La miezul nopții, ultimul tratat rămas între SUA și Rusia care impunea limite armelor nucleare a expirat, punând capăt la cinci decenii de eforturi negociate, aproape continue, de a reduce riscul unui Armageddon. Deși nu întotdeauna armonioase, aceste acorduri au asigurat o anumită reținere reciprocă între superputeri în ceea ce privește dimensiunea arsenalelor lor. Odată cu dispariția formală a New START, spectrul unei noi curse a înarmărilor nucleare între Moscova și Washington planează amenințător, cu consecințe strategice și bugetare semnificative pentru ambele părți, după cum avertizează experții.

Criticile lui Trump și apelul la o nouă strategie

Imediat după ce rapoartele inițiale indicau o posibilă înțelegere între oficialii americani și ruși pentru a respecta unele obligații ale tratatului, fostul președinte Donald Trump a intervenit online. El a catalogat New START drept un „acord prost negociat” și a cerut ca „experții noștri nucleari să lucreze la un tratat nou, îmbunătățit și modernizat, care să poată dura mult în viitor.” Declarațiile sale subliniază o viziune care pune sub semnul întrebării valoarea acordurilor bilaterale în contextul geopolitic actual.

New START: Un scut împotriva proliferării și declinul său

Semnat în 2010, tratatul New START limita Rusia și Statele Unite la cel mult 1.550 de focoase strategice desfășurate și 700 de vehicule de lansare strategice desfășurate (adică ICBM-uri, submarine și bombardiere). De asemenea, impunea un schimb semnificativ de informații, menit să asigure fiecărei părți respectarea angajamentelor celeilalte. Acordul, inițial pe 10 ani, permitea o singură prelungire de cinci ani, pe care cele două părți au agreat-o în 2021.

Cu toate acestea, în februarie 2023, Rusia și-a suspendat respectarea New START, invocând sprijinul SUA și NATO pentru Ucraina după invazia Moscovei cu un an înainte, ceea ce ar fi făcut imposibil pentru Rusia să permită inspecțiile necesare la instalațiile sale nucleare. Președintele Vladimir Putin a promis atunci că va respecta limitele de armament ale New START și s-a abținut de la o retragere formală. Ca urmare, administrația Biden a continuat să respecte și ea limitele, deși a luat unele contramăsuri.

O oportunitate ratată? Propunerea Moscovei și tăcerea Washingtonului

Rapid înainte, până în acest an, Iuri Ușakov, un consilier de rang înalt al lui Putin, a declarat că, în ciuda unui răspuns inițial favorabil din partea președintelui american Donald Trump, Washingtonul nu a răspuns niciodată oficial unei propuneri făcute de Moscova în septembrie. Propunerea viza extinderea voluntară a limitărilor tratatului cu un an, fără măsuri de verificare, potrivit agenției de știri TASS. Un oficial de la Casa Albă a declarat că Trump „a vorbit în repetate rânduri despre abordarea amenințării pe care armele nucleare o reprezintă pentru lume și a indicat că ar dori să mențină limitele armelor nucleare și să implice China în discuțiile privind controlul armelor.” Cu toate acestea, decizia finală privind calea de urmat va fi luată de președinte la momentul ales de el.

Statele Unite, cu „sireturile dezlegate” în cursa inarmărilor

Experții avertizează că, în cazul izbucnirii unei noi curse a înarmărilor, s-ar putea ca Rusia, și nu SUA, să pornească cu un avans semnificativ. Aceasta se datorează atât avansului Rusiei în modernizare și dezvoltarea de noi arme, cât și stării precare a programelor actuale de modernizare nucleară ale SUA și a infrastructurii necesare.

Rose Gottemoeller, negociatorul șef al administrației Obama pentru New START, a declarat în această săptămână că SUA ar trebui să accepte propunerea lui Putin de prelungire pe un an. Motivul: armata rusă are capacitatea de a scoate „foarte rapid” focoasele din depozite și de a le monta pe vehicule de lansare. „Întreaga mea viziune de a menține SUA și Rusia sub limitele New START pentru anul care vine este de a-i împiedica să se desprindă de noi într-o campanie de încărcare,” a subliniat ea.

Tim Morrison, fost consilier adjunct pentru securitate națională în prima administrație Trump, a subliniat că arsenalul nuclear american învechit amenință deja capacitatea militară de a descuraja un atac nuclear. Până în 2035, „100 la sută din armele nucleare americane, focoasele și bombele în sine, își vor depășit durata de viață proiectată cu o medie de 30 de ani.” Această asimetrie subminează atât controlul armelor, cât și însăși descurajarea.

John Plumb, secretarul adjunct al apărării pentru politica nucleară și spațială în administrația Biden, a declarat că sistemul de armament nuclear al SUA a fost neglijat de mulți ani. „În loc să se modernizeze continuu, așa cum cere o bună administrare, Statele Unite au subinvestit, din păcate, în infrastructura noastră nucleară timp de decenii,” a explicat el, adăugând că fondurile noi au fost adesea consumate de depășiri de costuri, fără a oferi capabilități suplimentare.

Biroul de Buget al Congresului a estimat că costul total de modernizare și întreținere a întregului complex nuclear american, inclusiv ICBM-uri, rachete submarine, bombardiere, focoase și infrastructura necesară pentru fabricarea și testarea acestor focoase, va costa 946 de miliarde de dolari între 2025 și 2034. „O nouă cursă a înarmărilor nucleare nu este în interesul niciunei națiuni, dar pe termen lung, forța noastră de descurajare nucleară va fi credibilă doar în măsura în care este și infrastructura noastră nucleară,” a concluzionat Plumb.

Ankit Panda, expert în probleme nucleare la Carnegie Endowment for International Peace, a menționat că și Rusia se confruntă cu provocări în a-și extinde arsenalul nuclear, în parte din cauza resurselor alocate războiului prelungit din Ucraina. „Atât Statele Unite, cât și Rusia au motive puternice să nu se angajeze într-o cursă a înarmărilor. Dar, desigur, acest lucru a fost valabil și în timpul Războiului Rece, când, de fapt, s-au întrecut în înarmare,” a spus el, avertizând că „pierderea predictibilității și transparenței va fi problematică pentru dezbaterile strategice naționale din Statele Unite și Rusia.”

Un dialog reînviat: O speranță fragilă

Într-o notă, Comandamentul European al SUA (EUCOM) a anunțat că militarii americani și ruși au convenit să redeschidă dialogul bilateral, suspendat din 2021. Aceasta ar putea servi drept un canal pentru acorduri voluntare de restrângere a acumulărilor nucleare respective sau a activităților destabilizatoare. Reînființarea discuțiilor militare la nivel înalt vine în urma unei serii de întâlniri în capitala Emiratelor Arabe Unite între generalul Alexus Grynkewich, comandantul EUCOM, și înalți oficiali militari ruși și ucraineni, în căutarea unei soluții pașnice la războiul din Ucraina.

Factorul China: O nouă dimensiune a amenințării nucleare

Indiferent dacă va exista o prelungire pe un an a New START sau nu, a crescut corul de susținători – de la oficiali guvernamentali și legislatori la strategi nucleari independenți – pentru consolidarea forțelor nucleare tradiționale ale SUA și dezvoltarea de noi arme cu rază de acțiune pentru teatre de operațiuni. Scopul nu este doar contracararea eforturilor de modernizare nucleară ale Rusiei și a încălcărilor anterioare ale tratatelor, ci și abordarea arsenalului chinez, relativ mic, dar în creștere rapidă.

China, evident, nu este parte a New START și se crede că posedă aproximativ 600 de arme nucleare, comparativ cu 5.177 ale Americii și 5.459 ale Rusiei. Beijingul ar putea ajunge la un „număr maxim proiectat de 1.500 de focoase” până în 2035, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Stockholm. Criticii sugerează că ar putea fi timpul să se renunțe la New START în favoarea unei strategii diferite de control al armelor, bazată pe o postură americană de descurajare mai puternică, pentru a aduce la masa negocierilor atât China, cât și Rusia.

„Iată realitatea de astăzi: Rusia nu a respectat New START din 2022 și continuă să dețină un avantaj numeric masiv în arme nucleare tactice. China își dezvoltă arsenalul nuclear într-un ritm uluitor. Ambele țări ne depășesc în dezvoltarea de arme noi, destabilizatoare,” a declarat senatorul Deb Fischer, R.-Nebraska, la o audiere a Comitetului pentru Servicii Armate al Senatului.

„În 2023, Comisia Bipartizană pentru Postura Strategică a publicat raportul final, care a convenit în unanimitate că planurile noastre actuale de modernizare nucleară – bazate pe limitele New START – nu sunt suficiente pentru a face față noilor amenințări reprezentate de Rusia și China,” a adăugat ea. Sub New START, sistemele nucleare americane au scăzut cu 17 la sută, în timp ce Rusia a crescut cu 22 la sută și China cu 29 la sută, a precizat Heather Williams, directorul Proiectului privind Probleme Nucleare de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). În plus, a acuzat ea, „Rusia a încălcat cel puțin nouă acorduri de control al armelor de când Putin a venit la putere.”

Amiralul în rezervă Charles Richard, fostul șef al Comandamentului Strategic al SUA (STRATCOM), a avertizat că Rusia nu este singura amenințare nucleară pe care armata SUA trebuie să o poată descuraja, deoarece China, în special, își extinde rapid arsenalul. Dincolo de amenințarea Chinei singure, Richard a avertizat despre potențialul ca Moscova și Beijingul să lovească SUA cu o dublă lovitură. „Nu am avut luxul, când eram la STRATCOM, de a descuraja adversarii noștri unul câte unul. Trebuia să privesc colectivul. Sunt foarte preocupat de posibilitatea unei agresiuni oportuniste sau coordonate, fie între marile puteri precum Rusia și China, fie cele regionale,” a spus el, indiferent de New START.

Oficiali din administrația Trump, precum și mulți republicani din Congres și experți de dreapta, susțin că orice acord de control al armelor nucleare care nu include China va dezavantaja SUA. „Cel puțin, aș include Rusia, China și Statele Unite în orice acord de control al armelor,” a spus Richard. „În absența acestui lucru, simpla extindere a Tratatului New START cu un an nu constrânge Rusia în același mod în care ne constrânge pe noi. Ne împiedică să răspundem provocării pe care China a adăugat-o la aceasta.”

Începând cu prima sa administrație, Trump a declarat în repetate rânduri că este interesat să negocieze un pact trilateral. Beijingul, însă, nu a arătat nicio înclinație de a se angaja, iar experții spun că acest lucru este puțin probabil să se schimbe până când arsenalul nuclear al Armatei Populare de Eliberare nu va atinge cel puțin paritatea cu armatele rusă și americană.