Forțele Aeriene ale SUA au acordat companiei Natilus un contract de 3,5 milioane de dolari pentru dezvoltarea aeronavei KONA, concepută pentru transportul de marfă militară. Proiectul mizează pe o configurație aerodinamică neobișnuită, în care aripile și fuselajul se contopesc într-o singură structură.

Un nou pariu militar pe aripa integrată

KONA este cel puțin al doilea proiect de aeronavă cu corp și aripi integrate — cunoscută drept blended wing body (BWB) — care primește finanțare din partea Forțelor Aeriene americane. În 2023, compania JetZero a obținut o investiție de 235 de milioane de dolari pentru construirea unui demonstrator la scară completă.

Deși astfel de concepte sunt studiate de decenii, niciun avion BWB nu a ajuns încă pe piață. Natilus consideră că momentul este potrivit pentru ca tehnologia să treacă de la proiectare la zbor.

Finanțarea urmărește să reducă riscurile

Contractul guvernamental completează capitalul atras din surse private și va contribui la dezvoltarea unor tehnologii esențiale pentru KONA. Compania urmărește ca aeronava să efectueze primul zbor spre sfârșitul anului viitor sau la începutul lui 2028. Este prima investiție a guvernului SUA în Natilus.

Configurația BWB amintește, în anumite privințe, de aripa zburătoare a bombardierului B-2, însă păstrează aripi distincte, de dimensiuni mai reduse. Integrarea aripilor cu fuselajul poate genera mai multă portanță decât designul clasic, cu tub și aripi separate, și poate îmbunătăți eficiența consumului de combustibil. Complexitatea construcției și provocările aeronautice au împiedicat însă adoptarea pe scară largă a acestui concept.

O aeronavă pentru transport tactic regional

KONA va avea o anvergură a aripilor de 85 de picioare și o greutate maximă la decolare de 19.000 de livre. Natilus intenționează să o echipeze cu un motor turboelice PT6, produs de Pratt & Whitney.

Aeronava este destinată misiunilor de transport pe distanțe și la niveluri tactice, inclusiv în regiunea Indo-Pacifică. Potrivit companiei, ar putea acoperi segmentul dintre avionul mai mic Cessna C-208 și transportorul Lockheed Martin C-130.

Spre deosebire de proiectul JetZero, asociat de oficialii Forțelor Aeriene cu posibile misiuni viitoare de realimentare în aer sau transport, KONA este gândită pentru un rol mai restrâns. Deocamdată, Natilus nu prevede modificări dedicate exclusiv uzului militar: aceeași configurație ar urma să fie oferită atât clienților din apărare, cât și celor comerciali, aceștia din urmă reprezentând principala țintă a companiei.

Pilotaj convențional, cu opțiuni pentru autonomie

Primele exemplare KONA vor folosi un sistem convențional de cabluri și scripeți, care transmite comenzile pilotului către suprafețele de control. Natilus pregătește însă și posibilitatea ca aeronava să poată zbura ulterior cu pilot la bord în mod opțional sau complet autonom, printr-un sistem dezvoltat intern ori furnizat de un partener extern.

Prototipul este asamblat la unitatea companiei din San Diego, California. La capacitate maximă, Natilus estimează că ar putea produce aproximativ cinci aeronave pe lună.

O provocare pentru configurațiile tradiționale

Natilus vrea să schimbe o industrie în care avioanele cu fuselaj tubular și aripi distincte au rămas configurația dominantă, iar progresele au venit în mare parte din îmbunătățiri treptate ale sistemelor de propulsie.

Compania invocă modelul SpaceX, care a contestat poziția furnizorilor tradiționali din industria spațială, și urmărește să producă o schimbare comparabilă în aviație. Rămâne de văzut dacă promisiunile de eficiență ale designului BWB vor putea fi demonstrate în condiții de zbor și transformate într-un produs viabil.

O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.

Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.

Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.

Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice

Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.

Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.

20 de comunități, un proiect comun

Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.

De la documentații la începerea lucrărilor

La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.

Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.

Parte a unui program județean mai amplu

I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.

Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.

Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.

Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.

România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea

Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.

El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.

Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată

În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.

„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.

Apel la măsuri evaluate prin rezultate

Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.

„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.