Uncategorized
Psihologul – un partener în evoluția personală
Anca Oltean este un psiholog român cu o practică consolidată în domeniul sănătății mintale, recunoscută pentru abordarea sa riguroasă, empatică și orientată spre rezultate. Cu peste 12 ani de experiență în lucrul cu persoane adulte și copii, ea și-a construit o reputație solidă în psihologie clinică, terapie cognitiv-comportamentală și suport psihologic, aducând alinare și claritate celor care caută înțelegere, echilibru interior și soluții concrete pentru provocările lor personale și profesionale. Practica Ancăi Oltean se bazează pe metode validate științific și pe o interacțiune atentă cu fiecare client, ceea ce îi permite să ofere servicii adaptate nevoilor individuale ale fiecărei persoane care îi trece pragul cabinetului sau intră într-una din sesiunile de terapie online.
Profil profesional și filosofie de lucru
În centrul abordării sale stă convingerea că sănătatea mintală nu este doar absența unei suferințe psihice, ci rezultatul unei vieți trăite conștient, cu un nivel ridicat de adaptabilitate emoțională și abilitatea de a face față stresului, anxietății sau schimbărilor de viață. Această perspectivă a fost modelată de formarea ei academică la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și de numeroase cursuri de perfecționare în metode psihoterapeutice moderne. Hipnoza, consilierea și strategiile de coaching sunt doar câteva dintre tehnicile integrate în munca ei cu clienții, reflectând o dorință profundă de a oferi soluții practice și durabile.
Empatia, respectul și confidențialitatea sunt valori fundamentale în practica Ancăi Oltean. În fiecare sesiune terapeutică, clientul este invitat să-și exploreze gândurile și emoțiile într-un mediu sigur și fără judecată, ceea ce facilitează construirea unei relații de încredere și creșterea personală autentică. Această abordare facilitează transformări semnificative, fie că este vorba de gestionarea anxietății, depășirea traumelor, îmbunătățirea relațiilor sau dezvoltarea competențelor personale.
Psihologie clinică – fundația serviciilor
Unul dintre pilonii centrali ai activității profesioniste ale Ancăi Oltean îl reprezintă psihologia clinică, prin care se abordează o gamă extinsă de dificultăți emoționale și comportamentale. Această formă de intervenție psihologică presupune evaluări detaliate și tehnici de intervenție adaptate fiecărui client, cu scopul de a înțelege și gestiona simptomele care afectează funcționarea zilnică. Prin utilizarea unor instrumente și strategii bazate pe dovezi, psihologia clinică oferă un cadru solid de sprijin pentru persoanele care se confruntă cu stări de anxietate, depresie sau alte tulburări emoționale.
Această abordare nu se limitează la tratarea simptomelor, ci vizează înțelegerea profundă a cauzelor și mecanismelor care le-au generat, permițând astfel clientului să își recapete echilibrul și să își îmbunătățească calitatea vieții. În procesul terapeutic, clienții învață să identifice patternuri de gândire și comportament disfuncționale și să le înlocuiască cu alternative constructive, contribuind astfel la o adaptare mai sănătoasă la provocările cotidiene.
Consiliere psihologică cognitiv-comportamentală
Printre cele mai solicitate servicii ale Ancăi Oltean se numără consilierea psihologică cognitiv-comportamentală (CBT), o metodă eficientă și orientată spre rezultate. Această tehnică terapeutică se concentrează pe modul în care gândurile și comportamentele influențează emoțiile și starea de bine generală. Prin colaborarea strânsă cu clientul, se identifică și se modifică tiparele repetitive care generează disconfort, anxietate sau stări depresive, încurajând adoptarea unor strategii adaptative.
CBT este o abordare pragmatică, structuratată și orientată spre soluții, ceea ce o face potrivită pentru o varietate de provocări psihologice. Prin tehnicile aplicate, indivizii pot învăța să gestioneze mai eficient stresul, să își îmbunătățească relațiile interpersonale și să dezvolte abilități de comunicare mai eficiente. Aceasta se traduce adesea printr-o capacitate sporită de auto-reglare și încredere în propriile resurse interioare.
Servicii hipnoza – explorarea subconștientului
Un alt domeniu în care Anca Oltean oferă expertiză este hipnoza, o tehnică terapeutică avansată ce permite accesul la nivelurile profunde ale minții subconștiente. Această metodă este utilizată pentru a identifica și lucra cu convingeri sau obiceiuri care limitează potențialul personal al individului. Hipnoza poate avea beneficii semnificative în reducerea stresului și anxietății, ameliorarea simptomelor depresive, reglarea somnului, dar și în controlul durerii sau în facilitarea schimbărilor comportamentale pozitive.
Procesul hipnoterapeutic este personalizat în funcție de nevoile fiecărui client, începând cu o discuție detaliată despre obiectivele terapeutice și continuând cu strategii adaptate care încurajează conștientizarea și transformarea interioară. Prin această abordare, se obține o integrare armonioasă între aspectele conștiente și subconștiente ale experienței umane, facilitând astfel evoluția personală profundă.
Servicii de coaching si dezvoltare personala
Pe lângă intervențiile terapeutice clasice, practica Ancăi Oltean include sesiuni de coaching și dezvoltare personală, concepute pentru a sprijini persoanele în atingerea obiectivelor profesionale sau personale și în dezvoltarea competențelor esențiale pentru o viață împlinită. În cadrul acestor sesiuni, accentul se pune pe clarificarea scopurilor, identificarea obstacolelor și elaborarea unor planuri de acțiune concrete care să conducă la progres real.
Coachingul este potrivit pentru cei care doresc să își îmbunătățească echilibrul între viața personală și profesională, să își dezvolte abilitățile de leadership, comunicare sau să își gestioneze schimbările de carieră. Prin metode structurate și dialoguri constructive, clienții sunt sprijiniți să își depășească limitările și să își valorifice punctele forte.
Flexibilitate și opțiuni online
Într-o lume în care mobilitatea și flexibilitatea sunt tot mai importante, Anca Oltean oferă opțiuni de terapie la distanță, astfel încât cei care nu pot ajunge la cabinet sau au un program încărcat să poată beneficia de sprijin psihologic de calitate. Serviciile psihologice online sunt desfășurate cu aceeași atenție, confidențialitate și profesionalism ca și sesiunile față în față, oferind posibilitatea unui proces terapeutic continuu indiferent de locație.
Prin această adaptare, clienții pot accesa sprijin psihologic într-un mod convenabil și eficient, integrând terapia și coachingul în rutina lor cotidiană fără compromisuri.
Prin întreaga sa practică, Anca Oltean s-a dovedit a fi un partener dedicat în călătoria spre autocunoaștere și împlinire. Prin combinarea tehnicilor terapeutice tradiționale cu abordări moderne, precum hipnoza și coachingul, ea oferă un cadru complex de sprijin care răspunde unei varietăți de nevoi psihologice și personale. Fie că este vorba de gestionarea unei crize emoționale, de dezvoltarea unei mentalități orientate spre succes sau de explorarea potențialului interior, serviciile oferite de Anca Oltean sunt concepute pentru a susține transformarea durabilă și creșterea personală autentică.
Exclusiv
Justiție la grămadă: judecătoarea cu opinia gata scrisă, pusă să judece din nou același om” din M.A.I.
O judecătoare își recunoaște opinia „preformată”. Sistemul o lasă să judece mai departe
La Tribunalul Iași, se joacă un experiment judiciar pe viu, cu un om destituit, fără salariu, fără vechime, fără asigurare de sănătate, dar cu „onoarea” de a fi judecat de o judecătoare care a admis, negru pe alb, că are deja o opinie asupra întregului dosar.
Este vorba despre dosarul liderului de sindicat SPR „Diamantul”, Josanu Vitalie, care urmează să fie rejudecat chiar de judecătoarea Cojocaru Petronela-Roxana. Aceeași care, într-o declarație de abținere, a scris că:
- opinia ei inițială „nu este eronată și este în continuare valabilă”;
- argumentele din încheierea casată reprezintă „o opinie preformată (…) asupra litigiului în întregul lui”;
- se consideră „incompatibilă (…) de a soluționa cauza”, fiind necesară „cel puțin asigurarea aparenței de imparțialitate”.
Cu toate acestea, pe 8 iunie 2026, cererea de recuzare a acestei judecătoare a fost respinsă. Faptele care urmează sunt reconstituite exclusiv din actele dosarului, inclusiv din decizia Curții de Apel Iași nr. 230/01.04.2026 și din înscrisurile depuse de SPR „Diamantul”.
Suspendarea – drept pentru unii, poveste pentru alții
Punctul de pornire: dosarul nr. 3868/99/2025. Josanu Vitalie a contestat două dispoziții ale Șefului IPJ Neamț prin care a fost destituit din Poliție:
- Dispoziția nr. S/485461/19.02.2025 – sancțiune disciplinară secretă, necomunicată;
- Dispoziția nr. 262463/25.04.2025 – încetarea raporturilor de serviciu.
A cerut, ca măsură provizorie, suspendarea executării acestor acte. Nu să fie declarat nevinovat pe loc, ci să i se oprească, temporar, căderea în gol.
Pe 4 februarie 2026, judecătoarea Cojocaru respinge cererile de suspendare. Nu pentru că nu ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 (caz bine justificat + pagubă iminentă). Nici nu ajunge acolo. Judecătoarea inventează un filtru: actul trebuie să nu fie „deja executat”. Cum destituirea „s-ar fi produs deja”, suspendarea nu mai are ce căuta.
În aceeași încheiere: excepțiile de neconstituționalitate sunt trimise la Curtea Constituțională, iar judecata cauzei este suspendată – ceea ce, tradus în viața reală, poate însemna ani de blocaj.
Pentru un lider sindical destituit pentru activitate sindicală, lovit simultan în salariu, vechime și sănătate, protecția provizorie pe care i-o dă legea este trecută la „și altele”. Suspendarea devine un moft, nu un drept.
„Secret de stat”: două petiții și o emisiune la TV locală
Cine vrea să înțeleagă miza trebuie să vadă ce a stat la baza acestei destituiri. În cursul procesului, IGPR a declasificat, cu mare zgârcenie și multă întârziere, o notă-raport a Direcției Control Intern, inițial clasificată „secret de serviciu” și aprobată chiar de Inspectorul General al Poliției Române. Documentul acesta – depus la dosar – arată ce a pus în mișcare întreaga procedură disciplinară.
Premisa notei spune totul despre reflexul de Securitate al aparatului: sub „paravanul exercitării îndatoririlor sindicale”, ofițerul ar fi emis „opinii și analize personale cu privire la mediul politic”, care ar compromite „imaginea, personalul și misiunile structurilor M.A.I.”.
Traducerea în limba română comună: nu ai voie să deranjezi politicul, nici măcar când vorbești despre pensiile și condițiile de muncă ale polițiștilor.
Faptele „grave” imputate:
- două articole publicate pe pagina sindicatului și pe sprd.ro, cu analize și petiții adresate PSD și PNL privind pensiile și condițiile de muncă ale polițiștilor și militarilor;
- participarea la o emisiune Radar TV intitulată „Dezastrul din MAI nu poate fi salvat cu majorarea salariului de grad”.
Atât. Două petiții sindicale și o emisiune TV locală. Pentru asta se pornește o cercetare care se termină cu destituirea din Poliție.
Și totuși, actele de bază lipsesc. Sesizarea inițială a DGPI – clasificată „secret de stat”. Planul de Verificare al Direcției Control Intern din IGPR – „secret de serviciu” nr. S/605959/IAS/10.07.2024. Niciunul declasificat. Niciunul depus la dosar. Nici măcar în faza de judecată.
Cu alte cuvinte: omul e destituit fără să vadă acuzațiile în forma lor completă, fără să aibă acces la actele fondatoare. Instanța – judecătoarea Cojocaru – nu le are nici ea în față. Principiul nemijlocirii (judecătorul să vadă direct probele) e păstrat la nivel de frază în manual, nu de practică în dosar.
Concluzia: două petiții sindicale către PSD și PNL despre venituri și o emisiune la un post local ajung, în România anului 2024–2026, la nivel de „secret de stat”. Nu mai vorbim despre securitate națională, ci despre utilizarea aparatului de securitate al statului împotriva unui lider sindical incomod. Sindicatul „Diamantul” are dreptate când constată – prin documentele depuse – că metoda seamănă izbitor cu represiunea de tip comunist: același mecanism, alt antet pe hârtie.
Curtea de Apel Iași: raționamentul primei instanțe – desființat, nu „corectat”
Recursul schimbă scena. Prin Decizia nr. 230/01.04.2026, definitivă, Curtea de Apel Iași admite recursul și casează în parte încheierea din 4 februarie.
Curtea constată explicit că „condiția” inventată de judecătoarea fondului – ca actul să nu fi fost „deja executat” pentru a putea fi suspendat – este:
„o adăugare la dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, operată nelegal de către judecătorul fondului.”
Nu mai este vorba de „interpretare”, ci de adăugare la lege.
Curtea mai reține că judecătoarea Cojocaru „a refuzat să analizeze pe fond” condițiile legale ale suspendării, iar limitarea suspendării la actele neexecutate:
„constituie o încălcare flagrantă a dispozițiilor constituționale (art. 52 din Constituție), a dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, precum și a dreptului de acces la o instanță.”
Cu alte cuvinte, nu avem doar o eroare de apreciere, ci un refuz de a aplica legea în forma ei corectă și un blocaj direct al accesului la justiție. Raționamentul care a ținut pe bară cererea unui lider sindical destituit este desființat din temelii.
Același IPJ, aceeași lege, alt judecător: când dreptatea funcționează
Că suspendarea destituirii unui lider sindical nu este science-fiction, ci litera legii, o arată un caz aproape identic, tot la IPJ Neamț.
Polițistul Cănărău Ioan, și el lider sindical, este destituit pentru afirmații publice critice, făcute în exercitarea mandatului sindical. Prin Decizia nr. 519/R/02.09.2025, definitivă, Curtea de Apel Galați îi admite recursul și dispune suspendarea. Instanța reține că:
- „destituirea unui lider sindical pentru activitatea de reprezentare contravine dispozițiilor imperative ale Legii dialogului social”;
- există „o legătură directă, cel puțin aparentă, între actele reținute ca motive ale destituirii și exercitarea mandatului sindical”.
Această decizie fusese depusă la dosarul lui Josanu, ca practică judiciară relevantă, înainte de pronunțarea încheierii din 4 februarie 2026. Tribunalul Iași o ignoră.
Așadar: aceeași instituție (IPJ Neamț), aceeași lege, situație aproape trasă la indigo. Pentru un lider sindical – suspendare admisă. Pentru altul – suspendare refuzată fără analiză, blocaj pe excepții, raționament desființat ulterior ca nelegal și neconstituțional.
Diferența nu stă în lege. Stă în nivelul profesional și moral al judecătorului care o aplică. Unii judecători văd în lege o protecție pentru omul zdrobit de abuz. Alții văd în ea o saltea juridică pentru deciziile administrative.
Judecătoarea își scrie singură portretul: „opinie preformată asupra litigiului în întregul lui”
După casare, pe 23 aprilie 2026, judecătoarea Cojocaru formulează o declarație de abținere.
Textul, așa cum reiese din actele dosarului, este halucinant pentru orice om de bun simț.
- Mai întâi, judecătoarea afirmă că opinia din încheierea casată rămâne valabilă:
„în considerentele încheierii casată în parte am expus deja opinia subsemnatei cu privire la cererile de suspendare trimise la rejudecare (…), opinia inițială nefiind emisă, din punctul meu de vedere, eronat și este în continuare valabilă”. - Apoi, admite că rejudecarea de către ea însăși poate atrage incompatibilitatea:
„rejudecarea, de către același judecător, a acelorași cereri pe care le-a respins pentru anumite considerente, consider că poate întruni condițiile art. 41 al. 1 CPC”. - Mergând mai departe, recunoaște că nu e vorba doar de suspendare, ci de întregul dosar:
„argumentele expuse în Încheierea casată pot fi considerate și ca o opinie preformată a subsemnatei asupra litigiului în întregul lui, sens în care pot fi considerate întrunite și condițiile art. 42 al. 1 pct. 13 Cod procedură civilă”. - Concluzia propriei sale declarații:
„există suficiente argumente pentru a fi considerată subsemnata incompatibilă a rejudeca cererile de suspendare, respectiv de a soluționa cauza, fiind necesară cel puțin asigurarea aparenței de imparțialitate edictată de normele indicate”.
Nu partea reclamantă o acuză de lipsă de imparțialitate. Judecătoarea însăși semnează că e incompatibilă, că are opinia preformată asupra litigiului în întregul lui și că trebuie înlăturată pentru a salva măcar aparența de imparțialitate.
Lectură selectivă: când „opinie preformată” devine „detaliu nesemnificativ”
Pe 30 aprilie 2026, prin Încheierea nr. 84, judecătorul Cristian Nicolae Luca respinge abținerea. Fără cale de atac.
Argumentul: judecătoarea Cojocaru nu ar fi analizat niciodată pe fond condițiile suspendării; mențiunea că opinia ei rămâne valabilă „nu poate conduce, prin ea însăși, la admiterea abținerii”, pentru că ar viza doar „premisa juridică prealabilă” (problema executării actului), nu chestiunea de fond.
Doar că această lectură este în răspăr cu propriile cuvinte ale judecătoarei Cojocaru. Ea vorbește despre:
- „o opinie preformată (…) asupra litigiului în întregul lui”;
- incompatibilitate „de a soluționa cauza”.
Judecătorul Luca citește declarat îngust ce este formulat explicit larg. Când autoarea își descrie propriul text ca afectând „litigiul în întregul lui”, instanța care îi judecă abținerea alege să vadă doar un detaliu: premisa juridică anterioară.
Dintre cele două interpretări posibile ale aceleiași declarații, este reținută tocmai interpretarea care o păstrează pe judecătoare în dosar, contrar chiar autodiagnozei făcute de aceasta.
Recuzare respinsă: încredere oarbă într-o imparțialitate declarată strâmbă
Pe 7 iunie 2026, Josanu Vitalie formulează cerere de recuzare întemeiată pe art. 42 alin. 1 pct. 13 Cod procedură civilă, în subsidiar pe pct. 1. Nu invocă incompatibilitatea obiectivă clasică (art. 41), ci un element suplimentar: declarația personală, expresă și actuală a judecătoarei.
Un magistrat care:
- a fost casat pentru raționament nelegal;
- declară că opinia lui rămâne valabilă;
- recunoaște „opinie preformată asupra litigiului în întregul lui”;
nu oferă, în mod obiectiv, garanția unei judecăți deschise, nepregătite dinainte.
Standardul invocat este cel al CEDO (Kyprianou c. Cipru, Micallef c. Malta, Piersack c. Belgia): nu se cere dovada unei părtiniri efective, ci doar existența unor elemente verificabile, de natură să nască îndoieli legitime în mintea unui observator rezonabil.
Pe 8 iunie 2026, prin Încheierea nr. 117, tot judecătorul Luca respinge și recuzarea, cu același raționament: chestiunea „premisei” a fost deja tranșată prin casare, nu mai poate fi repusă în discuție (art. 501 C.proc.civ.), iar opinia menținută de judecătoare se referă la ceva deja desființat, nu la soluția viitoare.
Cu alte cuvinte, partea trebuie să aibă încredere că judecătoarea:
- va respecta casarea;
- își va abandona convingerea „în continuare valabilă”;
- va reuși să se desprindă de „opinie preformată asupra litigiului în întregul lui”.
Toate acestea, deși magistratul însuși a simțit nevoia să scrie că este incompatibil și să ceară să fie înlăturat. Garanția cerută de parte este înlocuită cu o prezumție de viitor, nesusținută de niciun gest concret al judecătoarei.
Încheierea nu poate fi atacată separat. Doar împreună cu fondul. Adică, întâi ești judecat de persoana cu opinia recunoscută ca preformată. Apoi, dacă mai reziști, te plângi.
În loc de tehnică juridică: o întrebare de bun simț
Rămân faptele, fără ornamente:
- Un lider sindical este destituit pe baza unor acte clasificate, pentru petiții și o emisiune TV.
- IGPR și DGPI ridică două petiții și o emisiune la rang de „secret de stat”, după cum rezultă din notele declasificate depuse la dosar.
- Judecătoarea refuză suspendarea fără să analizeze condițiile legale, raționament desființat de Curtea de Apel Iași ca nelegal, neconstituțional și contrar accesului la justiție.
- Într-un caz aproape identic, cu același IPJ Neamț, un alt lider sindical (Cănărău Ioan) primește suspendarea, în baza aceleiași legi, prin decizia definitivă a Curții de Apel Galați.
- Aceeași judecătoare Cojocaru își face singură autodenunțul: are opinia „în continuare valabilă”, „preformată asupra litigiului în întregul lui” și se consideră incompatibilă să judece cauza.
- Instanța refuză abținerea și respinge și recuzarea, mizând pe o promisiune tacită că judecătoarea își va depăși propria convingere recunoscută în scris.
Întrebarea nu mai este de drept, ci de bun simț:
Pe ce ar trebui să își întemeieze încrederea un om ca Josanu Vitalie – destituit pentru activitate sindicală, lovit de acte secrete, cu două instanțe superioare (Iași și Galați) care arată clar ce înseamnă protecția legală a liderului sindical – că, pe 9 iunie, aceeași judecătoare cu „opinie preformată asupra litigiului în întregul lui” va judeca brusc corect, deschis și nepregătit dinainte?
Ce miracol procedural s-ar produce între recunoașterea „opiniilor preformate” și ziua de 9 iunie, încât un magistrat care se declară incompatibil să devină, peste noapte, model de imparțialitate?
Aceasta nu mai este doar cauza lui Josanu. Este proba de stres a sistemului judiciar: poate justiția română să se ridice, măcar o dată, deasupra propriilor reflexe de a-și acoperi greșelile?
SPR „Diamantul” a pus documentele pe masă. Restul îl va spune, foarte curând, hotărârea pe care o va pronunța judecătoarea care a recunoscut deja, în scris, că a judecat înainte să judece. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Casa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă
Când Casa de Pensii își dă singură peste mână și cere banii înapoi
Foști polițiști și militari se trezesc, după ani de zile, că statul vine peste ei cu pretenția supremă: „dă banii înapoi, că ne-am răzgândit noi, Casa de Pensii a M.A.I.”. Nu hoțul, nu escrocul, ci instituția care le-a emis, semnat și pus în plată deciziile de pensie.
Sindicatul „Diamantul” dezvăluie cum Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a descoperit, brusc, că nu-i mai place propria muncă și își contestă în instanță propriile decizii de pensie. Motivul? Ar fi „nelegală” valorificarea stagiului de cotizare realizat prin contract de asigurare în baza O.U.G. nr. 163/2020. Cu alte cuvinte, ce a fost bun ieri, azi devine ilegal, iar mâine trebuie restituit, cu tot cu liniștea pensionarului.
Marea invenție juridică: „nulitatea absolută” scoasă din joben
Casa de Pensii MAI a încercat șmecheria clasică:
„Nu ne place ce am făcut, hai să declarăm nul cu Codul civil în mână!”
Problema de drept e, însă, mai simplă decât ar vrea unii juriști de serviciu s-o complice:
- O decizie de pensie militară, emisă în baza Legii nr. 223/2015 și intrată în circuitul civil,
- poate fi „desființată” printr-o acțiune în constatarea nulității absolute, întemeiată pe Codul civil?
- sau trebuie urmată procedura specială a legii pensiilor militare (revizuire + recuperare)?
Casa de Pensii s-a visat mare strateg de drept comun. Numai că instanțele nu s-au lăsat impresionate de creativitatea lor juridică.
Curtea de Apel Ploiești: „Aveați legea în față, dar ați preferat să ocoliți”
Prin Decizia civilă nr. 374/05.03.2026, Curtea de Apel Ploiești a pus lucrurile la punct, nu la „interpretare creativă”:
- A respins definitiv apelul Casei de Pensii Sectoriale MAI,
- și a stabilit clar că în această materie nu se aplică dreptul comun al nulității din Codul civil,
- ci Legea nr. 223/2015 – în special art. 65 (revizuirea) și art. 114 (recuperarea sumelor).
Judecătorii au spus negru pe alb ceea ce orice jurist cinstit știa deja:
„Nimic nu o împiedica pe apelanta-reclamantă să emită o decizie de revizuire.”
Adică: aveați procedura voastră specială, făcută exact pentru astfel de situații. Dar, în loc s-o folosiți, ați preferat să dați în judecată propriul act, mimând dreptul comun ca să ocoliți termene și garanții.
Înalta Curte: „Nu e controversă, e doar literă de lege”
Ca să fie lucrurile și mai clare, Înalta Curte de Casație și Justiție a venit cu cireașa pe tort. Prin Decizia nr. 5/26.01.2026 (publicată în Monitorul Oficial nr. 209/18.03.2026), ICCJ a respins ca inadmisibilă o sesizare exact pe aceeași temă.
Motivul?
- Problema nu este controversată,
- soluția reiese direct din lege,
- iar principiul specialia generalibus derogant nu e opțional, e obligatoriu.
Traducere din limba juridică în româna simplă:
Când există o lege specială (Legea 223/2015) care îți spune clar cum revizuiești și cum recuperezi, nu ai ce căuta cu Codul civil la atacat pensii pe „nulitate absolută”. Vrei să corectezi? Folosești procedura specială. Punct.
Dreptul nu e elastic: decizia de pensie nu se rupe după nervii Casei
Concluzia de principiu, dincolo de orice caz individual, e brutală pentru mania revizuirilor după ureche:
- O decizie de pensie militară, odată intrată în circuitul civil,
- are o stabilitate protejată de lege.
Autoritatea emitentă nu poate transforma procedura de revizuire într-un topor retroactiv, cu care taie drepturi după ani de zile, doar pentru că și-a schimbat interpretarea normelor sau a dat peste o circulară nouă.
Legea specială a pus:
- termene,
- condiții,
- garanții pentru pensionari.
Casa de Pensii nu are voie să le ocolească sub pretextul „nulității absolute”. Asta nu e drept, e truc ieftin.
Valul 1: procese pe procedură greșită. Valul 2: urmează revizuirile „la bandă”
Ce urmează? După ce se termină cu respingerea pe inadmisibilitate a proceselor începute pe calea greșită (nulitate civilă în loc de revizuire), nu se termină și ofensiva.
Dimpotrivă, așa cum avertizează Sindicatul Diamantul, trebuie să ne așteptăm la faza a doua:
- Casa de Pensii MAI va începe, previzibil, să emită decizii de revizuire,
- adică, de data asta, va încerca să folosească procedura corectă,
- iar foștii polițiști și militari vor fi împinși într-un nou val de procese – de data asta, pentru contestarea acelor decizii de revizuire.
Pe românește:
Întâi au dat în judecată greșit. Au pierdut.
Acum se pregătesc să dea cu aceeași bâtă, dar pe ușa corectă. Iar pensionarii militari trebuie să fie pregătiți să-și apere în instanță nu doar drepturile, ci și bunul-simț juridic.
Statul-jongler: azi îți dă pensia, mâine ți-o cere înapoi „legal”
În tot acest spectacol, un lucru e limpede:
- nu pensionarul e problema,
- ci o instituție care nu știe sau nu vrea să respecte propria lege specială,
- dar vrea, în schimb, să-și acopere incoerența cu acțiuni în instanță împotriva propriilor acte.
Statul român, prin Casa de Pensii MAI, joacă rolul jonglerului cu mâinile legate de lege:
- aruncă în aer decizii de pensie,
- încearcă să le prindă cu „nulitate”,
- scapă proces după proces,
- și, la final, tot la legea specială ajunge.
Până atunci, mesajul pentru foștii polițiști și militari e crud, dar clar:
„V-am dat o pensie. Nu vă atașați prea tare de ea. S-ar putea să ne răzgândim și să vă chemăm în instanță… pe cheltuiala voastră.” (Cerasela N.).
Exclusiv
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?
De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.
Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.
La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.
Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă
Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:
- 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!) - 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
- 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
- 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
- 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
- 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.
Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)
- Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.
Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.
Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”
- 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.
În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.
Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.
Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine
- Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.
Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.
Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!
- Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.
Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.
Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă
Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.
Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.
Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”
Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?
În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.
La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 4 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 13 oreIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 2 zileViitura a lovit Cerasu, dar amenzile au venit mai repede decât apele: „profesioniștii” de la IPJ Prahova la pândă, nu la datorie
-
Exclusivacum 2 zileIPJ VASLUI, TRIUNGHIUL BERMUDELOR DIN POLIȚIA ROMÂNĂ: CUM SĂ FII „ZEU” CU TREI FEȚE ȘI SĂ SCUIPĂ DE SUS PE LEGE
-
Exclusivacum 14 orePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 4 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
-
Exclusivacum 3 zileRACHETE ÎN NORI, MINTE ÎN CEAȚĂ. MAFIA ANTIGRINDINA. Cum a ajuns România captivă într-o pseudo-știință scumpă, unsă cu iodură de argint și propagandă



