Exclusiv
Miau, misiune imposibilă! Când Poliția Română salvează imaginea (și o pisică rătăcită) în loc de ordinea publică!
Edac: Noul erou al asfaltului, sub privirile emoționate ale Sindicatului Europol!
Țineți-vă bine, cetățeni! În timp ce voi vă confruntați cu hoți, tâlhari și corupți, și în timp ce polițiștii reali sunt transformați în saci de box pe străzile patriei (așa cum am aflat recent), Sindicatul Europol ne-a dezvăluit o poveste de un eroism cutremurător, o saga urbană demnă de analele „salvărilor” naționale: „Misiunea delicată pentru salvarea unui patruped!” Ați citit bine: patruped. Nu vreun om în pericol, nu vreo victimă a violenței domestice, ci o pisică. Un animal simpatic, desigur, dar care, brusc, a catapultat sistemul polițienesc într-o zonă de priorități de-a dreptul… feline.
112 pentru miau: Priorități naționale cu puf și gheare
La Postul de Poliție Coronini, din subordinea Poliției Orașului Moldova Nouă, undeva în Caraș-Severin, șeful Claudiu a dat peste o „misiune” care a redefinit sensul cuvântului „pericol”. O pisică, nesăbuită și iresponsabilă, încerca să traverseze strada printre mașini. Iar prioritatea echipajului de poliție, ne spune Europol cu un patos demn de o operațiune anti-tero, a devenit „siguranța micuței participante la trafic”. O „participare la trafic” care nu știa regulile, dar care a declanșat, se pare, un protocol de urgență la fel de important ca prinderea vreunui traficant de droguri.
Cu un efort supraomenesc, colegul Claudiu a reușit să o ademenească pe făptură, luând-o în brațe. O imagine aproape biblică! Un erou, o pisică salvată, și o avertizare: „nu cumva să fie accidentată!” Căci, nu-i așa, ce-ar fi o țară fără pisici sigure, dar plină de cetățeni nesiguri?
Edac: Noul partener de patrulă… Mai eficient decât sistemul informatic?
Până la identificarea stăpânului (o altă misiune, desigur, de amploare), polițistul Claudiu a „adoptat-o” temporar pe felină. Și nu oricum! A botezat-o „Edac”, fix ca aplicația informatică a Poliției Române. O ironie subțire, dar tăioasă, sau o coincidență genială? Oare noua „Edac” este mai stabilă, mai intuitivă și mai eficientă în a-i găsi pe „infractori” decât celebra sa contraparte digitală? Putem doar spera. În tot acest timp, pisicuța „Edac” s-a bucurat de un tratament regal, fiind îngrijită „ca un adevărat partener de patrulare”. Ne întrebăm, oare câți parteneri umani sunt tratați cu aceeași grijă și afecțiune în sistem?
Povestea de „camaraderie” dintre cei doi a avut, bineînțeles, un final „fericit”. Stăpânul a fost identificat și pisica s-a întors acasă. Și ce concluzie trage Sindicatul Europol din această odisee? Ah, pătimașa concluzie: „meseria de polițist înseamnă nu doar aplicarea legii, ci și grijă pentru tot ce înseamnă viață. Chiar și atunci când participantul la trafic cere ajutor, dar nu poate spune altceva decât ‘miau’.”
Umanitate selectivă: Când viața merițoasă are coadă și mustăți
Da, ați auzit bine! Grija pentru „tot ce înseamnă viață”… dar mai ales pentru viața care „miau-ă”. Căci viața care strigă după ajutor în fața violenței, viața polițistului care-și ia pumni în față, viața cetățeanului care se luptă cu birocrația și incompetența… ei bine, acelea par a fi subiecte mai puțin „delicate” și, evident, mai puțin demne de un comunicat de presă glorios din partea sindicatelor.
Respect pentru Claudiu și pentru gestul său? Desigur, un gest de omenie, dar care, scos din context și amplificat la rang de „misiune delicată” de către un sindicat, pare mai degrabă o perdea de fum. O tentativă disperată de a arăta că, hei, polițiștii noștri sunt, „înainte de toate, oameni!” Mulțumim pentru reamintire, Sindicatul Europol! Era să uităm, în mijlocul scandalurilor, al agresorilor scăpați basma curată și al polițiștilor abandonați de propriul sistem. Poate că, odată ce vom salva toate pisicile rătăcite, ne vom putea concentra și pe salvarea… statului de drept. Până atunci, #Bolojan, te rugăm, pregătește un buget generos pentru hrana de pisici! Căci, evident, asta e prioritatea! (Sava N.).
Exclusiv
„Mingea de aur a adeziunii”: Fotbal cu șantaj sindical pe banii statului
Sport de performanță în penitenciare: „Vrei pe teren? Semnezi la noi!”
În timp ce România încă mai crede că fair-play-ul e pentru terenul de fotbal, nu pentru jocurile de culise, în sistemul penitenciar s-a inventat un nou sport de contact: „Mingea contra Adeziune”.
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) aruncă în aer decorul idilic al „tradiției” și „normalității” vândut de conducerea Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP), condus de eternul Ștefan Teoroc. Sub pretextul unei competiții sportive „pentru toți”, realitatea arată mai degrabă ca o scenă de racolare la colț de teren:
„Vrei să joci? Îți semnezi adeziunea. Dacă nu, rămâi rezervă pe viață.”
FSANP demontează lacrimile de „victimă” ale liderului SNPP, reamintind o regulă simplă, pe care unii par s-o fi uitat: banii publici nu sunt nici pușculiță de clan, nici card de fidelitate sindicală. În timp ce alte organizații au organizat competiții deschise, civilizate, la Iași și Botoșani, potrivit FSANP, polițiștii de penitenciare s-au trezit în fața unui formular de adeziune în loc de foaie de joc.
Nu aveai legitimație de membru? Nu vedeai gazonul nici în poze.
„Șantaj sportiv” pe bani de la buget: statul plătește, sindicatul încasează
Partea și mai frumoasă? Nota de plată.
Conform documentelor analizate și semnalate de FSANP, în joc era un mecanism prin care Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) urma să suporte aproximativ 300.000 de lei pentru o competiție organizată de SNPP.
Traducere pe înțelesul tuturor:
- Statul plătește terenurile, echipamentele, deplasările și toată logistica.
- SNPP filtrează participanții după carnetul de membru.
- Sindicatul își umflă listele de adeziuni și, implicit, încasează cotizații.
FSANP numește asta fără menajamente „parazitism sindical pe resurse publice”. Adică o schemă prin care banul public ajunge să servească intereselor unei grupări de sindicat, în loc să fie folosit în mod egal pentru toți angajații sistemului. Nu pentru a apăra drepturi, ci pentru a condiționa accesul la un amărât de meci de fotbal.
FSANP sintetizează moral și legal situația:
„Membrii de sindicat nu se câștigă prin constrângere sau folosind fotbalul drept momeală. Oamenii vin într-o organizație pentru că au încredere în lideri și în rezultate, nu pentru că sunt lăsați pe margine dacă refuză să semneze.”
Așa-numita „competiție” devine, în acest context, un târg de adeziuni: nu contează cât de bine joci, contează cui îi plătești cotizația.
Lider sindical sau șef de scară? „Nu sunteți interlopi, sunteți sindicaliști!”
FSANP adoptă un ton extrem de dur, dar perfect justificat în fața acestor practici, și le reamintește celor din SNPP un adevăr de manual:
„Nu sunteți interlopi, sunteți sindicaliști.”
Rolul unui sindicat este să reprezinte, nu să intimideze. Numai că, potrivit FSANP, amestecul de funcții a făcut ca lucrurile să degenereze periculos: lideri sau vicelideri SNPP sunt, în același timp, și șefi ierarhici în penitenciare.
Rezultatul? O rețetă clasică de abuz de putere:
- Șeful de la serviciu este și lider de sindicat.
- Adeziunea la SNPP devine „recomandată”.
- Refuzul de a te înscrie se poate traduce în „probleme” la locul de muncă.
FSANP avertizează clar:
„Libertatea sindicală înseamnă alegere, nu ultimatum. Mai aveți puțin și recurgeți la amenințări prin intermediul șefilor care sunt și lideri de sindicat.”
În loc să fie arbitri ai dreptății la locul de muncă, unii lideri SNPP se comportă ca niște mici controlori de cartel sindical, preocupați nu de condițiile oamenilor, ci de câți membri mai pot stoarce de pe urma unui campionat „plătit de fraierul de stat”.
Dictatură de sindicat: „Ai apărut în poză cu FSANP? Pregătește-te de ceartă!”
Dincolo de fotbal și bani, FSANP semnalează o nouă dimensiune grotescă a situației: poliția fotografiei și a prieteniilor „neautorizate”.
Lideri sindicali SNPP din anumite penitenciare – exact aceia care ar trebui să apere libertatea de exprimare și de asociere – ajung să-și certe propriii membri dacă îndrăznesc:
- să participe la activități organizate de FSANP;
- sau, mai grav în „codul penal sindical”, să apară în poze alături de membri FSANP.
Practic, aceeași mentalitate de „dictatură sindicală”, comparabilă cu ceea ce se întâmplă, după cum se spune în sistem, și la Jilava:
„Cu cine te afișezi, cu ăla dormi. Ai poză cu FSANP? Vezi să nu te trezești cu probleme.”
Este o formă de control și intimidare care amintește mai mult de reflexele unui mic regim autoritar decât de viața sindicală într-un stat de drept. În loc să concureze prin idei, rezultate și seriozitate, unii lideri SNPP preferă să țină oamenii în lesă: „Ori cu noi, ori împotriva noastră.”
Aici, pamfletul se scrie singur:
Nu mai vorbim de „solidaritate sindicală”, vorbim de „supunere sindicală”, la pachet cu interdicție tacită de a zâmbi alături de alt sindicat în fotografii.
Arbitrul intră pe teren: ANP fluieră finalul șmecheriilor
În tot acest tablou de „fotbal cu șantaj”, FSANP salută intervenția Administrației Naționale a Penitenciarelor, care – târziu, dar necesar – a decis să pună capăt acestui mecanism viciat.
ANP, singurul arbitru care contează aici, a intervenit și a oprit turnarea banilor publici într-o competiție cu acces condiționat politic-sindical. Este un gest de maturitate administrativă, o demonstrație că legea nu se negociază în vestiar și nu se rescrie în funcție de cine ține fluierul bugetului.
FSANP punctează limpede:
„Într-o instituție care aplică legea, respectarea normelor nu este opțională. Interesul public trebuie să primeze în fața oricărui interes de grup.”
Mesajul final, tăios și greu de contestat:
- Nicio minge de fotbal nu justifică șantajul la adresa libertății sindicale.
- Niciun turneu nu legitimează transformarea banilor publici în instrument de racolare forțată.
- Niciun lider nu are dreptul să-și certe membrii pentru că apar în poză cu „ceilalți”.
Meciul în care adeziunea se joacă la offside, iar banul public e făcut pasă la piciorul unui singur sindicat trebuie să se termine. Definitiv.


Iar pentru ca istoria nu se mai scrie cu „șterge” și „editează”, chiar dacă cele două sindicate care s-au atacat public au șters simultan dezvăluirile lor, ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a apucat să facă print-screen-uri – să nu avem vorbe la un eventual proces –, iar aceste derapaje ne-au deschis apetitul de a săpa mai adânc pe acest subiect, unde, din primele verificări, tare ne este teamă că firul ne va duce direct la directorul ANP, domnul Burcu. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Scrisoare deschisă a fermierilor din Prahova: opriți experimentul antigrindină, nu suntem material de laborator
Experiment pe cer străin: cum vrea statul să pună fermierii din Prahova cobai la „noua tehnologie” antigrindină
„NU VOI DECIDEȚI PENTRU CĂLĂRAȘI!” – DIVERSIUNEA DE LA BUCUREȘTI
Domnule viceprim‑ministru Tánczos Barna,
când spuneți public că „nu e corect ca fermierii din Prahova să decidă pentru Călărași”, nu apărați democrația, ci mascați exact abuzul pe care fermierii îl denunță.
Fermierii din Prahova NU au cerut:
- să decidă pentru Călărași;
- să decidă pentru Satu Mare, Iași, Vrancea sau oricare alt județ.
Au cerut ceva infinit mai incomod pentru „mafia antigrindină”:
- ca NICIO intervenție activă în atmosferă să nu fie impusă peste capul comunităților agricole,
- fără acordul lor,
- fără studii independente,
- fără transparență,
- fără cineva care să răspundă pentru efecte.
Nu Prahova vrea să dicteze Călărașiului.
Dar nici MADR, nici operatorii, nici furnizorii „noii tehnologii” nu mai au dreptul moral să dicteze peste fermieri, în numele lor, împotriva lor.
Asta este esența, nu fenta cu județe puse la ceartă.
DE LA RACHETE LA „TEHNOLOGIE NOUĂ”: ACELAȘI EXPERIMENT, ALTĂ ETICHETĂ
Anunțați vesel „o hotărâre de Guvern pentru includerea unei noi tehnologii” în Programul Antigrindină.
Schimbați tubul, păstrați experimentul.
Fermierii vă spun limpede:
- rachetă, generator terestru, dispersor, iodură de argint sau altă substanță – toate fac același lucru:
INTERVENȚIE ACTIVĂ ÎN ATMOSFERĂ.
Iar orice intervenție activă în atmosferă:
- are nevoie de studiu independent;
- trebuie evaluată de mediu;
- trebuie monitorizată;
- trebuie supusă controlului public;
- NU are ce căuta peste câmpurile unde fermierii spun „NU”.
Să înlocuiești o tehnologie contestată cu o alta, „insuficient explicată” și împinsă prin H.G. „pe termen scurt”, se numește altfel:
același film, alt afiș.
„NU POȚI FACE STUDIU PE UN SISTEM OPRIT” – ȘTIINȚĂ DE TALK‑SHOW, NU DE STAT
Ați spus că trebuie repornit sistemul pentru a face studii de impact, pentru că „la un sistem nefuncțional nu se pot face studii”.
Fermierii traduc:
„L‑am folosit ani de zile fără să măsurăm cum trebuie. Acum, ca să măsurăm, trebuie să îl mai pornim o tură. Pe voi.”
Probleme majore:
- Datele există sau ar trebui să existe deja
– registre de trageri,
– date radar,
– pluviometre,
– satelit,
– APIA,
– rapoarte de pagube,
– producții pe ani, pe UAT, pe culturi.Dacă nu le aveți sau nu le puteți corela, asta nu justifică reluarea experimentului.
Dovedește doar că experimentul anterior a fost făcut fără creion, hârtie și cap. - Un studiu serios NU începe cu „porniți sistemul și vedem după”
Ci cu:- linie de bază,
- zone martor,
- criterii de oprire,
- indicatori clari,
- responsabilități asumate.
A porni sistemul ca să găsești ulterior metodologia e ca și cum ai deschide o operație pe cord deschis și după aceea cauți manualul de chirurgie.
- Fermierii NU sunt cobaii nimănui
Dacă, pentru „a demonstra impactul”, trebuie repornit sistemul în teren, atunci fermierii devin, fără consimțământ, subiecți de experiment atmosferic și agricol.Agricultorii din Prahova nu sunt șoareci de laborator sub nori plătiți din bugetul de stat.
93% DIN FERMIERI SPUN „STOP”. STATUL: „NU VĂ AUZIM, VORBIM CU TEHNOLOGIA”
Scrisoarea deschisă amintește clar: aproximativ 93% dintre fermierii consultați în Prahova au respins continuarea tragerilor.
Nu e:
- „panică locală”;
- „isterie anti‑știință”;
- „un lobby de doi‑trei”.
Este criză de încredere. Logica fermierilor:
- Ani de observații directe în câmp;
- Secetă agravată local;
- Grindină care cade și cu rachete, și fără;
- Răspunsuri oficiale în doi peri;
- Zero studii independente la vedere;
- Zero audit real.
Și peste toate, aceeași placă: „stați liniștiți, știm noi mai bine ce facem în nori”.
Numai că pământul îl lucrează fermierul, nu „tehnologia”.
2025 FĂRĂ SISTEM: GRÂU RECORD, RAPIȚĂ RECORD, FĂRĂ APOCALIPSĂ
Direcția Agricolă Prahova – sursă oficială, nu „pamflet” – arată:
- 2025 = anul în care sistemul antigrindină NU a funcționat;
- grâul – cea mai bună producție din seria 2014–2025;
- rapița – cea mai bună producție din aceeași serie;
- orzul și legumele de câmp – valori foarte ridicate;
- floarea‑soarelui – în jurul mediei multianuale.
Asta NU înseamnă că oprirea sistemului a produs recoltele bune.
Dar pulverizează propaganda cu „fără rachete, Prahova moare”.
Mai mult, analiza suprafețelor lovite de grindină arată:
- variabilitate mare și cu sistem, și fără;
- ani cu pagube serioase chiar în plină „funcționare exemplară”;
- 2024–2025 (cu sistem oprit parțial sau total) NU arată nicio explozie de dezastre.
Pe scurt: nici pe grindină, nici pe producții, sistemul nu și‑a lăsat „semnătura științifică” pe statistici. Doar pe buget.
CE CER FERMIERII: NU MINUNI, CI MINIMELE NORME DE CIVILIZAȚIE ADMINISTRATIVĂ
Scrisoarea deschisă nu urlă, nu injură, nu amenință.
Formulează 7 cereri de bun simț:
- Nicio H.G. de repornire/ extindere / schimbare tehnologică
– înainte de un audit independent. - Publicarea integrală a datelor operaționale
– registre de trageri,
– date radar,
– criterii de intervenție,
– rapoarte de eficiență,
– contracte, costuri, metode de calcul al „hectarelor protejate”,
– documente de monitorizare a efectelor. - Evaluare independentă ANM
– precipitații în interiorul, în avalul și în afara zonelor de influență. - Ministerul Mediului să trateze intervențiile în nori ca ceea ce sunt
– activități cu potențial impact asupra mediului, nu jucării agricole. - Garanția că NICIO tehnologie nu va fi impusă acolo unde fermierii se opun.
- O comisie independentă
– fermieri,
– fizicieni ai atmosferei,
– meteorologi radar,
– hidrologi,
– agrometeorologi,
– economiști agricoli,
– experți în mediu și drept administrativ. - Pauză la buton până la finalizarea studiilor de impact și clarificarea răspunderii
– cine plătește dacă, în final, se dovedește că „tehnologia” a uscat norii în loc să îi „optimizeze”?
Nu e „medieval”. E alfabet de stat normal.
CONCLUZIE: ROMÂNIA NU ARE NEVOIE DE O RELUARE GRĂBITĂ, CI DE O PAUZĂ DE RIGOARE
Fermierii din Prahova formulează, în încheiere, întrebarea pe care ar fi trebuit să o pună demult chiar Ministerul:
„Ce dovadă independentă există că aceste intervenții protejează agricultura mai mult decât o pot afecta?”
Până când răspunsul nu e:
- clar,
- public,
- verificabil,
- confirmat de experți independenți,
orice încercare de „repornire”, „extindere” sau „schimbare de tehnologie” nu este prudență.
Este experiment pe cerul altora, cu banii altora, pe riscul recoltelor altora.
Fermierii din Prahova nu cer puterea de a decide pentru Călărași.
Cer ca nimeni – nici minister, nici producător de rachete, nici „tehnologie nouă” – să nu decidă peste ei fără dovezi, fără transparență și fără asumarea consecințelor.
Restul e doar argint în nori, plumb în hotărâri de Guvern și multă, prea multă ceață în capetele celor care cred că satul românesc e un laborator, iar norii – un obiect de test la dispoziția lor.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Republica Rachetă: cum își bombardează statul norii, fermierii și bunul‑simț. Prahova, frontul unde „mafia antigrindină” vrea să reintre pe cer pe șest
„RELUĂM TRAGERILE!” – LOVITURA PE FURATE ÎN INTERIMAT
În timp ce Ministerul Agriculturii e în regim de avarie, cu ministru interimar și haos politic, băieții cu rachetele își încearcă din nou norocul: presiuni, telefoane, lobby prin parlamentari, tot tacâmul, doar‑doar se reia sezonul de „împușcat nori” peste județul Prahova.
Numai că, de data asta, fermierii nu mai tac.
Într‑o scrisoare oficială adresată viceprim‑ministrului Tánczos Barna, cu copie la premier, la secretarii de stat, la Prefect și la comisiile de agricultură din Parlament, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova – președinte Adrian Mocanu – cere, negru pe alb:
– întâlnire urgentă la MADR,
– menținerea suspendării tragerilor,
– publicarea tuturor studiilor și contractelor,
– oprirea propagandei și a presiunilor asupra fermierilor.
Pe românește: „Domnilor, nu vă mai jucați de‑a Dumnezeu cu rachete în nori și cu banii noștri pe sub masă.”
103.000 HECTARE DIN PRAHOVA AU SPUS „STOP”. STATUL: „NU VĂ AUZIM, NE ACOPERĂ EXPLOZIILE”
Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, într‑o adresă oficială (nr. 10442/01.10.2024) către Asociația fermierilor, a recunoscut negru pe alb ceea ce „Incisiv de Prahova” tot scrie de doi ani:
majoritatea covârșitoare a fermierilor NU mai vor să audă de sistemul antigrindină.
Datele din document:
- suprafață totală analizată: 102.905,6174 ha;
- din care vie: 42.244,0631 ha;
- fermieri care DORESC continuarea tragerilor: 44, cu 2.244 ha (!);
- fermieri care NU mai vor rachete: 1.925, cu 1659,11 ha de vie și rest culturi vegetale;
- ponderea celor care se opun: peste 97% din suprafața arabilă înscrisă în adresă.
Adică 103.000 ha de culturi și aproape toți fermierii din zonă spun clar: „Luați‑vă rachetele și lăsați‑ne ploaia în pace.”
În orice țară normală, un asemenea vot ar închide instant sistemul. În România, „mafia antigrindină” îl tratează ca pe un formular pierdut la registratură.
„MILIOANE DE HECTARE PROTEJATE”: CÂND PĂDUREA, ASFALTUL ȘI BALTA DEVIN CULTURI AGRICOLE
Investigațiile Incisiv de Prahova, consolidate prin memoriile fermierilor, au prins sistemul cu cifrele jos:
– în 2021, rapoartele tehnice spun așa:
• UAT: 2.209.451 ha
• ZIA (zona de intervenție activă): 1.457.708 ha
• ZP (zona de protecție reală): 403.732 ha
– în comunicarea publică: 1.519.000 ha „protejate”;
– din 2022 încolo: 2.300.000 ha „protejate” anual, repetate ca o incantație birocratică.
Diferența dintre ZP și cifrele cosmetizate sare de UN MILION de hectare pe an.
Adică peste un milion de hectare fantomă: păduri, pășuni, ape, drumuri, intravilan, terenuri neproductive – tot ce încape în cercul colorat de pe hartă.
La televizor, „milioane de hectare protejate”; pe câmp, secetă și grindină la fel ca înainte.
Dar factura la buget e foarte reală.
ANUL 2025: ZERO RACHETE, APROAPE 100 DE MILIOANE CHELTUITE. SISTEMUL A PĂZIT NIMICUL
Raportul de activitate AASNACP pe 2025 (nr. 25/14.01.2026), analizat atât de Incisiv de Prahova, cât și de Asociația fermierilor, este o piesă de muzeu în arta jafului „legal”:
– NU au avut loc activități operaționale de combatere a grindinei;
– 104 puncte de lansare au stat „în pază și conservare”;
– fermierii – fără niciun serviciu real;
– bugetul – aproape integral executat.
Cifrele lor, nu ale presei:
- în text: ~88,277 milioane lei alocați, execuție 98,48%;
- în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
• 82,80 milioane lei – „pază și monitorizare infrastructură”;
• 9,31 milioane lei – salarii;
• 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.
Nu se pupă nici suma cu suma. Dar la casierie se pupă tot.
Când nu știi nici cât ai cheltuit exact, dar vrei să controlezi furtunile, nu mai e administrație. E stand‑up comedy pe bani publici.
BILANȚUL DE MEDIU DIN 2007 – TALISMANUL MAGIC CU CARE TRAG PÂNĂ ÎN 2040
În adresa oficială AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea invocă „Bilanțul de mediu 2007” pentru Unitatea Pilot Prahova ca document de bază.
Deși recunoaște că domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”, sistemul e împins triumfal într‑un Program Național până în 2040.
Și acum vine fraza de aur, consemnată de Incisiv de Prahova:
„După aprobarea Programului 2024–2040 se va proceda la achiziția studiului privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”
Deci:
- Mai întâi aprobăm program național până în 2040.
- Apoi, poate, cumpărăm un studiu să aflăm ce am făcut, de fapt, cu norii, ploaia, solul și oamenii.
Orice fermier știe regula simplă:
„Întâi vezi ce bagi în nor, apoi tragi.”
Statul român a reinventat știința:
„Întâi tragem, dacă nu moare nimeni cu acte, ne gândim și la un studiu.”
„NU AVEM ATRIBUȚII PE SĂNĂTATE, DAR GARANTĂM CĂ E BINE” – DOGMĂ DE STAT CU IOIDURĂ DE ARGINT
În același răspuns, AASNACP recunoaște că:
– nu are atribuții pe sănătatea populației;
– nu are atribuții pe lanț trofic;
– nu are atribuții pe fructe, legume, produse apicole, organisme acvatice.
Și, în aceeași pagină, proclamă liniștitor că „nu există efecte negative semnificative”.
Traducere logică:
„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă anunțăm oficial că sunteți sănătoși.”
Asta nu mai e administrație. E fals intelectual ambalat în antet.
ANM SE SPALĂ PE MÂINI: „NOI DOAR SPUNEM CÂND VINE NORUL. ALȚII ÎL ÎMPUȘCĂ”
Răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie (nr. 2853/05.06.2026) clarifică un lucru esențial:
– ANM dă prognoze, date radar, suport meteorologic;
– NU decide tragerile;
– NU omologhează sistemul;
– NU certifică impactul asupra precipitațiilor sau mediului.
Cu alte cuvinte, cum rezumă perfect analiza Incisiv de Prahova:
„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”
Lanțul responsabilității e astfel perfect compartimentat: toți iau bani, niciunul nu răspunde.
FERMIERII DIN PRAHOVA: „NU SUNTEM MEDIEVALI. VOI SUNTEȚI EXPERIMENTALI”
În timp ce propaganda oficială dă vina pe „superstițiile fermierilor” și pe „mentalitatea medievală”, fermierii cer exact ce cere știința adevărată:
– studii independente, evaluate inter pares;
– zone martor, date radar și pluviometrice reale;
– serii lungi de precipitații, inclusiv în aval;
– evaluare ecotoxicologică pentru iodura de argint;
– cost real pe hectarul de cultură efectiv protejat, nu pe hectare de pădure și asfalt;
– Consiliu Consultativ funcțional, cu avize scrise;
– transparență totală pe contracte, licitații și rapoarte.
Scrisoarea transmisă acum ministrului interimar Tánczos Barna nu lasă loc de interpretări:
relansarea tragerilor în Prahova, înainte de o evaluare independentă și împotriva voinței majoritare a fermierilor, ar fi „un act administrativ profund abuziv”.
Iar ca să fie clar pentru toți:
– peste 93% dintre fermierii recenzați vor închiderea sistemului (conform documentului invocat în scrisoare);
– CSAT însuși a admis, în trecut, limitele și controversele acestor tehnologii;
– Direcția de Mediu Prahova a confirmat oficial că operatorii NU au avut și NU au autorizație de mediu valabilă pentru aceste operațiuni.
Adică: nici studii la zi, nici autorizație de mediu, nici acceptul beneficiarilor.
Dar rachete – da. Și bani – mulți.
CE CER FERMIERII: STOP JOC PÂNĂ NU VEDEM CE AM PLĂTIT ȘI CE NE‑AȚI FĂCUT DIN CER
În scrisoarea transmisă ministrului interimar, Asociația fermierilor formulează, limpede, șapte condiții minime:
- Întâlnire urgentă cu fermierii din Prahova, înainte de orice decizie.
- Menținerea suspendării tragerilor până la un studiu independent de impact asupra precipitațiilor, mediului și economiei agricole.
- Publicarea tuturor documentelor tehnice, studiilor, rapoartelor și contractelor.
- Prezentarea stadiului real al studiului de impact promis, cu caiet de sarcini și metodologie.
- Clarificarea statutului Consiliului Consultativ și publicarea avizelor scrise.
- Analiză cost–beneficiu reală, pe suprafețe AGRICOLE efective, nu pe hectare fantomă.
- Încetarea presiunilor administrative și a campaniilor de denigrare împotriva fermierilor.
Și, foarte important: fermierii NU refuză protecția împotriva fenomenelor extreme. Ei cer:
– asigurări agricole reale,
– perdele forestiere,
– retenție de apă, irigații, desecări acolo unde trebuie,
– plase antigrindină pentru culturile cu valoare mare,
– adaptare la schimbări climatice.
Ceea ce resping este experimentul pe viu, cu iodură de argint și bani publici, ambalat ca „succes științific”.
CONCLUZIE: STATUL CU RACHETA, FERMIERUL CU SECETA
Din documentele oficiale adunate și puse cap la cap de Incisiv de Prahova și Asociația fermierilor rezultă o imagine greu de spălat cu comunicate:
– un sistem extins până în 2040,
– clădit pe un bilanț de mediu din 2007,
– cu studiu de impact promis „după”, nu „înainte”,
– cu un 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
– cu 2,3 milioane ha „protejate” mai mult pe hârtie decât pe câmp,
– cu recunoașterea oficială că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
– dar cu pretenția că „nu există efecte negative semnificative”.
În acest tablou, fermierii din Prahova au rămas singura voce de normalitate:
Eroii tragici ai gliei, finanțatori obligați ai unui experiment național pe cerul lor.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere grea în instituțiile care ar trebui să apere agricultura României, nu să o bombardeze cu rachete și propagandă.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 3 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 4 zileViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 3 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum 4 zileIPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
-
Exclusivacum 5 zileRACHETE ÎN NORI, MINTE ÎN CEAȚĂ. MAFIA ANTIGRINDINA. Cum a ajuns România captivă într-o pseudo-știință scumpă, unsă cu iodură de argint și propagandă
-
Exclusivacum 23 de ore„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum 5 zileCasa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă



