Featured
NORAD în cumpănă: Viitorul apărării nord-americane sub umbra „Golden Dome”
Dezbaterea privind un nou sistem de apărare antirachetă american, botezat „Golden Dome”, a adus în prim-plan nu doar ambițiile militare ale Statelor Unite, ci și relația complexă cu cel mai apropiat aliat al său, Canada. Declarația președintelui Donald Trump, care a afirmat că Ottawa ar fi interesată să participe la acest efort strategic, a deschis o cutie a Pandorei, ridicând întrebări fundamentale despre suveranitate, costuri și viitorul unei colaborări militare de decenii.
Promisiunea lui Trump și prețul implicării
Anunțând oficial crearea „Golden Dome”, președintele Trump a făcut o afirmație notabilă: Canada ar fi cerut deja să ia parte la acest efort. „Ei vor să se alăture și vor să vadă dacă pot face parte din el”, a declarat Trump despre vecinul nordic al Americii în mai, adăugând: „Nu va fi foarte dificil de realizat. Vor plăti partea lor echitabilă.” Cu toate acestea, relațiile dintre Washington și Ottawa au fost tensionate aproape pe toată durata mandatului lui Trump, alimentate de declarațiile repetate ale acestuia că dorește ca Canada să devină cel de-al 51-lea stat. Tensiunile s-au manifestat rapid și în cazul „Golden Dome”, când Trump a cerut Canadei să plătească 61 de miliarde de dolari pentru participare. Recent, subiectul a reapărut, liderul american criticând Ottawa pentru că s-ar fi opus utilizării Groenlandei ca parte a „Golden Dome”.
Dilema Canadei: Interes strategic sau supunere?
În ciuda acestor fricțiuni, Canada rămâne interesată să participe, cel puțin în teorie, a declarat prim-ministrul canadian Mark Carney unei audiențe din Montreal. „Proiectul este în curs de dezvoltare și, dacă servește interesele Canadei – și cred că există cu siguranță multe scenarii în care ar fi cazul – vom fi participanți dornici”, a subliniat Carney. Această poziție ridică o întrebare crucială: dacă Canada ar urma să participe la „Golden Dome”, care ar fi rolul său? Și, poate mai important, dacă SUA nu ar implica Canada în „Golden Dome”, ar putea supraviețui arhitectura sa existentă de apărare antirachetă, ancorată în cooperarea prin NORAD?
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale/Forțelor Armate Canadiene a declarat recent că „aceste discuții [privind Golden Dome] sunt în curs de desfășurare și vom participa doar dacă este benefic pentru ambele părți.” Departamentul american al Apărării, pe de altă parte, nu a răspuns la întrebările privind modul în care ia în considerare Canada în planificarea „Golden Dome” sau stadiul discuțiilor.
Pilonul NORAD: O istorie de cooperare in pericol?
În centrul apărării antirachetă dintre cele două țări se află Comandamentul Aerospațial al Americii de Nord (NORAD), înființat în 1958. Misiunea sa principală este detectarea și urmărirea rachetelor balistice și, potențial, interceptarea rachetelor de croazieră care vizează teritoriul uneia dintre cele două națiuni. Organizația este condusă de un general american de patru stele, care îndeplinește și rolul de comandant NORTHCOM, în timp ce un general canadian de trei stele acționează ca adjunct. Viitorul NORAD, precum și rolul său în „Golden Dome”, este însă oarecum incert. Deși ar părea logic ca „Golden Dome” să intre sub egida NORAD, nicio declarație publică nu a fost făcută în acest sens, iar detaliile proiectului rămân strict confidențiale.
Comanda unică sau dubla personalitate?
Glen VanHerck, general american în rezervă de patru stele și fost șef al US Northern Command și NORAD, a explicat complexitatea structurii de comandă. În cazul unui lansări de rachete din Coreea de Nord către America de Nord, generalul american ar prelua inițial rolul de comandant NORAD pentru a urmări și avertiza despre amenințare. „NORAD trebuie să facă o evaluare în câteva minute. Este racheta o amenințare pentru America de Nord? Este o amenințare pentru locația președintelui, a prim-ministrului?”, a subliniat VanHerck. „Dacă este o amenințare pentru America de Nord și dacă urmează să fie angajată, atunci ar trebui să-mi schimb ‘pălăria’ și să-mi pun ‘pălăria’ de NORTHCOM și să angajez amenințarea cu autoritățile mele NORTHCOM.” Această dualitate a responsabilităților evidențiază strânsa interconectare, dar și provocările, unei apărări integrate.
Ce poate oferi Ottawa: Teren, tehnologie și investiții
VanHerck a indicat o serie de beneficii și căi de colaborare pe care Canada le poate oferi. „Cel mai mare lucru pe care îl oferă este terenul… [și] o amprentă mai mare înainte pentru a plasa senzori, radare și efectori”, a spus el. „Există un motiv pentru care președintele Trump vede Groenlanda ca o locație strategică, și aș spune că același lucru poate fi spus despre Canada și Alaska. Cea mai scurtă rută către America de Nord trece peste poli și prin Arctica, și asta nu contează dacă vii din Rusia, China sau Coreea de Nord. Este aceeași cale.” Ottawa a început deja să investească într-o serie de capabilități care ar putea contribui la „Golden Dome” prin extinderea capabilităților de urmărire și țintire.
Dincolo de rachete: Un răspuns integrat la amenințări diverse
„Golden Dome este mult mai mult decât interceptori spațiali și amenințări cu rachete balistice. Sunt rachete de croazieră. Sunt hipersonice care provin de pe platforme maritime parcate în largul coastei”, a adăugat VanHerck. „Și, prin urmare, există modalități prin care Canada poate fi foarte utilă cu Golden Dome și, mai larg, doar pentru apărarea continentală a Americii de Nord.” În prim-plan se află planurile Canadei de a investi 28,3 miliarde de dolari SUA pentru a ajuta la modernizarea NORAD în următoarele două decenii. Acest plan include multiple situri Arctic Over-the-Horizon Radar (A-OTHR) în Ontario, programate să devină operaționale în 2029, pentru a contribui la acoperirea radar de avertizare timpurie și urmărirea amenințărilor. Pe lângă A-OTHR-uri, VanHerck a indicat cele 16 aeronave Boeing P-8A Poseidon pe care Ottawa intenționează să le achiziționeze pentru a-și înlocui flota îmbătrânită de CP-140 Aurora, precum și potențialul de a cumpăra noi submarine pentru o conștientizare maritimă sporită.
Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a adăugat două noi arme la lista posibilelor contribuții la „Golden Dome” – achiziția avioanelor de luptă F-35 Lightning II de la Lockheed Martin pentru urmărirea și țintirea amenințărilor, și programul Canadian Surface Combatant (CSC) cu radare SPY-7.
Condițiile Canadei: Parteneriat echitabil sau dependență?
Ar putea exista și viitoare investiții canadiene în domeniul apărării integrate în „Golden Dome”, a declarat Eric Sauve, consultant pentru Ministerul Apărării Naționale canadian, deși a citat preocupări interne legate de faptul că Washingtonul ar cere pur și simplu Ottawa să achiziționeze tehnologie americană. „Dacă va fi un parteneriat comun, Canada ar trebui să ofere și o parte din tehnologie, nu doar să i se spună la final: ‘Iată procentul din Golden Dome pe care îl veți finanța și va fi 99 la sută industrie americană'”, a spus Sauve.
Ambasadorul Canadei în SUA, Kirsten Hillman, a declarat recent că țara este „profund angajată în apărarea arctică” cu sistemele actuale și capabilitățile viitoare, cum ar fi A-OTHR-urile. „Așa cum facem în toate tipurile de sisteme de apărare, unde suntem interoperabili, lucrăm împreună”, a spus Hillman, vorbind mai larg despre o posibilă colaborare la „Golden Dome”. „Facem investițiile care au sens pentru Canada în apărarea teritoriului nostru și apărarea suveranității noastre, dar lucrăm cu americanii și alți aliați pentru a maximiza beneficiile acestora.” Un purtător de cuvânt canadian al apărării a adăugat că „în acest mediu strategic în evoluție rapidă, Canada recunoaște că Apărarea Aeriană și Antirachetă Integrată (IAMD) este critică pentru a descuraja și a apăra împotriva întregului spectru de arme aeriene și cu rachete.”
Eroziunea increderii: Amenințările la adresa suveranității
Aceste investiții vor continua probabil indiferent dacă Canada va juca un rol formal în „Golden Dome” sau nu, potrivit lui Karako, deoarece NORAD rămâne o construcție utilă pentru ambele părți. Sauve a fost de acord, afirmând că, chiar dacă Ottawa ar refuza categoric participarea la „Golden Dome” – lucru pe care nu-l anticipează – NORAD ar supraviețui. „Relația dintre Canada și SUA și NORAD este foarte, foarte puternică, suntem pe deplin integrați”, a spus el. „Cred că [Golden Dome] este tratat ca un lucru separat, nu ca parte a unui angajament NORAD.”
Cu toate acestea, Sauve a avertizat: „Însă, multă încredere s-a prăbușit între Canada și SUA. Când menționezi amenințările cu transformarea în cel de-al 51-lea stat, vorbind despre prim-ministrul nostru ca guvernator al unui stat, a avut un efect masiv asupra problemei încrederii între cele două țări… Putem avea din nou încredere în SUA? Ne simțim trădați.” Această lipsă de încredere, generată de retorica politică, ar putea reprezenta cel mai mare obstacol în calea unei integrări fără rezerve a Canadei în viziunea americană a apărării continentale.
Administratie
Hidro Prahova S.A. – Modernizare europeană în Prahova: 26 de milioane de lei pentru sănătatea mediului în Șirna și Poienarii Burchii
Într-un demers decisiv pentru alinierea județului Prahova la standardele de mediu ale Uniunii Europene, operatorul regional Hidro Prahova S.A. a făcut astăzi un pas major către finalizarea infrastructurii de utilități în localitățile Șirna și Poienarii Burchii. Semnarea contractului pentru proiectarea și execuția unei stații de epurare de ultimă generație marchează începutul unei investiții de aproape 26 de milioane de lei, menită să schimbe radical calitatea vieții pentru mii de locuitori.
Investiție record și un calendar de execuție accelerat
Conform informațiilor furnizate de Serviciul Comunicare și Mass-Media al Hidro Prahova S.A., noul contract (indicativ PH-CL-22) a fost parafat astăzi, 4 iunie 2026. Proiectul, cu o valoare totală de 25.998.428,04 lei (fără TVA), va fi implementat pe parcursul următorilor doi ani de către Asocierea ASCENDENT SRL – EDAS EXIM SRL.
Această etapă nu este una izolată, ci reprezintă piesa de puzzle lipsă dintr-un sistem complex de canalizare, ale cărui lucrări de extindere au fost deja demarate în toamna anului 2025. Odată finalizată, stația de epurare va asigura funcționarea integrală a rețelei, oferind o soluție modernă și sustenabilă pentru gestionarea apelor uzate.
Tehnologie de vârf pentru protejarea ecosistemelor locale
Din punct de vedere tehnic, viitoarea unitate de tratare de la Poienarii Burchii nu este doar o simplă construcție industrială, ci un centru tehnologic avansat. Planurile prevăd o structură complexă, împărțită în trepte de epurare mecanică și biologică.
Sistemul va include procese de deznisipare, degresare și aerare cu bule fine, completate de o unitate de dezinfecție cu ultraviolete (UV) a apei înainte de deversare. Mai mult, gestionarea deșeurilor rezultate va fi una ecologică: nămolul va fi deshidratat, stabilizat chimic cu var și stocat în condiții de maximă siguranță. Rezultatul final? O apă tratată care respectă cele mai stricte norme europene pentru zonele sensibile, protejând astfel pânza freatică și cursurile de apă din regiune.
Un parteneriat strategic pentru viitorul județului
Succesul acestui proiect se bazează pe o colaborare strânsă între Hidro Prahova S.A. și Consiliul Județean Prahova. Sub coordonarea administrației județene, investiția face parte dintr-un plan regional mai amplu de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată.
Reprezentanții operatorului regional subliniază că astfel de investiții sunt fundamentale pentru o dezvoltare echilibrată a comunităților prahovene. Dincolo de cifre și termene tehnice, obiectivul rămâne clar: creșterea siguranței în exploatare, eficiență energetică sporită și un mediu mai curat pentru generațiile viitoare, totul sub egida excelenței în serviciile publice.
Exclusiv
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova
În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la bariera de ieșire din sediul IPJ Prahova, scena era demnă de o caricatură cu iz penal: o Dacia Duster nouă, mașina de serviciu a inspectorului-șef împuternicit Mihai-Ginel Preda, staționa „gătită” de drum, cu șoferul instituției la volan și șeful în dreapta.
În spate, ca într-un microbuz de excursie familială, s-au urcat soția și băiatul lui Ginel Preda. Nu pentru vreo misiune operativă, nu pentru vreo deplasare oficială, ci pentru ceea ce arăta, din orice unghi l-ai privi, a drum strict personal, făcut „pe banii proștilor”.
Cireașa de pe tort: numărul de înmatriculare al mașinii de serviciu – de tipul GYG sau GIC – pare croit după numele șefului, nu după vreo logică administrativă. Să înțeleagă tot poporul că Duster-ul e „mașina lui Ginel”, nu autospecială a statului, plătită din taxele tuturor.
În timp ce Poliția Română se plânge de lipsă de resurse, iar agenții de rând merg în intervenții cu rable „de epocă”, la Prahova, șeful împuternicit își transformă Duster-ul de serviciu în limuzină de familie, cu șofer la dispoziție și escortă până la barieră.
„Împuternicit pe viață, mașină pe persoană fizică”: cum se confundă funcția cu proprietatea
Incisiv de Prahova a arătat, în numeroase investigații, cum IPJ Prahova a devenit „grădinița de cadre” a lui Bogdan Despescu: ani întregi de împuterniciri, aceiași oameni rotiți pe funcții, niciun concurs real pentru inspector-șef din 2012 încoace. Ginel Preda este unul dintre simbolurile acestui sistem: venit, plecat, iar venit, împuternicit de mai multe ori, ca într-o telenovelă administrativă.
Acum îl vedem și în rolul clasic de „baron local cu girofar”:
– mașina de serviciu tratată ca bun personal;
– șoferul instituției transformat în șofer de casă;
– familia urcată în spate, ca la transfer privat spre concediu.
Nu vorbim de o „mică scăpare”, ci de reflexul tipic al împuternicitului care nu se simte în funcție vremelnic, în slujba legii, ci cocoțat pe moșie personală. Exact același IPJ Prahova care, după cum a documentat Incisiv de Prahova, a făcut praf un BMW de serviciu (MAI 59944) și, în loc să caute vinovați, a cerut presei să-și deconspire sursele, sfidând Legea 504/2002, Constituția și jurisprudența CEDO.
Când nu știi legea, începi prin a o călca. Când o mai și disprețuiești, o calci cu familia în spate și cu șoferul înainte.
Plimbări pe benzină publică, în timp ce Guvernul Bolojan taie din lefurile polițiștilor
Contextul face abuzul cu atât mai grețos: în timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan taie salariile polițiștilor și ale angajaților din administrație, invocând nevoia de austeritate și eficiență bugetară, inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda își plimbă soția și copilul cu Dacia Duster de serviciu, pe carburant plătit de contribuabili.
Pe românește:
– agentul simplu își face calculul dacă mai merită să intre într-o intervenție riscantă pe un salariu ciuntit;
– funcționarul din administrație strânge cureaua;
– dar șeful împuternicit își face program de familie la bordul mașinii instituției, cu rezervorul plin „din banii statului”.
Asta nu mai e doar tupeul clasic al șefului cu chei în mână, e scuipat direct în obrazul tuturor polițiștilor corecți care își rup nopțile în stradă, și al cetățenilor care își plătesc taxele la zi.
De la BMW în gard la Duster de casă: tradiția abuzului cu chei de la parcul auto (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Seria dezvăluirilor Incisiv de Prahova a arătat un patern clar la IPJ Prahova:
- BMW-ul de serviciu făcut praf de „păcălici” promovați pe pile;
- autospeciale noi „alocate” preferențial camarilei de șefi și apropiați;
- polițiști cu 20 de ani vechime care nu pupă o mașină modernă nici în poză;
- rutier de Ploiești în care foști muncitori la CFR, analfabeți funcțional, au ajuns să conducă bolizi în regim de urgență.
Duster-ul „botezat” după Ginel Preda și folosit ca mașină de familie este doar continuarea firească a acestei logici:
– mașina nu mai e a IPJ-ului, e „a șefului”;
– benzina nu mai e a instituției, e „pentru confortul familiei”;
– șoferul nu mai e al statului, e „omul casei”.
Într-un inspectorat în care controlul intern este folosit, conform dezvăluirilor de presă, pe post de bâtă împotriva polițiștilor incomozi, cine să îl întrebe, oficial, pe Ginel Preda: „Domnule inspector-șef împuternicit, vă duceați în misiune cu copilul pe bancheta din spate?”
„Instituția sunt eu”: când nevasta și copilul devin „dotare auxiliară”
Imaginea dimineții de 04.06.2026, la bariera IPJ Prahova, spune tot despre mentalitatea de „boier cu uniformă”:
- șeful împuternicit, la costum, pregătit „de oraș”;
- șoferul instituției, disciplinat la volan;
- soția și copilul, urcați în spate, fără jenă, ca într-un taxi de familie;
- Duster-ul nou, mașină de serviciu, scos din curtea IPJ-ului în mod evident pentru o cursă privată.
Nicio discreție, nicio reținere, nicio teamă că gestul ar fi imoral sau ilegal. Când ani de zile ai văzut cum IPJ-ul e condus ca o moșie, cum autospecialele sunt tratate ca jucării personale, cum împuterniciții se rotesc între ei ca într-un club închis de privilegiați, ajungi să crezi că „așa se cuvine”. Instituția e decorul, funcția e titlu ereditar, iar mașina de serviciu – drept din naștere.
În loc de concluzie: „Mai mă leși, domnule Preda?”
În timp ce Guvernul Bolojan vorbește despre reformă, tăieri și eficientizare, în timp ce mii de polițiști simpli își văd veniturile ciuntite, inspector-șeful împuternicit al IPJ Prahova:
- se urcă în Duster-ul nou de serviciu;
- își pune șoferul la dispoziție;
- își instalează soția și copilul în spate;
- și pleacă, senin, peste barieră, într-o cursă de familie pe carburant public.
După BMW-ul făcut praf, după adresa ilegală prin care IPJ Prahova a cerut Incisiv de Prahova să-și trădeze sursele, după șirul de împuterniciți care se cred baroni locali, episodul cu Duster-ul familiei Preda nu mai surprinde. Doar confirmă.
Întrebarea nu mai este dacă la IPJ Prahova există abuz, ci câți îl acoperă și cât mai suportă oamenii din interior să tacă.
Până una-alta, inspector-șeful împuternicit Ginel Preda rămâne imaginea perfectă a „milițianului de epocă nouă”:
– nu cunoaște legea,
– o calcă în picioare,
– își folosește funcția pentru confort personal,
– și o face, ostentativ, fix în fața porții instituției.
Mai mă leși, domnule Preda? Serialul abia s-a încălzit. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 11 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Exclusivacum 17 oreMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție



