea orașului care pare convins că democrația ar fi fantastică… dacă n-ar exista presă.
Până când Mihai Polițeanu va înțelege că primăria nu e scenă pentru monologuri jignitoare, iar presa nu e inamicul de lichidat, Ploieștiul rămâne cu același tablou:
– un oraș cu probleme reale,
– o presă care întreabă,
– și un primar care, în loc să răspundă, ceartă oglinda că nu-l arată „mai frumos”. (Irinel I.).
Administratie
Ministerul Sănătății a virat peste 120,7 milioane de lei pentru investiții medicale prin PNRR
Ministerul Sănătății anunță că a finalizat astăzi plățile aferente investițiilor în infrastructura medicală finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În perioada 12–16 octombrie 2026, instituția a virat tranșe în valoare totală de peste 120,7 milioane de lei.
Fondurile sunt destinate proiectelor care urmăresc dezvoltarea și modernizarea infrastructurii medicale din România, de la spitale publice și ambulatorii de specialitate până la măsuri pentru creșterea siguranței pacienților.
Finanțare pentru spitalele publice
O parte din bani susține investițiile în infrastructura spitalicească publică. Aceste fonduri contribuie la dezvoltarea și modernizarea unităților medicale, pentru ca spitalele să poată oferi servicii în condiții mai bune.
Modernizarea ambulatoriilor de specialitate
Plățile includ și finanțări pentru ambulatoriile de specialitate. Dezvoltarea acestor servicii poate sprijini accesul pacienților la consultații și îngrijire medicală în afara spitalizării.
Măsuri pentru reducerea infecțiilor nosocomiale
O altă direcție de finanțare vizează reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale. Sumele sunt destinate achiziției de echipamente și materiale care contribuie la sporirea siguranței pacienților.
Investiții pentru servicii medicale mai sigure
Potrivit Ministerului Sănătății, tranșele virate în această perioadă susțin investiții în spitale mai bine dotate, servicii medicale modernizate și măsuri de protecție pentru pacienți.
Administratie
Vaccinurile antigripale pentru sezonul 2026–2027: ce produse sunt disponibile și când sunt așteptate noi doze
Pentru sezonul gripal 2026–2027, în România sunt autorizate și prezente pe piață patru vaccinuri destinate prevenirii gripei sezoniere, potrivit informațiilor comunicate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Primele cantități din toate cele patru produse au fost distribuite la nivel național în a doua jumătate a lunii septembrie. În prezent, situația stocurilor diferă în funcție de tipul vaccinului: două produse se găsesc în cantități suficiente, în timp ce stocurile celor două vaccinuri injectabile utilizate pe scară largă s-au redus considerabil.
Patru vaccinuri autorizate pentru sezonul gripal
Vaccinurile disponibile în România sunt destinate unor categorii diferite de persoane și se administrează prin metode diferite. Fluenz este un vaccin cu administrare intranazală, destinat copiilor și adolescenților. Efluelda este destinat imunizării persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani.
Celelalte două produse, Vaxigrip și Influvac, sunt vaccinuri injectabile. Potrivit ANMDMR, primele cantități distribuite în septembrie au fost consumate în cea mai mare parte.
Fluenz și Efluelda se găsesc în stocuri suficiente
În prezent, vaccinul intranazal Fluenz și vaccinul Efluelda, destinat persoanelor de peste 60 de ani, sunt disponibile în stocuri suficiente atât în farmacii, cât și la distribuitorii de medicamente.
Disponibilitatea efectivă poate varia de la o farmacie la alta, deoarece farmaciile se aprovizionează direct de la furnizori, prin circuitul obișnuit de distribuție a medicamentelor.
Stocuri limitate pentru Vaxigrip și Influvac
Situația este mai restrânsă în cazul vaccinurilor injectabile Vaxigrip și Influvac. Cantitățile livrate în septembrie au fost utilizate în mare parte, iar în unele farmacii din țară mai există stocuri limitate.
Conform raportărilor disponibile la data comunicării, stocurile rămase însumează aproximativ 45.000 de doze din cele două produse. În funcție de cerere și de aprovizionarea fiecărei farmacii, disponibilitatea poate diferi la nivel local.
Peste 600.000 de doze sunt așteptate în următoarele săptămâni
Pentru a susține continuarea campaniei de imunizare, ANMDMR a derulat împreună cu cei trei producători procedurile necesare pentru noi livrări.
Potrivit calendarului anunțat, peste 350.000 de doze dintr-unul dintre vaccinurile injectabile urmează să fie distribuite la nivel național în cursul săptămânii viitoare. Ulterior, alte 250.000 de doze din celălalt produs ar urma să devină disponibile până la finalul lunii octombrie.
Alocările de vaccin sunt stabilite în avans
Vaccinurile antigripale presupun procese speciale de producție și control al calității, iar cantitățile alocate fiecărei țări sunt stabilite din timp. Pentru sezonul 2026–2027, României i-au fost alocate cantități mai mari decât cele utilizate în sezonul precedent, potrivit ANMDMR.
Agenția afirmă că aprovizionarea programată urmărește să asigure continuitatea campaniei și să permită vaccinarea persoanelor care doresc să se protejeze împotriva gripei sezoniere.
Peste 256.000 de persoane s-au vaccinat până la 11 octombrie
Conform raportărilor centralizate, până la 11 octombrie 2026, vaccinul antigripal fusese administrat unui număr de 256.000 de persoane. Noile livrări de vaccinuri injectabile sunt așteptate să completeze stocurile disponibile și să susțină imunizarea pe parcursul sezonului gripal.
Administratie
Producătorii vitivinicoli pot solicita finanțare până la 30 noiembrie 2026
Termenul de depunere a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul vitivinicol a fost prelungit până la 30 noiembrie 2026. Măsura vizează două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027, menite să sprijine modernizarea și sustenabilitatea producției de vin.
Două intervenții incluse în sesiune
Prelungirea se aplică intervențiilor:
- IS-V-02 – „Investiții în active corporale și necorporale”;
- IS-V-07 – „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), decizia a fost luată în urma solicitărilor organizațiilor de producători. Perioada suplimentară le oferă solicitanților mai mult timp pentru pregătirea documentațiilor tehnice necesare accesării fondurilor europene nerambursabile.
Accent pe modernizare și sustenabilitate
Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat că prelungirea urmărește să le permită producătorilor să pregătească proiecte pentru investiții în tehnologii moderne, eficiență energetică și practici sustenabile. Un alt obiectiv al măsurii este utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile și creșterea competitivității sectorului vitivinicol.
Peste 5,9 milioane de euro solicitate până acum
Până în prezent, prin sistemul electronic al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate 21 de cereri de finanțare, cu o valoare cumulată de 5.935.436,80 euro.
-
Exclusivacum 3 zileBatman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum 5 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum o ziI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
-
Exclusivacum 4 zileDosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 3 zileRepublica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi




