Exclusiv
România, stat eșuat: La porțile birocrației, speranța a fost confiscată de parveniți!
Motto reinterpretat pentru secolul XXI: „Trădătorul este geniu, plagiatorul este erou, pungașul devine bogat, panglicarul e om politic… Asta-i judecata poporului român, pe cale de dispariție, alături de demnitate și meritocrație.” – Mihai Eminescu (revizuit pentru uz intern)
Dezvăluirea cutremurătoare vine de la Sindicatul Diamantul: administrația publică românească nu doar că se clatină, ea zace în șanț, putrezind cu fiecare „împuternicire” și fiecare slugă politică unsă în funcție! Nu vorbim de o simplă gripă birocratică, ci de un cancer galopant, o mutație malignă a ADN-ului instituțional, transformând statul într-o caricatură grotescă. Am citit odinioară despre „cuibul imposturii” din MAI – și credeam că am văzut tot. Ah, naivitate! Fenomenul a metastazat, acoperind fiecare celulă a aparatului de stat. Astăzi, succesul în România se măsoară în grade de parvenitism și adâncimea plecăciunii.
Coroana de spini a obedienței: Funcția publică, un colac de salvare pentru incompetenți
Funcția publică, acel bastion sacrosanct al stabilității și imparțialității, dedicat, cică, cetățeanului, a fost deturnată cu cinism. A devenit o recompensă pentru pupincurism, o cangrenă politică ce roade din temelii orice urmă de profesionalism. Clasa noastră politică, fobia incarnată a oricărui expert cu coloană vertebrală, a descoperit rețeta succesului: „împuternicirea cu caracter temporar”. Legal la vedere, putred în esență.
Oriunde vezi un „împuternicit” sau „desemnat” plimbat algoritmic dintr-un birou într-altul, să știi: acolo nu colcăie doar incompetența crasă, ci și viermele politicului, gros și bine hrănit. Partidele, indiferent de promisiunile deșarte din campanii, au demonstrat o aversiune patologică față de profesioniști. De ce? E simplu: un profesionist autentic, conștient de valoarea sa și protejat de un concurs real, nu va executa orbește ordine idioate sau dictate de interesele obscure ale Partidului. În schimb, un parvenit, cocoțat temporar pe o funcție ce-l depășește lamentabil, va tremura permanent de frica pixului politic, singurul său zeu. Acest mecanism pervers a generat o cloacă a incompetenței, care, din vârful ministerelor, a coborât inexorabil, infectând rădăcinile ierarhiei, de la inspectoratele de poliție până la școli.
Codul Administrativ (OUG 57/2019): Manualul de invocat pentru când vrei să fentezi legea!
Pentru a înțelege cum a ajuns statul român un bordel administrativ, trebuie să ne uităm la „literatura” care-i permite să funcționeze: Codul Administrativ. Teoretic, OUG 57/2019 trebuia să fie Biblia funcției publice, cu reguli clare, concursuri transparente și stabilitate garantată (Articolele 61 și 394). Practic, a devenit un manual de fente.
Legiuitorul, „bine intenționat”, a prevăzut excepții pentru crize. Aici intervine geniul malefic al politrucilor noștri! Articolele 509 și 510, care permit exercitarea temporară a funcțiilor de conducere pentru maximum 6 luni, prelungibile „excepțional” cu încă 6, adică un an, au devenit regula permanentă. Intenția era limpede: un an e suficient pentru un concurs. Realitatea? Excepția a devenit normă. Prin noi decizii de împuternicire la expirarea celor vechi, sau prin „rotații” între posturi, s-a creat un interimat etern, un purgatoriu al funcției publice.
Rezultatul? Orice „lipitor de afișe cu diplomă de Bioterra”, cu zero profesionalism și cu nivelul de cunoștințe echivalent cu „bioxidul de clei”, dar mega-docil în fața stăpânului politic, ajunge să ocupe poziții-cheie! Profesioniștii? Ei sunt buni de făcut cafeaua sau de șters pe jos, în timp ce „al doilea om într-un minister” este o păpușă manevrată cu sfori groase.
ANFP: Câinele de pază al opacității, sau cum să-ți ascunzi incompetența sub preșul GDPR!
Acest spectacol grotesc nu ar fi posibil fără complici activi. Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), care ar trebui să fie „câinele de pază” al legii, s-a transformat într-un scut de opacitate. Când societatea civilă sau sindicatele, cum ar fi Sindicatul „Diamantul”, cer socoteală și documente, ANFP răspunde sec: „s-au îndeplinit condițiile”. Dar refuză să arate și documentația. Motivul? Halucinant! Chipul grotesc al secretomaniei: documente „interinstituționale” cu „date cu caracter personal”! Se invocă GDPR și Legea 544/2001, transformând un drept european într-o armă de protejare a imposturii naționale. Când e vorba de bani publici și decizii de stat, „interesul public major” devine o victimă colaterală a „umbrelei GDPR”.
MAI: Catedra de patiserie unde se coace securitatea națională!
Ministerul Afacerilor Interne, pilon fundamental al securității, a devenit un muzeu al absurdului. Cazul MAI ilustrează perfect impostura administrativă absolută. Politicienii, în bătaia de joc supremă față de securitatea națională, au promovat indivizi ale căror competențe formale sunt invers proporționale cu cerințele postului. Am ajuns să vedem politici de siguranță națională decise direct „de la catedra de gimnaziu comunal, de la tejgheaua unei patiserii sau de la mașina de dactilografiat”. Culmea cinismului? Persoane menținute pe funcții civile de top peste 8 ani (96 de luni!), prin prelungiri ILEGALE succesive, cumulând puterea funcției cu privilegiile statutului de ofițer de poliție! Un Fădor, un Macovei, o Ioana Dorobanțu (a cărei menținere a fost o „fraudare a legii”, conform sursei inițiale) sunt doar vârful aisbergului de incompetență.
Limbricul profesional și dictatura fricii la nivel local: Șefi cu pile, subalterni cu sile!
Când vârful putrezește, putrefacția se extinde. Un sistem condus de parveniți la centru va naște inevitabil alți parveniți în teritoriu. Psihologia parvenitului este simplă: conștient că a ajuns prea sus și că-i depășit, va vedea în orice subaltern un contestatar. Fără dialog, fără empatie. Doar autoritate nenegociabilă, pentru a-și masca nesiguranța. Un „limbric profesional” din inspectorate de poliție, a cărui singură „ispravă” e că a urcat o autoutilitară de serviciu într-un copac, beat pulbere, dar care-i „bun prieten cu prefectul”, ajunge adjunct! Și se dă mare păun, bătând cu pumnul în masă la agenții de stradă, în timp ce ignoră criza de personal, timpii legali de odihnă sau epuizarea ce duce la tamponări de mașini, transformate cinic în prilej de șantaj.
Justiția face „rocada”: Șah mat pentru meritocrație, păsuire pentru pupincuriști!
Ministerul Justiției (MJ) ne oferă „cazul școală” al rafinamentului în abuz. Funcții vitale, vacante din 2016-2017, fără concursuri aproape un deceniu! Cum? Prin inventarea „Tehnicii Rocadei”. Codul Administrativ interzice prelungirea împuternicirii mai mult de 6+6 luni. MJ? Simplu! Rotește slugile: Persoana A (ex. Ion-Claudiu Teodorescu) e Secretar General, Persoana B (ex. Laura Ignat) e Adjunct. După 12 luni, fac „rocada”: A devine Adjunct, B devine General! Această „suveică administrativă” fentează legea, distrugând spiritul. Acești indivizi, total dependenți politic, semnează orice li se pune în față, știind că supraviețuirea lor depinde de bunăvoința miniștrilor. Sindicatul „Diamantul” a depus petiții (nr. 4/JV/05.01.2026), dar răspunsurile sistemului sunt, desigur, evazive.
Educația, oțelită în frica de partid: Democrația la teorie, stahanovismul la practică!
Și dacă mai credeați că există un loc ferit de această cangrenă, vă înșelați amarnic! Educația, leagănul gândirii critice, a devenit un poligon de tir pentru politruci. Povești reale: inspectori școlari generali, „înfiletați politic” desigur, muștruluiesc agresiv directori de școli pentru că „nu-și stăpânesc colegii” care îndrăznesc să protesteze pentru salarii! O directoare „făcută terci” pentru că n-a reușit să descurajeze „gesturile de nemulțumire salarială” în propriul colectiv! Un „vătaf” politic cere managerilor din educație să devină asupritori ai propriilor subalterni!
Nimeni, nici măcar un profesor de istorie, nu s-a ridicat să-i amintească inspectorului general că libertatea de exprimare nu se „stăpânește” prin directive de partid. Democrația e bună în cărți, dar blestemat de greu de aplicat când „Partidul ți-a pus pălăria pe măciulie”. Frica pentru post, frica de inspecții punitive, teroarea administrativă a transformat intelectualitatea locală într-o masă amorfă și silențioasă.
Concluzia dezastruoasă: România, Statul Parveniților Anonimi, S.R.L. – Fără sanse de reanimare!
Tabloul este complet și sumbru: impostura în administrația românească nu e o eroare, ci e regula de funcționare a statului. Parvenitismul și slugărnicia sunt virtuțile supreme, garantând supunerea totală în fața intereselor de partid. Când o învățătoare conduce siguranța națională, când o dactilografă cu studii obscure e menținută 8 ani prin șmecherii legale, când Ministerul Justiției joacă „rocada” ca la șah, și când șefii de poliție sau inspectori școlari devin vătafi feudali, statul este, efectiv, în colaps.
Mai poate spera cineva la o reformă reală? Nu! Chiar și lideri cu aură de reformatori, precum Ilie Bolojan, au devenit complici, semnând prelungiri pentru acești parveniți. Dr. Vitalie Josanu de la Sindicatul Diamantul avertizează, pe bună dreptate: „caracatița politică va continua să devoreze statul” atâta timp cât schema împuternicirilor temporare nu va fi abrogată sau limitată drastic, chiar penal.
Nu suntem victime atâta timp cât tăcem; așa cum spunea Orwell, prin resemnarea noastră, devenim pur și simplu complici la prăbușirea propriei națiuni. „Șacalii și hienele” de care vorbea Lampedusa și-au luat deja locurile în sistem. Rămâne doar să decidem dacă vom continua să fim oile care îi cred sarea pământului. (Cerasela N.).
Exclusiv
BALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
Epopeea penal-administrativă a fostului director de la Penitenciarul Ploiești, Valentin Matei (aici), a atins noi culmi ale ridicolului în weekend-ul 02-03 mai 2026. În timp ce „Oaia Hărțuită” plânge de singurătate prin ungherele stânei, „Pantoflarul” justiției a demonstrat că vechile obiceiuri – mâncarea pe gratis și promisiunile deșarte – nu se uită nici sub amenințarea Parchetului.
După ce a transformat funcția de director de penitenciar într-o trambulină pentru afaceri cu iz de cauciuc ars, Valentin Matei, personajul central al dezvăluirilor Incisiv de Prahova, continuă să joace în propria telenovelă de prost gust. Recent, „Comisarul de carton” a lăsat în urmă scanerul de la Tomat Prod Impex pentru a se dedica unei pasiuni mai vechi: pescuitul de influență și de pește „moca”.
Ciorba de pește și iertarea conjugală: Nevasta la control, amanta la „izolare”

Potrivit unor informații de ultimă oră, în perioada 02-03 mai 2026, malurile Bălții Mihăilești din județul Buzău au fost martorele unei scene demne de Caragiale, dacă dramaturgul ar fi scris despre foști directori de pușcărie. Matei și-a făcut apariția la pescuit însoțit de câțiva angajați ai Penitenciarului Ploiești, care par să nu se sature de „vibe-ul” toxic al fostului șef.
Marea noutate a acestui weekend pescăresc nu a fost vreo captură record, ci prezența soției în locul Denisei, „Oaia Hărțuită” care făcea legea prin unitate. Se pare că soția l-a iertat miraculos pe „Don Juan-ul de la Rahova la Ploiești”, retrăgând divorțul chiar din camera preliminară. Astfel, în timp ce tânăra Denisa rămânea acasă să-și lingă rănile și să invoce lupi imaginari pe coridoarele închisorii, Matei se delecta cu o masă gratuită, respectându-și blazonul de „etern pomanagiu” al sistemului.
Michelin de Florești, noua „gogoașă” pentru viitorii pensionari
Dar Matei nu s-a mulțumit doar cu peștele din farfurie. Jurnalul Incisiv de Prahova a aflat că, între două pahare și o momeală aruncată în apă, „comisarul” a început să împartă promisiuni de angajare mai ceva ca un broker pe Wall Street.
Ținta? Viitorii pensionari din sistem, cărora Matei le-a promis locuri de muncă „calde” la Michelin Florești. Este de-a dreptul hilar cum un individ care stă cu scanerul în mână la o firmă privată, încălcând flagrant normele de pantouflage ale ANP, se visează acum marele recrutor de resurse umane pentru giganții industriali. După ce a fost „ejectat” din sistem, Matei pare să fi trecut de la „șef de celulă informală” la „agent de plasare a forței de muncă” în universul fantastic al propriilor minciuni.
Tunul de un milion de euro de la Berceni: O notă de plată care nu se achită cu pește
Dincolo de comedia de la Balta Mihăilești, realitatea rămâne una de ordin penal. Potrivit raportului Corpului de Control al Ministrului Justiției, Valentin Matei are de dat explicații serioase pentru „Groapa de gunoi de la Berceni”. Sursa citată confirmă că s-au constatat nereguli grave, cu un prejudiciu de un milion de euro pentru lucrări fictive la secția exterioară.
Această „moștenire toxică”, semnalată constant de ziarul nostru, arată că sub masca de „pișpirel cu imagine de avorton”, cum l-au descris subalternii, s-a ascuns un maestru al combinațiilor cu „Statul Paralel” și cu afaceriști precum Mihai Tufan. Un milion de euro „evaporați” pentru nimic nu pot fi acoperiți nici de cele mai abile tactici de manipulare a deținuților și nici de plângerile Denisei.
„Oaia Hărțuită” a rămas fără cioban: Drama delirului mioritic (aici)
În tot acest timp, la „Stâna Ploiești”, personajul feminin devenit celebru în paginile de investigații și în comunicatele Sindicatului Solidaritatea Ploiești traversează o criză profundă. Fără protecția „ciobanului” Matei, plecat la pescuit de reconciliere cu soția, „Oaia” a trecut la strategia victimei profesiste.
Văzând hărțuitori la orice colț și încercând să sensibilizeze noua conducere cu episoade de paranoia administrativă, aceasta a devenit, din păcate pentru ea, subiectul de bancuri al instituției. Așa cum sublinia și sindicatul, cine strigă „lupul” fără motiv ajunge să fie ignorat. Iar când „lupul” tău e ocupat să mănânce pe gratis la Buzău și să promită joburi la Michelin, singura care rămâne în „celula penibilului” este chiar ea.
Concluzia e amară: Valentin Matei a demonstrat că se poate recicla – de la director la scaner de cauciucuri și de la soț infidel la pescar iertat. Totuși, nicio ciorbă de pește mâncată pe moca nu va putea îndulci gustul amar al dosarului penal care se coace la Ministerul Justiției. „Pantoflarul” justiției a aruncat undița, dar s-ar putea să fie singurul care pică în plasă. (Cristina T.).
Exclusiv
Operațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
În laboratoarele prăfuite ale „surselor judiciare” din Ministerul Afacerilor Interne s-a născut recent un pui de kompromat, livrat cu fundă de „investigație” pe taraba publicației Stiri pe Surse. Un text scris parcă sub dictare, cu cerneală securistică, a încercat să transforme un lider de sindicat dintr-un apărător al legii într-un soi de „James Bond” de Târgu Neamț, specialist în vals, spionaj de amatori și deconturi de benzină. Rezultatul? O caricatură jurnalistică demontată acum, punct cu punct, de Sindicatul Polițiștilor din România „DIAMANTUL”.
„Radu Pop” – Jurnalistul fără chip care scrie cu cerneală invizibilă
Prima mare realizare a „anchetei” publicate de Stiri pe Surse pe 24 aprilie 2026 este însăși semnătura: „Radu Pop, Colaborator”. Un nume atât de generic încât ar putea fi oricine, de la un algoritm de inteligență artificială programat să scuipe venin, până la un ofițer de informații care și-a uitat legitimația în imprimanta redacției. Acest „fantomas” al presei nu are biografie, nu are chip și, cel mai grav, nu are nici măcar bunul-simț de a pune mâna pe telefon.
Într-un elan de „profesionalism” demn de o foaie de propagandă din anii ’50, autorul a „uitat” să contacteze Sindicatul Diamantul sau pe Vitalie Josanu. De ce să ceri un punct de vedere când poți să brodezi pe marginea unor „surse informate” care par să fi băut apă din aceeași fântână cu delatorii de profesie?
Basarabeanul care „sperie” MAI-ul cu Cetatea Albă și un dicționar ruso-român
Cea mai picantă găselniță a atacului este „pericolul pro-rus”. Se pare că în viziunea „surselor” MAI, dacă ești basarabean și știi limba rusă, ești automat agentul Moscovei. Vitalie Josanu, un om care și-a dedicat cariera academică demonstrării identității românești a Cetății Albe și combaterii falsurilor istoriografice rusești, este acuzat că s-ar „suprapune pe narative pro-ruse”.
Este culmea ridicolului: să acuzi de „filorusism” un istoric care a scris 777 de pagini despre patrimoniul medieval românesc din Ucraina, doar pentru că a îndrăznit să critice corupția din MAI. Probabil că, în mintea autorului anonim, oricine cere respectarea legii în România vorbește cu accent de la Kremlin.
Diploma de doctor, „arma secretă” citită pe sărite de analfabeții funcționali ai știrilor
Pentru a da o tentă de „fraudă financiară”, articolul din Stiri pe Surse a atacat sporul de doctorat al lui Josanu. Cu o miopie jurnalistică selectivă, publicația a prezentat doar fața diplomei, „uitând” să întoarcă foaia unde scria negru pe alb titlul tezei: un studiu masiv despre monumentele românești.
Deși instanțele de judecată au stabilit deja, prin sentințe definitive, că doctoratul este cât se poate de legal și legat de activitatea de polițist de patrimoniu, „vuvuzela” anonimă a ales să ignore adevărul juridic în favoarea unei minciuni de tip „copy-paste”. Când instanța spune „da”, dar sursa din MAI spune „ba”, jurnalismul de comandă știe întotdeauna pe cine să creadă.
Instructorul de dans și „șantajul” prin vals: Incompatibilitatea secolului
Când n-au mai avut ce să inventeze despre spioni și bani, autorii kompromatului au trecut la… dans. Josanu este „demascat” ca instructor de dans sportiv. O activitate de voluntariat într-un ONG non-profit, încetată de ani de zile, a fost prezentată ca o afacere tenebroasă nedeclarată.
Se pare că pentru MAI, un polițist care învață copiii să danseze este mai periculos decât un traficant de influență. Mai mult, articolul insinuează un soi de „șantaj instituțional”, sugerând că sindicatul „tăcea” când veneau banii de doctorat. O logică de tip „radio Erevan”, având în vedere că sporul a fost obținut prin tribunal, nu prin mila vreunui șef cu dare de mână.
De la „surse judiciare” la boxa acuzaților: Nota de plată vine la instanță
Replica_StiriPeSurse_Josanu_SPR_vIM_02.05.2026_vfinal
Sindicatul Diamantul a anunțat deja că acest „drept la replică” este doar încălzirea. Urmează acțiunile în instanță împotriva publicațiilor și a radiodifuzorilor care s-au grăbit să înghită nemestecată momeala aruncată de la Interne.
Operațiunea de kompromat pare să fi eșuat lamentabil, lăsând în urmă doar o dâră de amatorism și miros de frică. Când singura ta armă împotriva unui sindicat incomod este un articol semnat de un pseudonim și bazat pe „gurile rele”, e clar că „Diamantul” a tăiat prea adânc în privilegiile sistemului. Ne vedem în fața judecătorilor, acolo unde „sursele informate” vor trebui să capete un nume și, mai ales, să aducă dovezi. Până atunci, valsul continuă, dar muzica o dictează legea, nu „colaboratorii” de ocazie. (Cristina T.).
Exclusiv
OPERAȚIUNEA „ȘTAMPILA”: CUM SĂ FABRICI UN DOSAR PENAL ȘI SĂ TE ALEGI CU UN FIASCO JURIDIC
În laboratoarele prăfuite ale „Sistemului”, unde aburii epoleților asudați se amestecă adesea cu mirosul greu de dosare cusute cu ață albă, există o rețetă standard pentru „domesticirea” spiritelor libere. Sindicatul Diamantul a scos la lumină această doctrină de o mizerie rară: dacă ținta nu poate fi recrutată ideologic, se încearcă cumpărarea ei; dacă nu are preț, se trece la compromiterea prin dosare penale; iar dacă nici cătușele nu funcționează, se activează faza „Kompromat” – distrugerea reputațională.
Când vezi că mașinăria se oprește la ultima etapă, e semn clar că liderii vizați, precum cei de la Diamantul, sunt făcuți dintr-un material pe care rugina sistemului nu îl poate coroda.

SECRETUL LUI POLICHINELE ȘI „SPIONAJUL” PE FLUTURAȘUL DE SALARIU
Ultima tentativă de a „agăța” liderii sindicali într-un dosar penal pare desprinsă din schițele lui Caragiale, dacă n-ar fi vorba de resursele statului irosite pe vendete personale. IPJ Neamț a încercat o manevră de un ridicol absolut: transformarea unui ordin privind salarizarea (Ordinul M.A.I. S/84/2024) într-un fel de cod nuclear, doar pentru că cineva a trântit pe el ștampila „secret de serviciu”.
Logica „sistemului” este pe cât de simplă, pe atât de toxică: ascundem drepturile bănești sub preșul clasificării, iar dacă un lider de sindicat îndrăznește să spună adevărul polițiștilor despre banii lor, îi trimitem procurorul la ușă pentru „divulgare de informații secrete”.
DUȘUL RECE AL PROCURORULUI: CÂND LEGEA BATE RĂZBUNAREA
Conform documentelor oficiale emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, această tentativă de intimidare s-a fâsâit spectaculos. În Ordonanța de clasare semnată de procurorul Lucian Dieac, „specialiștii” în sesizări din oficiu au primit o lecție elementară de drept.
Procurorul a constatat negru pe alb că, pentru a exista o infracțiune, nu este suficient să te joci cu ștampila pe documente destinate salarizării. Trebuie ca acea divulgare să afecteze real interesele instituției. Or, publicarea adevărului despre cum sunt plătiți oamenii nu poate dăuna decât orgoliilor unor șefi, nu siguranței naționale. Rezultatul? Clasare pe linie: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
KOMPROMATUL – ULTIMA REDUTĂ A DISPERĂRII
Dacă s-a ajuns la faza în care se scot de la naftalină „sesizările din oficiu” și se tergiversează dosare de transport (unde Vitalie J. este „burușit” de probe favorabile, inclusiv de la MAI), e clar că etapele de recrutare și cumpărare au eșuat lamentabil.
Sindicatul Diamantul a demonstrat că, atunci când nu poți fi controlat, devii o „țintă”. Dar când ținta are în spate legea și documente de clasare care confirmă abuzul, „vânătorii” de sindicate nu fac altceva decât să își semneze propria condamnare la penibil. Statul plătește cheltuielile judiciare, iar „sistemul” rămâne cu buza umflată și cu imaginea șifonată, întrebându-se de ce nu mai funcționează vechile metode de dresaj. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 2 zileCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 5 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 4 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
-
Exclusivacum 5 zileAPOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
-
Exclusivacum 5 zileOperațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”
-
Exclusivacum 3 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă



