Criticile la adresa magistraților, intensificate în ultima perioadă în discursul politic și mediatic, sunt contrazise de realitatea volumului de muncă din instanțe. Publicația Lumea Justiției atrage atenția asupra unei postări devenite virale, semnate de judecătoarea Magdalena Hanu de la Curtea de Apel Galați, care a ales să arate concret ce înseamnă, în cifre, munca unui judecător.

Un dosar „monstru”: 47 de volume, 9.400 de file

Într-o postare făcută joi, 21 mai 2026, pe Facebook, judecătoarea Magdalena Hanu a prezentat un exemplu de dosar ajuns pe rolul Curții de Apel Galați: o cauză veche de 12 ani, soluționată în primă instanță de Tribunalul Galați (instanță cu indicativul 121), care a ajuns la apel cu nu mai puțin de 47 de volume.

Magistrata detaliază: fiecare volum are câte 200 de file, ceea ce înseamnă un total de 9.400 de file doar pentru acest singur dosar. Iar acesta este doar unul dintre cele aproximativ 50 de dosare programate într-o ședință săptămânală de judecată.

Replica unei judecătoare la etichetele de „îmbuibați” și „corupți”

În mesajul citat de Lumea Justiției, judecătoarea Magdalena Hanu descrie astfel situația:

„Pentru cei curioși despre munca judecătorilor și câte volume poate avea numai un dosar din cele aproximativ 50 de dosare dintr-o ședință săptămânală de judecată.

Până acum acest dosar are 47 de volume a câte 200 de file fiecare volum, adică 47×200=9.400 file numai un singur dosar!!!”

În continuare, magistrata răspunde direct campaniei de denigrare la adresa judecătorilor, vorbind despre modul în care sunt etichetați în spațiul public:

„Asta citește un ‘îmbuibat’ și ‘corupt’ sau cum ne mai numea nesimțitul ăla cocoțat foarte sus, chiar prea sus pentru nivelul lui moral și intelectual!”

Context politic tensionat: acuzații de „campanie de ură” împotriva judecătorilor

Postarea judecătoarei vine pe fondul unei retorici tot mai agresive la adresa magistraților, atribuită de Lumea Justiției „regimului Bolojan”, despre care publicația afirmă că întreține o „campanie de ură” împotriva judecătorilor.

În acest context, exemplul concret oferit de judecătoarea Magdalena Hanu – 9.400 de file de studiat într-un singur dosar, într-o instanță unde fiecare judecător are zeci de cauze pe ședință – este prezentat ca un contraargument la percepția publică alimentată de atacuri politice și mediatice.

Mesajul magistratei, preluat și comentat de Lumea Justiției, scoate în evidență discrepanța dintre etichetele de „îmbuibați” și „corupți” lipite judecătorilor și realitatea unei munci birocratice și intelectuale de mare volum, desfășurată sub presiunea timpului și a responsabilității deciziei judiciare. (Irinel I.).

Fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României o acuză pe vicepremiera Oana Gheorghiu de presiuni și favorizarea unui grup de firme

Vicepremiera Oana Gheorghiu – rămasă fără funcție după ce întregul guvern condus de Ilie Bolojan a căzut prin moțiune de cenzură – se trezește acum și cu un denunț depus pe numele ei la Direcția Națională Anticorupție (DNA), relatează publicația Lumea Justiției, pe baza informațiilor prezentate de Gândul.ro.

De la schimbarea din funcție, la plângere penală

Dragoș Vlad, demis pe 4 mai 2026 de Oana Gheorghiu din funcția de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), a depus marți, 19 mai 2026, un denunț la DNA. Potrivit relatării Gândul.ro, plângerea îi vizează:

• pe Oana Gheorghiu, ministru fără portofoliu și vicepremier în guvernul Bolojan;
• pe ministrul Economiei, USR-istul Irinel Darău;
• pe Aurel Giulescu, cel pe care Gheorghiu l-a numit la conducerea ADR în locul lui Dragoș Vlad.

Acuzațiile: achiziții blocate, presiuni și favorizarea unui grup de firme

În denunțul formulat, Dragoș Vlad descrie, în esență, trei tipuri de fapte, prezentate astfel:

• „demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecința prejudicierii grave a intereselor publice și cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 471.182,97 lei;
• presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice;
• presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societăți SCHWARTZ (care, cu siguranță, urmărea dobândirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presiunilor –, respectiv: încheierea de contracte preferențiale cu autoritatea al cărei președinte am fost și, în final, am fost demis)”.

Sumele invocate – aproximativ 471.182,97 lei, fonduri europene nerambursabile – sunt legate de o procedură de achiziție publică descrisă de Vlad drept „pilon strategic” al digitalizării în România.

Reacții publice: „privim cu atenție și îngrijorare”

Deocamdată, nu există o soluție judiciară și nici o reacție oficială completă din partea celor vizați, iar cazul se află în fază incipientă, la nivel de denunț, la DNA.

Publicația care a preluat și a comentat cazul notează, în registru ironic, parafrazându-l pe președintele Klaus Iohannis: nu formulează concluzii, ci „privește cu atenție și îngrijorare” evoluția anchetei. (Irinel I.),