Într-o acțiune lăudabilă de solidaritate și promovare a culturii, Asociația ROJUST a personalului din justiție, condusă de fosta judecătoare ICCJ Mioara-Iolanda Grecu, a anunțat vineri, 13 februarie 2026, demararea unei campanii de strângere de cărți destinate copiilor din Republica Moldova. Inițiativa, dezvăluită de publicația Lumea Justiției, vizează susținerea programului „Biblioteca Offline”, o punte culturală esențială peste Prut.

O inițiativă nobilă din inima justiției românești

Asociația ROJUST, o entitate dedicată implicării civice a personalului din sistemul de justiție, își extinde astfel aria de acțiune dincolo de sfera profesională, demonstrând un angajament profund față de educație și comunitate. Decizia de a sprijini eforturile Asociației Năzuințe în programul „Biblioteca Offline” vine din convingerea că, așa cum se menționează în comunicatul ONG-ului, „în biblioteca fiecărui coleg este o carte care poate fi donată,” transformând astfel gesturi individuale de generozitate într-un impact colectiv semnificativ.

„Biblioteca offline”: O punte culturală peste Prut

Programul „Biblioteca Offline”, derulat de Asociația Năzuințe, se concentrează pe o colaborare strânsă cu actori culturali din Chișinău, extrem de implicați în activitățile culturale din satele Republicii Moldova. Prin această sinergie, cărțile donate ajung periodic la copii și tineri, contribuind la îmbogățirea universului lor cultural. Un exemplu recent este distribuirea de cărți și aparate radio, realizată chiar pe 14 februarie, Ziua Lecturii, o acțiune detaliată pe pagina de Facebook a proiectului. Inițiatorii au constatat o predilecție pentru ascultarea radioului în Moldova, fapt ce justifică donațiile complementare de aparate radio.

Dincolo de cărți: Stimularea creativității în era digitală

Viziunea acestei campanii depășește simpla donație de cărți. Se dorește o implicare activă în dezvoltarea creativității tinerilor. Astfel, Asociația Năzuințe va organiza un concurs dedicat liceenilor din Moldova, încurajându-i să își manifeste imaginația și spiritul creativ, cu o precizare importantă: lucrările nu trebuie să fie realizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Pentru a recompensa eforturile și talentul, vor fi oferite cărți noi drept premii, iar distribuirea acestora va fi, de asemenea, gestionată de partenerii din Chișinău.

Apel la solidaritate: Cum poți contribui?

Pentru a susține aceste inițiative, ROJUST face un apel către toți cei care doresc să ajute. Cei interesați sunt invitați să doneze cărți – noi sau vechi, din orice domeniu, cu condiția să fie în stare bună. Următoarea mare livrare de cărți și aparate radio este planificată pentru aproximativ 20 martie, când partenerii din Chișinău vor reveni la București. Persoanele dornice să contribuie sunt rugate să contacteze Asociația ROJUST la adresa de email asociatiarojust@gmail.com pentru a primi detaliile necesare privind adresa de expediere și persoana de contact responsabilă cu colectarea donațiilor. Prin acest demers, membrii sistemului de justiție românesc demonstrează că responsabilitatea socială transcende profesia, construind punți de lumină și cunoaștere pentru generațiile viitoare. (Irinel I.).

O nouă controversă zguduie sistemul judiciar românesc, având în prim-plan o posibilă legătură de rudenie ce ar putea influența numiri cheie. Procurorul Mihai-Răzvan Negulescu, șeful cu delegare al DIICOT Brașov, s-a înscris în competiția pentru funcția de adjunct al DIICOT Central, o decizie care, potrivit publicației Lumea Justiției, ridică semne de întrebare serioase. În paralel, nașul său, procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), face declarații publice care stârnesc dezbateri aprinse despre rolul empatiei în actul de justiție.

Legături de naș-fin în magistratură: Un adjunct pentru DIICOT, sub semnul intrebării

Lumea Justiției dezvăluie că Mihai-Răzvan Negulescu, soțul judecătoarei Daniela Niculeasa (președinta Curții de Apel Brașov), ar fi finul de cununie al procurorului Claudiu Sandu, cunoscut în mediile judiciare și sub denumirea de „Văru’ Săndel”. Sandu, fost șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, deține în prezent o funcție crucială în CSM, organismul responsabil cu avizarea numirilor în funcții de conducere din magistratură.

Această situație ridică un potențial conflict de interese major. Dacă ministrul Justiției, Radu Marinescu, îl va propune pe Negulescu ca adjunct al DIICOT, nașul Sandu din CSM ar urma să-l intervieveze și să-i acorde avizul, care, speculează sursa citată, ar fi „evident: unul pozitiv”. Un astfel de scenariu ar putea compromite grav percepția publică asupra integrității și imparțialității procesului de selecție.

Justiția „rece și implacabilă”: Reacția controversată a lui Claudiu Sandu

Pe lângă această posibilă implicare în procesul de numire, Claudiu Sandu a atras atenția și printr-o postare controversată pe Facebook, datată luni, 9 februarie 2026. Mesajul său, intitulat „Justiția – rece, implacabilă, imparțială”, critică vehement ideea de empatie în justiția penală.

„Cum poți să judeci un om și să fii empatic cu el? Îl iei în brațe? Îi ceri iertare pentru că a fost hărțuit de procurori? Plângi împreună cu el pentru că a fost silit să se drogheze ca să uite de greutățile vieții?”, se întreabă retoric Sandu. El susține că justiția penală trebuie să fie implacabilă, iar cel care a săvârșit o faptă antisocială „să fie convins că va fi pedepsit pe măsura gravității faptei”. Inevitabilitatea pedepsei este, în viziunea sa, „piatra de temelie a ordinii publice”.

Ecoul recuzării: Răspunsul la criticile din Lumea Justiției?

Deși procurorul Claudiu Sandu nu menționează explicit Lumea Justiției, postarea sa pe Facebook vine la doar o zi după ce aceeași publicație a dezvăluit motivarea celei de-a doua recuzări încasate de judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel Brașov. Aceasta a fost acuzată, printre altele, de „lipsă de empatie” – un subiect care pare să fi declanșat reacția fermă a membrului CSM.

Sandu avertizează că o justiție empatică ar fi „o răsturnare a valorilor juridice”, transformând excepția în regulă și rescriind dreptul. El consideră că „dacă devii empatic ții partea celui cu care empatizezi”, ceea ce compromite obiectivitatea și independența actului de justiție.

Aceste evoluții aruncă o lumină complexă asupra mecanismelor interne ale sistemului judiciar, generând discuții esențiale despre etică, independență și modul în care justiția este percepută și administrată în România. (Irinel I.).