Regim sancționator mai dur pentru faptele antisociale

Legea nr. 92/2026, care modifică și completează Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, a intrat în vigoare în luna iunie 2026, anunță Sindicatul Sidepol. Noile dispoziții înăspresc sancțiunile pentru anumite fapte antisociale, extind sfera unor contravenții și întăresc mecanismele de protecție a cetățenilor și a personalului din instituțiile publice.

Legiuitorul și-a propus creșterea gradului de responsabilizare a celor care perturbă ordinea publică, afectează relațiile sociale normale și creează disconfort comunităților, dar și consolidarea capacității autorităților de a interveni rapid pentru restabilirea ordinii.

Gălăgia și petrecerile deranjante, taxate mai aspru

Unul dintre elementele-cheie ale modificărilor îl reprezintă majorarea amenzilor pentru comportamente care, deși par „minore” luate izolat, prin repetare afectează grav calitatea vieții – zgomote excesive, petreceri care se prelungesc și tulbură cartiere întregi, atitudini agresive și provocatoare.

Astfel:

• art. 2 pct. 27 redefinește și extinde faptele privind organizarea petrecerilor private și utilizarea aparaturii muzicale la intensități care tulbură liniștea locuitorilor în apropierea zonelor rezidențiale;
• art. 3 alin. (1) lit. c), c¹ și d) majorează sancțiunile contravenționale pentru faptele de tulburare a ordinii publice, inclusiv pentru cele prevăzute la art. 2 pct. 26 și 27.

Pentru producerea de zgomote sau larmă care afectează liniștea locatarilor, amenzile urcă acum la 1.000–2.000 lei, iar pentru organizarea de petreceri private ori folosirea aparaturii muzicale la intensități care tulbură comunitatea, sancțiunile ajung la 4.000–6.000 lei.

Recidiva, sancționată drastic: până la 12.000 de lei și muncă în folosul comunității

Legea lovește mai dur în cei care repetă faptele într-un interval scurt.
Potrivit noilor prevederi de la art. 5, dacă în termen de 72 de ore se repetă contravențiile prevăzute la art. 2 pct. 26 și 27, amenzile pot fi cuprinse între 6.000 și 12.000 lei, iar instanța poate dispune și prestarea unei activități în folosul comunității.

Legiuitorul mizează astfel pe un efect preventiv mai puternic, transformând sancțiunea nu doar într-un instrument represiv, ci și într-un mijloc de educație civică și protecție a interesului colectiv.

Căi de atac clarificate: tribunalul, instanță de apel

Noile dispoziții aduc modificări și în zona procedurilor.
La art. 8 alin. (2) și (3) sunt clarificate căile de atac împotriva proceselor-verbale de contravenție: apelul se judecă de tribunal, iar hotărârea pronunțată este definitivă. Măsura urmărește o practică unitară și soluționarea mai rapidă a litigiilor.

Protejarea comunităților afectate de „gălăgie cronică”

Potrivit explicațiilor prezentate de Sindicatul Sidepol, beneficiarii direcți ai modificărilor sunt cetățenii și comunitățile care au fost, în mod repetat, expuși tulburării ordinii și liniștii publice. Cei care respectă legea au dreptul la un mediu sigur, previzibil și lipsit de manifestări care le afectează confortul și sentimentul de siguranță.

Întărirea instrumentelor legale de intervenție este menită să protejeze direct victimele și persoanele prejudiciate de astfel de comportamente și să prevină escaladarea conflictelor.

Mesaj ferm: toleranță zero față de lipsa de respect în spațiul public

Noile prevederi susțin, totodată, consolidarea încrederii în instituțiile statului, oferind autorităților o legislație adaptată realităților sociale actuale și instrumente mai eficiente pentru gestionarea tensiunilor comunitare.

Modificările aduse Legii nr. 61/1991 transmit un mesaj clar: comportamentele care încalcă normele de conviețuire socială nu mai sunt tratate cu indulgență, iar libertatea individuală trebuie exercitată cu respectarea drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți.

Prin această intervenție legislativă se urmărește nu doar sancționarea faptelor antisociale, ci și consolidarea unei culturi a responsabilității civice, a respectului reciproc și a solidarității între membri comunității. Beneficiarul final este întreaga societate, care câștigă un climat social mai sigur, mai civilizat și mai atent la drepturile fiecărui cetățean. (Sava N.).

Trafic intens la frontieră și pe aeroporturi: călătoriile trebuie planificate din timp

În contextul creșterii semnificative a numărului de persoane care călătoresc în sezonul estival, Poliția de Frontieră Română îi îndeamnă pe cetățeni să își planifice din timp deplasările și să se informeze în prealabil asupra condițiilor de călătorie. Scopul este evitarea întârzierilor și contribuirea la fluidizarea traficului prin punctele de trecere a frontierei și aeroporturile internaționale.

Instituția semnalează că valorile de trafic sunt în creștere, mai ales la sfârșit de săptămână și în perioadele aferente minivacanțelor. Pasagerilor care călătoresc cu avionul li se recomandă să se prezinte la aeroport în intervalul de timp indicat de compania aeriană și de administrația aeroportuară, pentru desfășurarea în condiții optime a formalităților.

Documente de călătorie: verificare înainte de plecare și atenție la regulile din statele de destinație

Înainte de a porni la drum, cetățenii sunt sfătuiți să verifice valabilitatea documentelor de călătorie și să se informeze asupra condițiilor de intrare în statul de destinație și în cele tranzitate.

Pentru călătoriile în afara Spațiului Schengen, Poliția de Frontieră recomandă o planificare atentă a traseului și utilizarea tuturor punctelor de frontieră deschise în regim internațional, astfel încât traficul să fie distribuit cât mai echilibrat.

Reguli pentru minori: nicio modificare după aderarea la Schengen

În privința călătoriilor efectuate împreună cu minori, Poliția de Frontieră Română reamintește că regulile privind ieșirea din țară a cetățenilor români minori au rămas neschimbate, inclusiv după aderarea completă a României la Spațiul Schengen.

Noile cărți electronice de identitate sunt documente valabile pentru ieșirea din România. Minorii titulari ai unei astfel de cărți pot călători în afara țării în condițiile prevăzute de legislația referitoare la regimul juridic al cetățenilor minori români la trecerea frontierei, precum și pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.

Prezentarea cărții electronice de identitate nu înlocuiește, însă, atunci când este cazul, declarațiile privind acordul părinților, hotărârile judecătorești sau alte documente cerute de legislația în vigoare.

Cazierul judiciar, verificat electronic pentru însoțitorii minorilor

Pentru cetățenii care călătoresc în afara țării împreună cu minori, Poliția de Frontieră precizează că nu mai este necesară prezentarea certificatului de cazier judiciar în format fizic. Existența acestui document este verificată electronic de către polițiștii de frontieră, în momentul efectuării controlului.

Măsura contribuie la simplificarea formalităților și la reducerea numărului de documente pe care călătorii trebuie să le aibă asupra lor.

Informații doar din surse oficiale și sprijin permanent la frontieră

Poliția de Frontieră Română recomandă cetățenilor să se informeze exclusiv din surse oficiale și să consulte din timp condițiile de călătorie aplicabile statului de destinație, pentru a evita situațiile neplăcute și pentru a se asigura că dețin toate documentele necesare.

Potrivit instituției, polițiștii de frontieră sunt permanent la datorie pentru a asigura un control eficient, un climat de siguranță și o traversare cât mai fluentă a frontierei de stat, în special în vârfurile de trafic specifice sezonului estival. (Paul D.).

Avertisment către București și Bruxelles: „Nu există progrese reale pentru agricultură”

Forumul APPR solicită o poziție clară a României în negocierile privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), după publicarea Casetei de Negociere la nivel european. Organizația atrage atenția că actuala propunere nu aduce progrese reale pentru sectorul agricol și menține incertitudini majore în ceea ce privește bugetul PAC și plafonarea plăților directe.

Reprezentanții fermierilor consideră că lipsa clarității la acest moment riscă să afecteze planificarea investițiilor și competitivitatea exploatațiilor agricole din România în anii următori.

Plafonarea plăților directe: voluntară, nu obligatorie

Poziția Forumului APPR este categorică: plafonarea plăților directe trebuie să rămână un instrument voluntar, la latitudinea statelor membre. O plafonare obligatorie, spun reprezentanții organizației, ar penaliza tocmai fermierii care au investit în modernizarea fermelor, produc pentru piață, exportă și contribuie la dezvoltarea mediului rural.

Forumul subliniază că fermele comerciale performante sunt motor al agriculturii românești și nu trebuie transformate în țap ispășitor în dezbaterea privind distribuția subvențiilor.

Buget robust pentru PAC: condiție pentru competitivitatea României

Forumul APPR cere Guvernului României să susțină la Bruxelles un buget agricol european solid, care să nu erodeze competitivitatea fermierilor români. Protejarea bugetului PAC este văzută ca esențială pentru menținerea volumului de producție, a locurilor de muncă din mediul rural și a capacității țării de a-și îndeplini angajamentele privind standardele europene.

„Fermele comerciale performante nu trebuie tratate ca o problemă, ci ca parte esențială a securității alimentare, a economiei rurale și a capacității României de a produce la standarde europene”, arată Forumul APPR.

Impactul plafonării: puțini fermieri vizați, efect economic major

Analizele prezentate de organizație arată că, deși un procent redus dintre beneficiarii PAC ar fi afectați direct de plafonarea plăților, impactul economic asupra exploatațiilor vizate ar fi semnificativ. Este vorba, în special, de ferme care produc intensiv, angajează forță de muncă și realizează investiții constante în tehnologie și infrastructură.

Forumul avertizează că lovirea acestei categorii de fermieri ar însemna diminuarea capacității României de a rămâne competitivă pe piața europeană și internațională a produselor agricole.

Un Plan PAC național distinct, adaptat agriculturii românești

Pe lângă poziționarea în negocierile privind MFF 2028–2034, Forumul APPR solicită și elaborarea unui Plan PAC național cu identitate clară, adaptat specificului agriculturii românești și nevoilor reale ale fermierilor din teren.

Organizația insistă ca viitoarele politici agricole să ofere predictibilitate și să stimuleze performanța, nu să o descurajeze prin măsuri administrative uniforme, decuplate de realitățile din ferme.

Mesajul final: politici care susțin performanța, nu o penalizează

Forumul APPR rezumă prioritățile agriculturii românești în trei direcții-cheie: predictibilitate, competitivitate și politici europene coerente. În viziunea reprezentanților sectorului, viitorul PAC și noul buget multianual al UE trebuie să fie construite astfel încât să consolideze rolul fermierilor români în lanțul de securitate alimentară european, nu să slăbească bazele economice ale exploatațiilor performante.