Featured
Şantierul Naval Damen Mangalia, miza unei bătălii europene: România caută ieșirea, cu ochii pe sute de milioane de euro
O luptă acerbă pentru controlul celui mai mare șantier naval din România, Damen Shipyards Mangalia, se desfășoară sub presiunea timpului și a unor interese europene colosale. Potrivit unui articol detaliat publicat de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, Guvernul României încearcă, pe ultima sută de metri, să găsească o soluție pentru a prelua șantierul de la partenerul olandez Damen, care este acuzat că blochează orice plan de restructurare. Miza este uriașă: peste 700 de milioane de euro din fonduri europene, destinate construirii de nave, și interesul strategic al unor puteri economice europene, precum Germania.
Miza colosală și interesele europene
Pe fondul unei economii europene aflate sub presiune, sumele considerabile împrumutate de România prin programul SAFE (16,7 miliarde de euro în total) au activat o competiție intensă între companiile din Uniunea Europeană. O „felie” importantă din aceste fonduri o reprezintă suma de 757 de milioane de euro, alocată pentru construirea a patru nave strategice la Șantierul Naval Damen Mangalia. Conform informațiilor dezvăluite de publicația citată, s-a „bătut palma” deja, la nivel interguvernamental, cu Germania, ceea ce indică un interes major din partea gigantului german Rheinmetall și a guvernului de la Berlin pentru preluarea și operarea șantierului. Un alt actor european interesat ar fi și compania italiană MSC.
Strategia „desperata”: Falimentul ca punte către salvare?
Guvernul României se află într-o postură delicată, prins între interesele strategice și opoziția partenerului olandez. Damen se opune oricărui plan de restructurare, sperând, potrivit analizei din Cotidianul Național, că o declarare a falimentului ar deschide calea unei preluări integrale a șantierului. În replică, executivul român a schițat un plan, deși cu șanse reduse de reușită în actualele condiții.
Acest plan presupune declararea falimentului șantierului și exercitarea dreptului de preempțiune de către statul român pentru cumpărarea activelor la licitație. Pentru a facilita acest proces, Damen Shipyards Mangalia S.A. a fost inclusă oficial pe lista operatorilor economici de interes strategic. De asemenea, o ordonanță de urgență, aflată pe circuitul de aprobare, va conferi statului român drept de preempțiune la preluarea activelor și acțiunilor companiilor de interes strategic. Angajații șantierului, ale căror salarii restante reprezintă o problemă, ar urma să fie plătiți din Fondul de garantare a salariilor.
Contracronometru la Mangalia: Un plan de „evacuare” blocat de termene
Provocarea majoră este timpul. Până la data de 31 mai, Ministerul Apărării Naționale trebuie să semneze toate contractele din programul de înarmare SAFE. Teoretic, tot până la această dată, statul român ar trebui să rezolve situația cu Damen.
Laurențiu Gobeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul de la Damen Mangalia, a confirmat pentru Cotidianul Național că, potrivit ministrului Apărării, cel puțin două nave de patrulare și două nave de suport pentru scafandri se vor construi la Mangalia, proiecte ce ar putea salva șantierul. Cu toate acestea, el este sceptic cu privire la respectarea termenului: „Din declarațiile experților în insolvență, falimentul ar fi soluția pentru Damen Mangalia. Deci, pentru a scăpa de Damen, trebuie să trecem prin procedura de faliment, dacă ei tot se opun. După declararea falimentului, statul va avea drept de preempțiune și, la organizarea licitației de vânzare a activelor, le va putea cumpăra. Mă gândesc că asta este strategia, că alta nu văd. Dar termenul e foarte scurt și pare aproape imposibil”, a declarat Gobeajă pentru Cotidianul Național.
Procedura de faliment este greoaie și consumatoare de timp. După ce Damen va respinge planul de restructurare (amânat printr-un artificiu până pe 6 aprilie), se poate declanșa falimentul. Urmează lichidarea activelor, inventarierea și organizarea a două licitații publice: una cu o valoare de piață de 186 milioane de euro și a doua cu o valoare de lichidare de 84 milioane de euro. Finalizarea tuturor acestor etape și transferul de proprietate în doar 60 de zile par a fi o misiune imposibilă.
Ultima speranță: Intervenția Germaniei la Bruxelles
Dată fiind imposibilitatea practică de a respecta termenul de 31 mai, România ar putea solicita Comisiei Europene o decalare. Cotidianul Național sugerează că această solicitare ar putea avea succes, având în vedere „investitorii importanți care sunt extrem de interesați să preia administrarea șantierului”, inclusiv Rheinmetall și MSC. Președintele Sindicatului Liber Navalistul, Laurențiu Gobeajă, subliniază existența unui acord „de la guvern la guvern” între România și Germania în acest sens. „Și, pentru că vorbim de state cu influență la Comisia Europeană, este posibil ca devansarea să fie chiar aprobată,” conchide Claudia Marcu în articolul său.
Rămâne de văzut dacă această ofensivă diplomatică și strategică va reuși să salveze cel mai mare șantier naval al României și să-i asigure viitorul în industria navală europeană, transformând șantierul într-un pilon al securității și dezvoltării economice.
Administratie
Prahova pe două roți: traseul Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, promovat de șeful CJ
43 de kilometri de efort și peisaj
Președintele Consiliului Județean Prahova și lider al PSD Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, a ales bicicleta pentru a descoperi, din nou, județul pe care îl administrează. Traseul parcurs: Cornu – Câmpina – Barajul Paltinu, un drum de aproximativ 43 de kilometri, cu porțiuni de urcare solicitante, aer curat și priveliști care reamintesc cât de valoroase sunt locurile aflate la doar câțiva pași de noi.
Un județ cu potențial pentru sport și turism
Potrivit lui Virgiliu Daniel Nanu, Prahova are un potențial deosebit pentru mișcare, sport și turism, iar traseele cicloturistice precum cel spre Barajul Paltinu ar trebui descoperite și promovate mult mai intens. Oficialul prahovean subliniază că astfel de rute nu sunt doar o invitație la activitate fizică, ci și o ocazie de a redescoperi frumusețea naturală a județului.
Administratie
Un număr care poate salva o viață: 17 mai, Ziua Internațională a Telefonului Copilului
Dincolo de ecran: frica pe care nu o vede nimeni
În fiecare zi, există un moment în care un copil închide telefonul și rămâne singur. Singur cu frica. Cu amenințările. Cu umilința. Cu șantajul.
În spatele unui ecran, durerea nu se vede, dar ea continuă să existe, tăcută, adâncă, greu de rostit.
116111 – linia la care suferința capătă glas
De Ziua Internațională a Telefonului Copilului, marcată anual la 17 mai, este readusă în prim-plan importanța unei linii de sprijin care, pentru mulți copii, este singura punte către ajutor.
Asociația Telefonul Copilului, prin numărul 116111, oferă consiliere, ascultare și intervenție atunci când un copil are nevoie de cineva care să îl audă la timp, înainte ca frica să se transforme în tragedie.
Un apel care poate schimba destinul
Uneori, un singur apel nu schimbă doar cursul unei zile. Poate schimba un destin. Poate salva o viață.
Ziua Internațională a Telefonului Copilului devine astfel nu doar o dată în calendar, ci un moment de recunoaștere pentru munca nevăzută a specialiștilor care răspund la 116111 și un apel public la responsabilitate față de protecția copilului.
La mulți ani Telefonului Copilului și Asociației Telefonul Copilului – și cât mai multe vieți auzite la timp!
📞 116111 – Telefonul Copilului (Asociația Telefonul Copilului)
Exclusiv
Olimpia Bin Go: plătești ca la Bingo, trăiești ca la groapa de gunoi
„Olimpia gunoiului”: la Sala Sporturilor din Ploiești, campion e doar coșul care se uită neputincios la mizeria de pe lângă el
Olimpia nu mai e sală de sport, e sală de expoziție a eșecului la salubritate

Sala Sporturilor Olimpia, situată pe strada Mărășești- Ploiesti, azi, 17.05.2026, orele 16.00
Sala Sporturilor „Olimpia”, de pe strada Mărășești din Ploiești, ar trebui să fie templul mișcării, al fair-play-ului și al respectului pentru comunitate. În realitate, zona arată ca un decor de antrenament pentru echipa națională de aruncat gunoiul „pe lângă coș”.
Imaginea din jurul sălii spune tot: un coș de gunoi verde, singur, copleșit, iar pe jos – ambalaje, pahare, resturi de mâncare, șervețele îmbibate, cutii, de parcă orașul și-ar fi făcut încălzirea la capitolul nesimțire, nu la capitolul sport.
Banca din apropiere veghează scena ca un martor mut la falimentul unui oraș care plătește „ca la lux” (după cum reiese din dezvăluirile Incisiv de Prahova privind tarifele la salubritate), dar trăiește – vizual, olfactiv și moral – ca la groapa de gunoi.
De la „Olimpia” la „Coșimia”: coșul stă în picioare, dar logica administrației e la pământ
Fotografia e simplă și devastatoare:
- coșul e gol sau aproape gol;
- gunoiul e pe jos, în jur;
- iar aleea, într-un oraș care se laudă cu „strategii” și „contracte”, arată ca o intrare laterală la un tomberon, nu la o sală de sport.
Aici se vede, fără raport de audit și fără tabele stufoase, „rezultatul final” al combinației letale dintre:
- tarife la salubritate stabilite ca la cazinou, după cum a arătat Incisiv de Prahova în analiza despre Bin Go Solutions;
- administrație locală paralizată;
- cetățeni obișnuiți să arunce „un pic pe lângă”, că „nu se vede”.
Ce nu se vede în poză, dar se simte la fiecare factură: ploieșteanul plătește, oficial, pentru un serviciu de salubritate care, în teren, se traduce prin mizerie „de patrimoniu” lângă una dintre cele mai cunoscute locații sportive ale orașului.
„Ruletă Bin Go”: tarife premium, peisaj de ligă inferioară
În timp ce la facturi se joacă fin cu zecimale și diferențe de câțiva lei pe persoană între casă, bloc și chiar bloc vs. bloc, realitatea de lângă Sala Sporturilor „Olimpia” e brutal de simplă:
- gunoaiele sunt „la comun”;
- peisajul e „standard”: ambalaje aruncate pe jos, resturi împrăștiate, coș umilit de propria inutilitate;
- singurul element „personalizat” rămâne suma de plată de pe factură.
Același operator, același oraș, același tip de deșeu, dar, după cum arăta Incisiv de Prahova, tarife diferite – 23,73 lei, 24,51 lei, 25,95 lei/persoană. În schimb, la Sala „Olimpia”, tariful psihologic e unic: „bătaie de joc inclusă”.
Când pui alături:
- mormanele de gunoi dintre blocuri,
- tarifele „coafate” din listele de întreținere,
- și acum imaginea de pe strada Mărășești, lângă Sala Sporturilor,
tabolul e clar: Ploieștiul a reușit performanța de a transforma întreg orașul într-o sală uriașă de sport pentru gândaci, șobolani și bacterii.
Olimpia „disciplinei” administrative: primarul tace, coșul „vorbește” în mizerie
Primarul, altădată extrem de vocal pe tema „jafului din salubritate”, a ajuns acum să privească același film în reluare, dar cu sonorul dat la zero.
În timp ce Incisiv de Prahova documentează în rapoarte și analize modul în care s-au scurs bani pe tarife, bunuri de retur și contracte, administrația locală oferă, la Sala Sporturilor, o demonstrație practică de:
- lipsă de control;
- lipsă de întreținere a spațiilor publice;
- lipsă de rușine.
Sala „Olimpia” ar fi trebuit să fie un reper vizual al orașului. A devenit, prin mizeria tolerată lângă ea, un panou publicitar al eșecului comun: instituții + operator + parte dintre cetățeni.
Campioni la aruncat pe jos, codași la bun simț
Nu poți da vina doar pe Bin Go pentru farfuriile de plastic, paharele și resturile alimentare vărsate sub ochii coșului de gunoi. Acolo e și:
- nesimțirea unor ploieșteni care aruncă intenționat pe jos;
- absența patrulelor de control;
- indiferența autorităților care nu înțeleg că o sală de sport murdară la exterior trimite un mesaj clar la interior: „nu există reguli, doar improvizație”.
În loc ca „Olimpia” să fie locul în care copiii învață despre disciplină, respect și ordine, aceștia trec pe lângă munți de mizerie și învață, involuntar, lecția reală a orașului:
- gunoiul se aruncă pe jos, că „oricum nu pățești nimic”;
- tarifele cresc, dar spațiile publice decad;
- nimeni nu răspunde pentru nimic.
Ploiești – orașul în care sala de sport arată ca un vestiar după meciul cu bunul simț
Imaginea de pe strada Mărășești nu e un accident, e o concluzie.
Concluzia anilor în care:
- tarifele la gunoi au fost jonglate ca fisele pe masa de ruletă;
- bunurile de retur au dispărut „în ceață”;
- administrația a preferat comunicate în loc de controale;
- iar o parte din cetățeni au acceptat să trăiască printre gunoaie, atâta timp cât coșul „nu le vorbește”.
Sala Sporturilor „Olimpia”, simbol al mișcării, a fost transformată într-un fundal perfect pentru un oraș blocat într-o mocirlă de neglijență și aroganță administrativă.
Concluzie: la Ploiești, sportul oficial e „aruncatul la coș… pe lângă coș”
Până când Primăria Ploiești, ADI Prahova și operatorul de salubritate nu vor fi obligați să explice, la leu și la imagine, de ce:
- ploieșteanul plătește tarife „de oraș civilizat”;
- dar primește, la Sala Olimpia și nu numai, peisaje „de mahala abandonată”;
Ploieștiul va rămâne capitala unui singur tip de performanță:
- performanța de a transforma fiecare coș de gunoi într-un monument al neputinței,
- și fiecare sală de sport într-o vitrină rușinoasă a bătaiei de joc față de cetățeni.
Olimpia nu mai e doar o sală. E diagnoza unui oraș care continuă să înoate în gunoi, dar se laudă că face „înot de performanță” în acte și strategii.
Vom reveni. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 2 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 5 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 5 zilePLOIEȘTI, CAPITALA GUNOIULUI PE DATORIE – Ruleta Bin Go lovește din nou: Incisiv de Prahova a avut dreptate, primarul ține în brațe un operator îngropat în datorii
-
Exclusivacum 4 zileJustiția dă verdictul în cazul „Luptătorul vs. Sistemul”: Internarea forțată la psihiatrie, folosită ca armă de represiune în Poliția Română
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
-
Exclusivacum 3 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileMASACRUL INTEGRITĂȚII LA FRONTIERĂ: Cum să execuți un polițist incomod prin „metoda asfixierii” financiare



