Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță primele măsuri discutate cu reprezentanții producătorilor și distribuitorilor de medicamente, după ce presiunea financiară din ultimele luni a scos în evidență vulnerabilitățile sistemului. Printre soluțiile avute în vedere se numără monitorizarea săptămânală a consumului și stocurilor, identificarea punctelor critice din aprovizionarea spitalelor și creșterea rezervelor naționale de medicamente esențiale.

„Pacienții au nevoie de medicamente, nu de explicații”, a transmis ministrul, subliniind că accesul la tratament nu trebuie să depindă de spitalul la care ajunge pacientul sau de capacitatea acestuia de a căuta medicamente în mai multe unități medicale.

Finanțarea și nevoile reale ale spitalelor

Presiunea financiară acumulată în ultimele luni a evidențiat cât de vulnerabil poate deveni sistemul atunci când resursele disponibile nu țin pasul cu necesitățile reale ale spitalelor și ale pacienților, potrivit declarației ministrului.

În acest context, Alexandru Rogobete s-a întâlnit cu reprezentanții producătorilor și distribuitorilor de medicamente, inclusiv cu cei ai Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și ai Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Ministrul a cerut colaborarea industriei pentru prevenirea întreruperilor în aprovizionare și pentru identificarea unor soluții care să sprijine continuitatea tratamentelor.

Raportare săptămânală a consumului și stocurilor

Una dintre măsurile discutate este transmiterea săptămânală către Ministerul Sănătății a datelor privind consumul și stocurile medicamentelor utilizate în cadrul programelor naționale de sănătate.

O astfel de monitorizare ar urma să ofere o imagine mai clară asupra disponibilității medicamentelor și a evoluției necesarului. Datele ar putea ajuta autoritățile să identifice din timp situațiile în care aprovizionarea devine dificilă și să intervină înainte ca pacienții să fie afectați.

Atenție sporită la tratamentele pentru boli grave

Discuțiile au vizat și identificarea punctelor vulnerabile din aprovizionarea spitalelor, cu accent pe medicamentele necesare pentru pacienții oncologici, pentru cei cu boli cardiovasculare și pentru persoanele care suferă de boli rare.

Potrivit ministrului, identificarea acestor blocaje este esențială pentru ca autoritățile și furnizorii să poată anticipa dificultățile și să găsească soluții înainte ca acestea să ducă la sincope în tratament.

Rezerve pentru intervenții rapide

O altă direcție avută în vedere este creșterea stocurilor naționale de medicamente critice. Aceste rezerve ar permite o reacție mai rapidă atunci când un spital se confruntă cu lipsuri, inclusiv prin redistribuirea medicamentelor către unitățile medicale care au nevoie de ele.

Obiectivul, a transmis Alexandru Rogobete, este ca pacienții să nu fie nevoiți să caute tratamentul de la un spital la altul. „Ministerul Sănătății trebuie să se asigure că medicamentele ajung la pacienți”, a afirmat ministrul.

„Responsabilitatea statului este să își protejeze pacienții”

Alexandru Rogobete le-a mulțumit producătorilor și distribuitorilor care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la găsirea unor soluții. Ministrul a subliniat că efortul comun trebuie să urmărească protejarea pacienților și continuitatea tratamentelor.

În mesajul său, acesta a insistat că efectele dezechilibrelor financiare nu trebuie transferate asupra persoanelor care depind de medicamente și de serviciile spitalicești.

„Statul român are responsabilitatea să își protejeze pacienții, nu să transfere asupra lor consecințele dezechilibrelor financiare”, a transmis ministrul Sănătății.

Ministerul Agriculturii a publicat în consultare publică un proiect de modificare a HG nr. 751/2026, care reglementează sprijinul financiar de urgență pentru culturile de porumb și floarea-soarelui afectate de seceta pedologică din 2025. Proiectul definește indicatorul „grad de afectare” și propune folosirea suprafețelor confirmate de APIA la calcularea plăților.

Potrivit informării privind proiectul, baza de calcul va fi suprafața determinată în urma controalelor oficiale realizate de APIA pentru anul 2025, raportată la suprafața declarată de fermier în cererea de plată. Măsura urmărește să aplice o formulă unitară și să reducă diferențele care pot apărea între suprafețele înscrise inițial în procesele-verbale și cele confirmate prin verificări în teren.

Proiectul introduce și o definiție explicită a indicatorului de calamitate „grad de afectare”, exprimat ca valoare procentuală în documentele oficiale.

Cererile depuse rămân valabile

Conform anunțului, cererile de sprijin depuse până în prezent nu trebuie refăcute. Dacă proiectul va fi adoptat, sumele vor fi calculate și plătite potrivit noii formule, pe baza suprafețelor verificate.

Scopul declarat al modificărilor este compensarea pierderilor de venit rezultate direct din daunele provocate culturilor de porumb și floarea-soarelui de seceta pedologică manifestată în 2025.

Cum pot fi transmise propuneri

Cetățenii și instituțiile interesate pot trimite opinii, propuneri sau sugestii în scris, în termen de 10 zile de la data publicării proiectului, la adresa politici.agricole@madr.ro.

Expeditorii trebuie să indice articolul sau articolele la care se referă observațiile, data transmiterii și datele lor de contact.

Viitoarea Politică Agricolă Comună, comerțul agricol și posibilitățile de pescuit în Marea Baltică se află pe agenda reuniunii din 26–27 octombrie 2026. Miniștrii vor discuta propunerea de regulament pentru aplicarea PAC și vor urmări un acord politic privind capturile pentru 2027.

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, participă la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene, desfășurată la Luxemburg. Discuțiile vizează teme cu impact asupra fermierilor și sectorului pescuitului din statele membre.

Discuții despre regulile PAC după 2027

În secțiunea dedicată agriculturii, miniștrii vor analiza propunerea de regulament privind condițiile de acordare a sprijinului Uniunii Europene în cadrul Politicii Agricole Comune.

Propunerea Comisiei Europene urmărește simplificarea și flexibilizarea aplicării PAC, susținerea veniturilor fermierilor și direcționarea mai eficientă și echitabilă a plăților. Printre obiective se numără și sprijinirea reînnoirii generațiilor în agricultură, gestionarea riscurilor și creșterea rezilienței sectorului.

Normele propuse ar urma, de asemenea, să păstreze un echilibru între regulile comune și stimulentele legate de climă, mediu și bunăstarea animalelor. Președinția Irlandei urmărește obținerea unui acord parțial asupra textului, în timp ce aspectele financiare și orizontale sunt discutate în cadrul negocierilor privind bugetul multianual al UE pentru perioada 2028–2034.

Comerț agricol și cote de pescuit în Marea Baltică

Comisia Europeană va informa miniștrii despre evoluțiile comerciale din agricultură, urmate de un schimb de opinii asupra acestor subiecte.

În domeniul pescuitului, Consiliul urmărește să ajungă la un acord politic privind posibilitățile de pescuit în Marea Baltică pentru 2027. Acordul va stabili capturile totale admisibile și cotele pentru fiecare stat membru pentru principalele stocuri comerciale de pește din zonă.

Reuniunea va contribui, totodată, la pregătirea poziției Uniunii Europene pentru întâlnirea anuală a Comisiei Internaționale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic, programată în perioada 16–23 noiembrie, la Vilamoura, în Portugalia.

Rapoarte privind simplificarea și aplicarea legislației

La rubrica „Diverse”, miniștrii vor discuta rapoartele anuale pentru 2026 privind progresele înregistrate în simplificarea, punerea în aplicare și respectarea legislației europene în domeniul agriculturii și pescuitului.