Anchete
Stupoare în CSM: Judecător achitat pentru aproape 1.000 de dosare tergiversate – Ramona Milu, decizie socantă pe contrasens disciplinar
O decizie surprinzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a stârnit rumoare în lumea justiției românești. Secția pentru judecători în materie disciplinară a achitat, miercuri, 25 februarie 2026, pe judecătorul Victor-Cristian Săndoiu de la Judecătoria Vânju Mare, acuzat de „nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor”, o abatere disciplinară gravă prevăzută de art. 271 lit. g teza I din Legea nr. 303/2022. Ceea ce a adăugat o notă de intrigă, așa cum dezvăluie publicația Lumea Justiției, a fost opinia separată a judecătoarei Ramona-Grațiela Milu, care a pledat pentru sancționarea magistratului.
Acuzațiile grele: Peste 950 de dosare, intr-un impas birocratic
Inspecția Judiciară (IJ) l-a acuzat pe judecătorul Săndoiu că, în perioada 2022-2025, ar fi tergiversat nu mai puțin de 953 de dosare. Conform comunicatului IJ de anul trecut, faptele judecătorului „concretizate în nedispunerea măsurilor necesare derulării procedurii prealabile prevăzute de art. 200 Cod procedură civilă și nestabilirea primului termen de judecată într-un număr de 953 de dosare […] au un caracter imputabil acestuia”, afectând grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Scutul volumului de muncă: CSM argumentează „culpa scuzabilă”
Cu toate acestea, Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a tranșat disputa în favoarea magistratului, invocând un volum de muncă copleșitor. Superiorii și-au explicat soluția de achitare prin „volumul excesiv de muncă la care judecătorul Săndoiu a trebuit să facă față între 2022 și 2025 – unul situat chiar și peste media națională.” Mai mult, în aceeași perioadă, Victor Săndoiu a îndeplinit și funcția de președinte al instanței, pe lângă rolul de magistrat de scaun.
CSM a subliniat că, pentru a reține răspunderea disciplinară, este esențial să se demonstreze că fapta este „din motive imputabile” judecătorului. În cauză, „fapta imputată domnului judecător […] se circumscrie unei culpe scuzabile, aspectele invocate în apărare fiind de natură a înlătura răspunderea disciplinară în circumstanțele concrete ale cauzei.” Datele statistice au arătat o încărcătură pe judecător la Judecătoria Vânju Mare mult peste media națională în anii 2023, 2024 și 2025, la care s-a adăugat insuficiența resurselor umane (doar 2-4 judecători efectiv dintr-o schemă mai mare) și fluctuațiile de personal.
Misterul opiniei separate: Ramona Milu, pe contrasens
Ceea ce a stârnit însă „stupoare” printre colegii CSM-iști, potrivit publicației Lumea Justiției, a fost poziția judecătoarei Ramona-Grațiela Milu. Aceasta a făcut opinie separată, pledând pentru admiterea acțiunii disciplinare și aplicarea sancțiunii de „diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu 15% pe o perioadă de 3 luni”. Sursele citate de Lumea Justiției sugerează că Milu a obișnuit cu opinii separate în sensul achitării sau cu voturi pentru unanimitate în astfel de cazuri, iar poziția sa actuală a fost „nicidecum să fie pe contrasens în felul în care a fost miercuri.”
Întrebarea care planează acum în mediul judiciar este ce a motivat această schimbare de abordare: a fost Ramona Milu impresionată de numărul mare de dosare tergiversate sau există o posibilă dușmănie personală cu judecătorul Săndoiu?
Decizia CSM și calea de atac
Minuta CSM arată clar decizia majoritară de respingere a acțiunii disciplinare și opinia separată a judecătoarei Milu. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Astfel, saga juridică a judecătorului Săndoiu este departe de a se fi încheiat, iar dezbaterile privind echilibrul dintre responsabilitatea individuală a magistraților și deficiențele sistemice ale justiției românești continuă să fie de actualitate. (Irinel I.).
Anchete
Primenire la vârful Justiției: Cine sunt cei patru magistrați care au promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție
Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat luni, 29 iunie 2026, una dintre cele mai importante competiții pentru cariera de judecător. Potrivit datelor furnizate de publicația „Lumea Justiției”, selecția riguroasă pentru Instanța Supremă s-a încheiat cu ocuparea a patru din cele cinci posturi scoase la concurs, marcând o etapă esențială în configurarea viitoarelor completuri ale ICCJ.
Miza concursului de promovare a vizat Secția Penală și Secția I Civilă, piloni fundamentali ai actului de justiție la cel mai înalt nivel. Deși au fost disponibile cinci locuri, exigența probelor a făcut ca unul dintre posturile de la Secția Penală să rămână, pentru moment, vacant.
Selectivitate maximă la proba interviului: Doar patru admiși din nouă candidați
Ultima barieră în calea promovării a reprezentat-o interviul susținut în fața Secției pentru Judecători a CSM, desfășurat chiar în cursul zilei de luni. Această probă, recunoscută pentru gradul ridicat de dificultate și pentru presiunea psihologică exercitată asupra candidaților, a triat drastic pretendentele și pretendenții la fotoliul de judecător suprem.
Conform publicației Lumea Justiției, dintre cei nouă magistrați care au ajuns în această fază finală, doar patru au reușit să convingă membrii Consiliului că dețin profilul profesional și etic necesar pentru Înalta Curte. Reușita acestora este cu atât mai notabilă cu cât procesul de selecție urmărește nu doar cunoștințele teoretice, ci și capacitatea de sinteză și echilibrul decizional.
Nume cu greutate pe lista promovărilor: Președinta AMR, confirmată la Secția I Civilă
Lista noilor judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție aduce în prim-plan nume sonore din magistratura română, cu o bogată activitate profesională și asociativă.
La Secția I Civilă, ambele posturi disponibile au fost ocupate de magistrați cu o reputație consolidată:
- Andreea Ciucă, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș și președinta Asociației Magistraților din România (AMR), face pasul către instanța supremă, aducând cu sine o vastă experiență în reprezentarea corpului magistraților.
- Simona-Marina Duvalmă, venind de la Curtea de Apel Ploiești, întregește echipa secției civile în urma unei prestații solide la concurs.
Secția Penală a ICCJ își întărește rândurile: Doi noi judecători din provincie
Deși au fost puse la bătaie trei locuri, doar două nume vor completa de acum înainte schema de personal a Secției Penale. Este vorba despre magistrați care au demonstrat o cunoaștere aprofundată a legislației și procedurii penale în instanțele de apel:
- Sonia Deaconescu (Curtea de Apel Târgu Mureș);
- Andrei-Cosmin Mitrache (Curtea de Apel Craiova).
Prin aceste noi numiri, Înalta Curte de Casație și Justiție primește o infuzie de expertiză din instanțele de grad superior din țară, asigurând astfel continuitatea și calitatea actului de justiție la nivelul ultimului grad de jurisdicție din România. (Irinel I.),
Anchete
Elena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
Scena politică de la București este zguduită de o reacție acidă venită din partea Elenei Udrea, după ce aripa „reformistă” a PNL, alături de USR și UDMR, l-ar fi propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Publicația „Lumea Justiției” scoate la lumină un mesaj plin de sarcasm în care Udrea „demască” originile politice ale celui considerat astăzi soluția de salvgardare a taberei pro-europene.
„Creatura” regimului Băsescu: Udrea revendică paternitatea politică a lui Mureșan
Elena Udrea nu a ratat ocazia de a taxa ceea ce ea numește „stupefianta” propunere a coaliției PNL-USR-UDMR. Într-o postare tăioasă, fosta lideră PMP amintește publicului că Siegfried Mureșan este, în esență, un produs al regimului Băsescu, fiind „inventat” și promovat chiar de ea în 2014.
Conform sursei citate, Udrea subliniază caracterul tragi-comic al situației: omul susținut astăzi de Ilie Bolojan, Laura Codruța Kovesi sau Florian Coldea este același personaj care a ajuns în Parlamentul European de pe locul al doilea al listei PMP, partid condus la acea vreme de Udrea însăși.
Culisele unei ascensiuni: Între rugămințile Elenei Băsescu și finanțările lui „Pinalty”
Dezvăluirile Elenei Udrea merg dincolo de simpla ironie, atingând zone sensibile ale trecutului recent. Aceasta susține că includerea lui Mureșan pe listele eligibile nu a avut la bază criterii de meritocrație sau recomandări externe exotice (precum BND sau mișcările LGBTQ), ci intervenții directe și finanțări oculte.
„L-am pus pe locul doi pentru că l-a recomandat Elena Băsescu. Și pentru că îi finanța campania Gheorghe Ștefan, zis Pinalty”, a declarat Udrea, citată de Lumea Justiției. Aceasta a plusat, amintind că fondurile pentru campania de atunci ar fi provenit din dosarul „Microsoft”, fapt confirmat ulterior de justiție prin condamnarea lui Gheorghe Ștefan. „Pinalty a făcut deja pușcărie în acest dosar, deci justiția a funcționat, e OK treaba azi”, a adăugat ea cu un cinism evident.
Tabăra „Soroșiștilor” și girul lui Bolojan: O alianță contra naturii?
Pentru Elena Udrea, confirmarea lui Siegfried Mureșan ca variantă de premier de către tabăra Bolojan-Kovesi-Coldea reprezintă o validare ironică a propriilor sale alegeri din trecut. Ea sugerează că actualii promotori ai lui Mureșan se bazează pe un personaj a cărui coloană vertebrală politică a fost modelată în laboratoarele PMP, sub atenta supraveghere a familiei Băsescu.
În finalul intervenției sale, Udrea lasă să se înțeleagă că, indiferent de „ambalajul” de integritate cu care este prezentat astăzi Mureșan la Bruxelles sau în fața electoratului român, trecutul acestuia rămâne indisolubil legat de personajele și metodele pe care actuala „aripă reformistă” pretinde că le combate. (Irinel I.).
Administratie
Sită deasă la frontiera de nord: Ucigaș portughez și fugar condamnat, interceptați în plasele Poliției de Frontieră
Vigilența polițiștilor de frontieră din cadrul ITPF Sighetu Marmației a dus, în cursul zilei de ieri, la capturarea a doi indivizi periculoși pe numele cărora existau alerte internaționale și naționale. O simplă verificare de rutină a scos la iveală un scenariu demn de filmele polițiste: un urmărit european pentru omor și un tânăr condamnat pentru contrabandă au fost „extrași” din fluxul de călători și predați autorităților.
Ucigaș cu mandat european, prins „la pas” prin vama Siret
Cea mai șocantă captură a avut loc în Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Un bărbat de origine portugheză, în vârstă de 47 de ani, a încercat să intre în România venind dinspre Ucraina. Deși călătorea pe jos, aparența sa de simplu trecător nu i-a indus în eroare pe inspectorii de frontieră.
În urma procesării datelor, agenții au constatat cu stupoare că bărbatul era subiectul unei alerte de tip „Mandat European de Arestare”. Autoritățile din Portugalia îl caută pe acesta pentru acuzații de o gravitate extremă: răpire și omor. Fugarul internațional a fost imediat imobilizat și predat echipei operative din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al IPJ Suceava, în vederea demarării procedurilor de extrădare.
Aplicația e-DAC lovește din nou: Condamnat pentru contrabandă, depistat în trafic la Urziceni
La o distanță considerabilă, în localitatea Urziceni, polițiștii de frontieră de la Sectorul Carei au punctat o altă reușită în lupta împotriva infracționalității. În timpul unui control de rutină pe drumul național DN1F, aceștia au oprit un autoturism în care călătorea, ca pasager, un tânăr de 22 de ani originar din județul Iași.
Verificarea rapidă prin intermediul noii aplicații mobile e-DAC a confirmat suspiciunile polițiștilor. Pe numele tânărului fusese emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 3 ani și 4 luni, acesta fiind condamnat definitiv pentru infracțiunea de contrabandă. „Urmăritul general” și-a încheiat călătoria prematur, fiind preluat de polițiștii din cadrul IPJ Satu Mare pentru a fi încarcerat.
Toleranță zero pentru marii fugari
Potrivit informațiilor furnizate de ITPF Sighetu Marmației, cele două capturi subliniază eficiența colaborării dintre bazele de date internaționale și sistemele moderne de verificare digitală. Indiferent că fug de pedepse pentru infracțiuni economice sau pentru crime împotriva vieții, infractorii descoperă că frontierele României devin o barieră tot mai greu de trecut.
Ambele cazuri au fost gestionate conform procedurilor legale, persoanele fiind acum la dispoziția organelor de cercetare penală pentru finalizarea demersurilor judiciare. (Sava N.).
-
Exclusivacum 5 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 5 zileMame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă
-
Exclusivacum 4 zile„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
-
Featuredacum 3 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Ancheteacum 2 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 5 zileVeto constituțional pentru transparența în instanțe: CCR blochează tentativa de a „simplifica” hotărârile judecătorești
-
Featuredacum 2 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști



