Administratie
Primarul de Facebook al Ploieștiului: când Mihai Polițeanu face administrație ca la colțul blocului și ceartă presa că nu tace
Primăria – noul studio de live-uri nervoase
Într-un Ploiești care se îneacă în gropi, datorii, scandaluri și „nu știm, verificăm”, primarul Mihai Polițeanu pare să fi descoperit marele dușman al orașului: nu infrastructura praf, nu haosul administrativ, nu deciziile dubioase, ci… presa care întreabă „de ce?”.
Restul presei, aia care tace sau se uită în altă parte, nu-l deranjează. Evident.
Ultimul derapaj public al primarului Ploieștiului – un atac suburban la adresa unei publicații locale, relatat inclusiv de ziarul nostru – arată un edil care confundă funcția publică cu un cont de Facebook personal și administrația cu o ceartă de scară de bloc.
În timp ce orașul ar avea nevoie de explicații, Polițeanu livrează jigniri. Când i se cer documente, el răspunde cu etichete. Când se pune problema legalității și echității, el sare direct la „mizerabili”.
Alina Tănăsescu, jurnalistul care-i explică primarului că nu e șeful presei
Una dintre cele mai ferme reacții a venit din interiorul breslei: jurnalista Alina Tănăsescu, realizatoare și moderatoare la RepublikaNews/RNTV, cunoscută pentru emisiunile „Turul de Forță” și „Față/Verso”, a spus public ce mulți gândesc și nu mai au chef să îndulcească.
Nu a apărat, cum ar fi tentant să spună primarul, „gașca ei de presă”. A apărat un principiu: presa poate fi criticată, contrazisă, desființată editorial, dar nu călcată în picioare de un primar pentru că îndrăznește să atingă subiecte incomode.
„Nu mi se pare corect faptul că primarul municipiului Ploiești vorbește atât de urât de alți colegi de presă, chiar dacă majoritatea nu avem legătură între noi. Totuși, nu poți să lași lucrurile așa”, spune Alina Tănăsescu într-un video postat pe Facebook.
Traducere: nu poți fi primar și să vorbești ca un troll de rețea socială. Sau poți, dar atunci nu te mai mira că democrația locală arată ca o glumă proastă.
Întrebare simplă, derapaj complicat: 3,5 lei metrul pătrat pentru „băieții mari”
https://studio.youtube.com/video/W6kquYoHrDM/edit
https://www.youtube.com/shorts/vjIlXzt6vOw?t=3&feature=share
Miezul scandalului este de o simplitate aproape ofensatoare: presa a întrebat de ce un teren este închiriat cu 3,5 lei/mp unei companii mari, în timp ce un amărât de comerciant din centrul Ploieștiului plătește de vreo 20 de ori mai mult.
Alina Tănăsescu, pune problema așa:
„Nu este corect să dai un teren spre închiriere pe încă un an de zile cu prețul de 3,5 lei pe metru pătrat unei companii uriașe străine, în condițiile în care în centrul orașului Ploiești, la o tarabă la Halele Centrale, e undeva la 70 de lei pe metru pătrat. De ce se fac aceste diferențe?”
Întrebarea nu e filozofie, e aritmetică de clasa a doua:
– De ce unii plătesc 3,5 lei/mp și alții 70 lei/mp?
– De ce corporația se plimbă lejer, iar micul comerciant e stors la sânge?
– De ce administrația locală e brusc generoasă cu străinii și foarte severă cu ploieșteanul care își câștigă pâinea la tarabă?
Dacă există o explicație, ea nu are ce căuta în dicționarul de înjurături, ci în: hotărâri, evaluări, legalitate, documente. Nu în live-uri indignate.
„Cred că nici în zonele rurale nu găsim un preț pe un teren să-l închiriem cu 3,5 lei metrul pătrat”, mai spune jurnalista.
Dacă satul pricepe că 3,5 lei/mp e de râsul curcilor, primarul marelui municipiu Ploiești încă se întreabă de ce presa e curioasă.
Primar sau comentator nervos? Funcția publică nu e terasă de vară
Un detaliu pe care Mihai Polițeanu pare să-l fi ratat: primarul nu este un utilizator impulsiv de rețele sociale. Nu e nici „băiatul supărat” de la cafenea. Este reprezentantul unei instituții plătite din bani publici.
Când un primar vorbește despre jurnaliști ca despre niște „mizerabili”, nu e doar o problemă de vocabular. E o problemă de cultură democratică. De felul în care înțelege controlul public. De cum își vede propria funcție: serviciu în slujba cetățeanului sau tron de pe care lovește în cine îl deranjează.
Mihai Polițeanu pare să fi confundat critica jurnalistică – obligatorie într-o democrație sănătoasă – cu dușmănia personală. În mintea lui, jurnalistul care întreabă „unde se duc banii și de ce?” nu e vocea publicului, ci dușmanul de linșat mediatic.
Primarul are arme legale. Alege, în schimb, sabia limbajului de mahala
Dacă presa greșește, primarul are arsenal civilizat la dispoziție:
– drept la replică,
– conferințe de presă,
– publicarea de documente,
– acțiuni în instanță, dacă se simte lezat.
Ce a ales Mihai Polițeanu? Batjocura. Ștampila. Eticheta aruncată grosier peste o redacție întreagă. În loc să vină cu cifre și acte, preferă cuvintele grele.
Atunci discuția nu mai este despre terenuri și chirii, ci despre un derapaj public grav al celui care ar trebui să fie primul garant al transparenței. Despre un primar care își permite să lovească în presă, exact în momentul în care aceasta își face treaba.
Oglinda democrației: când nu-ți convine imaginea, nu spargi geamul
Atacul la presă este, de regulă, primul simptom al unei administrații care nu mai suportă oglinda. În loc să răspundă, își face din presă sac de box.
Când jurnalistul întreabă de contracte, prețuri, diferențe și posibile privilegii, un edil responsabil nu sare la gâtul celui care întreabă, ci se duce la sertarul cu documente.
Ploieștiul nu are nevoie de un primar care se ceartă cu reportofonul și insultă site-uri de știri. Are nevoie de un primar care răspunde clar:
– Care e temeiul prețului de 3,5 lei/mp?
– Cine a decis?
– Pe ce criterii?
– În beneficiul cui?
– Cum le explicăm celor care plătesc 70 lei/mp că ei sunt „fraierii de serviciu”?
Până când aceste răspunsuri apar, rămâne doar imaginea unui primar iritat de întrebări, dar foarte relaxat când vine vorba să-și verifice propriul ton.
Presa nu e biroul de PR al primăriei. Nici ghișeul de aplauze
Presa nu este obligată să îl placă pe primar. Nu e plătită să-l perie, nici să-i cânte ode. Nu este extensia paginii lui de Facebook și nici decor la conferințe de presă.
Rolul presei este fix acesta: să întrebe. Să compare. Să arate diferențe de preț, de tratament, de decizie. Să pună reflectorul pe ceea ce administrația ar vrea să rămână în penumbră.
Dacă presa a mințit, primarul trebuie să demonstreze. Dacă presa a spus adevărul, primarul trebuie să răspundă. În niciunul dintre cazuri limbajul de mahala nu e „instrument administrativ”.
Concluzie: problema nu e că presa întreabă. Problema e că primarul se enervează
Observatorul Prahovean, RepublikaNews, RNTV și alte redacții care refuză să stea cuminți nu sunt problema Ploieștiului. Nici jurnaliștii care pun întrebări despre terenuri, chirii și privilegii nu sunt problema.
Problema e altundeva: o administrație locală care intră în criză de nervi când trebuie să dea socoteală. Un primar care se încurcă în explicații, dar se descurcă excelent la atacuri. Un om ales în fruntea orașului care pare convins că democrația ar fi fantastică… dacă n-ar exista presă.
Până când Mihai Polițeanu va înțelege că primăria nu e scenă pentru monologuri jignitoare, iar presa nu e inamicul de lichidat, Ploieștiul rămâne cu același tablou:
– un oraș cu probleme reale,
– o presă care întreabă,
– și un primar care, în loc să răspundă, ceartă oglinda că nu-l arată „mai frumos”. (Irinel I.).
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Administratie
20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum o ziTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 8 ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 2 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 3 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Featuredacum 3 zileIndustria românească de apărare, lăsată în afara finanțării SAFE. Sindicaliștii acuză Guvernul că blochează producția internă



