Featured
Din umbra războiului: Când logistica devine limita supremă a puterii militare
Pe măsură ce forțele armate americane se confruntă cu intensitatea conflictului din Iran, atenția publică și a oficialilor se concentrează adesea pe stocurile de muniție. Însă, experții avertizează că o constrângere poate mai puțin evidentă, dar la fel de critică, se profilează la orizont: logistica. Capacitatea forțelor armate de a asigura transportul aerian și realimentarea în aer – servicii predominant oferite de Forțele Aeriene – nu este o problemă nouă, dar a fost reevidențiată dramatic de atacurile din vara anului 2025, îndreptate asupra instalațiilor nucleare iraniene.
Eroii necunoscuți: Criza avioanelor-cisternă
„Avioanele-cisternă și capacitatea de transport aerian reprezintă un gol major,” a declarat Maiorul Claire Randolph, șefa departamentului de arme și tactici la Air Forces Central, în cadrul unui eveniment organizat de Mitchell Institute în ianuarie. Ea a subliniat că, dacă ar fi să alcătuiască o listă de priorități pentru achiziții, „probabil primele 100 de lucruri de pe acea listă ar fi avioanele-cisternă.”
Randolph a adăugat că, din cauza faptului că „nu sunt sexy, nu sunt arme, nu sunt avioane de luptă și nu sunt bombardiere, avioanele-cisternă sunt adesea lăsate în afara acestei conversații.” Această neglijență o îngrijorează profund în ceea ce privește pregătirea pentru operațiuni majore de luptă (MCO), mai ales în contextul operațiunilor susținute de realimentare și transport aerian.
„Operațiunea Furia Epică”: Testul suprem pentru flota de mobilitate
Operațiunile de luptă la scară largă din Iran, denumite „Operațiunea Furia Epică”, ar putea pune o presiune proaspătă asupra flotelor de mobilitate ale Forțelor Aeriene, compuse în mare parte din aeronave precum C-17 Globemaster, vechi de decenii, sau KC-135 Stratotanker, datând din era Eisenhower.
Stacie Pettyjohn, directorul programului de apărare la Center for a New American Security, a evidențiat avioanele-cisternă ca fiind „cel mai probabil factor limitator.” Ea a explicat că, dacă Iranul continuă să lanseze rachete și drone asupra bazelor din Golf, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene SUA ar putea fi nevoite să efectueze misiuni prelungite din Iordania, Israel sau chiar sudul Europei. Aceste misiuni consumă mult mai mult combustibil și necesită un sprijin mult mai mare de la avioanele-cisternă pe fiecare ieșire. În același timp, flota de transport aerian s-ar confrunta cu o presiune crescândă pentru a realimenta continuu locațiile de operare dispersate cu muniții, piese de schimb și alte materiale.
Pettyjohn a adăugat că, luând în considerare și sprijinul pentru Forțele Aeriene Israeliene – care operează o flotă relativ mică de realimentare în aer – „ritmul combinat” ce impune o cerere mai mare asupra activelor americane de realimentare „ar putea fi picătura care rupe spatele flotei de avioane-cisternă.”
Cifre crude și echipaje la limită
Tim Walton, senior fellow la Hudson Institute, a declarat că „Operațiunea Furia Epică a demonstrat importanța realimentării aeriene în a permite armatei americane să se desfășoare rapid în regiune și să execute atacuri la scară mare într-un timp scurt.” Acesta a mai arătat că sunt necesare „aeronave de realimentare aeriană cu rază lungă de acțiune și capacitate mare chiar și atunci când forțele americane au acces la aerodromuri prietenoase, apropiate în Europa și Orientul Mijlociu.”
Walton a menționat că „capacitatea de realimentare aeriană a fost istoric o constrângere majoră asupra ritmului operațiilor și este probabil cazul și astăzi,” adăugând că „disponibilitatea echipajelor de avioane-cisternă ar putea reduce ratele de ieșire” în mijlocul unei campanii militare continue.
Cercetările anterioare au stabilit că sunt disponibile 119 echipaje de avioane-cisternă gata de misiune pentru „operațiuni susținute,” un număr care ar putea fi crescut la 169 de echipaje „pentru o perioadă limitată de timp” în timpul operațiunilor la nivel de pace. Până la 865 de echipaje ar putea fi disponibile la mobilizarea completă pentru război, conform unui studiu din 2021 co-scris de Walton.
Similar, operațiunile zilnice implică aproximativ 119 aeronave, care ar putea fi mărite la 169 dacă este necesar. În total, 368 de avioane-cisternă ar putea fi disponibile în timp de război. Pe baza informațiilor din surse deschise, peste 100 de aeronave de realimentare aeriană – constând din KC-135 și noul KC-46 Pegasus – au fost desfășurate pentru operațiunile actuale împotriva Iranului.
Rezerviștii și Garda Națională: Sprijinul esențial
Utilizarea intensivă a acestor aeronave solicită nu doar structura acestora, ci și personalul. „Pentru a genera mai multe echipaje pe o bază susținută, Forțele Aeriene ar trebui să mobilizeze Componenta de Rezervă a Forțelor Aeriene și unitățile Gărzii Naționale,” a adăugat Walton, subliniind că aproximativ 56% din unitățile de avioane-cisternă aparțin fie rezervelor, fie Gărzii Naționale.
Se pare că o parte dintre aceste forțe au fost deja activate. Într-un briefing de presă de luni dimineață, discutând despre „Operațiunea Furia Epică,” Generalul Forțelor Aeriene Dan Caine, președintele Statului Major Interarme, a declarat că forțele de mobilitate din Gardă și Rezervă „au ieșit direct din locurile lor de muncă civile pentru a se desfășura și a proteja regiunea.” (Generalul Caine nu a specificat câte forțe din Gardă și Rezervă au fost activate).
Numindu-i „eroii necunoscuți ai războiului,” Generalul Caine a lăudat logiștii și forțele de susținere „care lucrează în liniște în fiecare zi în spatele scenei pentru a proiecta și susține puterea de luptă a Americii.”
Pentagonul a făcut referire la acest briefing de presă atunci când a fost întrebat cum atenuează armata americană limitările flotei de mobilitate.
Sustinerea luptei: O problemă mai adâncă decât cifrele
Unele dintre aeronavele de mobilitate ale Forțelor Aeriene se bucură de rate de misiune operațională mai ridicate comparativ cu alte platforme, deși situația este mixtă. C-17, de exemplu, înregistrează rate de misiune operațională în jurul a 75%, conform celor mai recente date din 2024. Între timp, avioanele-cisternă ale serviciului se situează între 60-70%. C-5 Galaxy, cel mai mare avion de transport al armatei americane, suferă de rate de operabilitate sub 50% – un fapt nu trecut cu vederea de către comandantul interimar al Air Mobility Command.
Locotenentul General Rebecca Sonkiss a declarat reporterilor pe 24 februarie, la recenta conferință AFA, că C-5 este un „instrument critic,” dar „nu performează la nivelul dorit și am cheltuit mulți bani încercând să facem asta.”
Deși insistă pentru o recapitalizare rapidă a flotei de mobilitate, generalul a recunoscut totuși că C-5 și C-17 vor trebui să opereze încă decenii. (C-5 și C-17 sunt cunoscute ca avioane de transport aerian „strategice,” în timp ce transportul aerian „tactic” este de obicei îndeplinit de platforme mai mici precum C-130.)
Pettyjohn a subliniat că tensiunile asupra forțelor de mobilitate „nu se vor materializa imediat,” dar că „cu cât operațiunea este mai lungă și mai solicitantă, cu atât este mai probabil ca disponibilitatea avioanelor-cisternă și capacitatea de transport aerian să devină constrângeri esențiale pentru întreaga campanie.” Nu este clar cât timp va continua „Furia Epică,” deși Președintele Donald Trump a declarat recent: „Suntem deja cu mult înaintea proiecțiilor noastre de timp, dar oricare ar fi timpul, este în regulă.”
Avioanele-cisternă sunt esențiale pentru prelungirea timpului petrecut în zonă și pot transporta ele însele unele încărcături, dar aeronavele de marfă – care se bazează și ele pe avioane-cisternă – ajută la susținerea unei game largi de operațiuni prin mutarea rapidă a proviziilor între locații, mai ales în comparație cu transportul maritim.
„În timp ce transportul maritim poate muta cea mai mare parte a echipamentului american, poate dura săptămâni pentru ca o navă să traverseze un ocean la 25 de noduri – în timp ce aeronavele pot livra marfă în decurs de o zi. Mai mult, o navă de marfă va trebui să acosteze într-un port și să-și descarce marfa, care trebuie apoi mutată fie pe uscat, fie pe calea aerului către destinația finală. Prin urmare, nevoile urgente și proviziile critice pentru a susține lupta se bazează pe transportul aerian – nu pe transportul maritim,” a declarat Heather Penney, directorul de studii și cercetare la Mitchell Institute.
„Transportul aerian s-a dovedit esențial în stabilirea rapidă a teatrului de operațiuni,” a spus Walton. „Transportul maritim va fi necesar pentru a susține operațiuni prelungite la scară largă, livrând combustibil în vrac, cantități mari de muniții, alte consumabile și alte forțe.”
Vulnerabilitatea mentenanței: O provocare amplificată
Operațiunile prelungite ar putea, de asemenea, să exacerbeze o problemă subiacentă: susținerea sistemelor de armament. După ani de plângeri legate de deturnarea fondurilor destinate mentenanței pentru a plăti alte priorități, conducerea Forțelor Aeriene încearcă în prezent să stimuleze fluxul de fonduri și piese de schimb. Experții consideră că aceasta va deveni o necesitate și mai stringentă în urma „Furiei Epice.”
Penney a declarat că „aeronavele desfășurate în avanpost vor fi prioritizate pentru piese de schimb,” în timp ce alte platforme „care nu se află într-o zonă de luptă vor suferi probabil o scădere a pregătirii operaționale,” pe măsură ce vor fi deprioritizate pentru susținere. Walton, la rândul său, a prezis că „Furia Epică” „va agrava probabil lacunele existente în piesele de susținere a sistemelor de armament și va exercita o presiune suplimentară asupra Forțelor Aeriene” pentru a majora finanțarea conturilor de pregătire. Astfel, logistica devine o provocare multifuncțională, ce atinge fiecare aspect al pregătirii și capacității de luptă.
Administratie
20 de localități din Prahova, beneficiare ale unui proiect de energie verde de 42,6 milioane de lei
O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.
Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.
Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.
Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice
Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.
Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.
20 de comunități, un proiect comun
Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.
De la documentații la începerea lucrărilor
La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.
Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.
Parte a unui program județean mai amplu
I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.
Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.
Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.
Administratie
Bogdan Toader: „Bugetul nu s-a echilibrat”, în pofida măsurilor fiscale
Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.
România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea
Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.
El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.
Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată
În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.
„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.
Apel la măsuri evaluate prin rezultate
Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.
„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”
Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:
- „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
- „Avem pierderi economice semnificative.”
- „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”
Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.
Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.
„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”
Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:
- ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
- unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
- cum s‑au selectat operatorii;
- de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
- ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;
Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:
- Omologarea? La AASNACP.
- Datele de impact? La AASNACP.
- Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
- Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.
Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?
Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.
Să rezumăm:
- când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
- când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.
„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”
În același răspuns, compania declară solemn că:
- toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
- totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.
Doar că:
- Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
- Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
- chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.
Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”
„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”
În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:
- între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
- din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
- în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.
Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”
În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:
- conflict de interese;
- controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
- posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.
În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.
„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”
Electromecanica se laudă în adresă cu:
- „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
- „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
- informări, ședințe, transparență maximă.
În practică:
- Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
- fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”

Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.
Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”
Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.
„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”
În timp ce evită să prezinte:
- seria completă de date 2015–2024;
- studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
- formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;
Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:
„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”
Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”
După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.
„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”
Electromecanica mai lansează o perlă:
- „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”
Asta după ce:
- fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
- o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.
Formula e simplă:
- Declari că totul e transparent și pe site.
- Nu publici ce doare.
- Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”
Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”
Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:
- prinsă de Corpul de Control,
- deranjată de Curtea de Conturi,
- vizată de DNA,
- demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
- pusă la zid de fermieri,
și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:
- nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
- pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
- se declară victimă economică;
- se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
- cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.
În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:
„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”
Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:
- toate studiile, integral;
- metodologiile complete,
- serii de date independente,
- explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,
orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.
- Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:
„Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zileProtejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 2 zileCURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 2 zileArhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”




