Politica interna
VIDEO: ACT contestă Legea 241/2025: Proiect de abrogare depus în Parlament
Partidul Acțiunea Conservatoare (ACT) a depus în Parlament un proiect de lege pentru abrogarea Legii 241/2025, cunoscută sub numele de „Legea Vexler”. Anunțul a fost făcut de președintele formațiunii, Claudiu Târziu, care a calificat actul normativ drept „un atac grav la libertatea de exprimare și la memoria culturală”.
„Legea este neclară, impredictibilă și creează premisele unor abuzuri juridice, într-un context care nu o justifică”, a declarat liderul ACT, adăugând că România nu poate fi catalogată drept o societate intolerantă fără a ignora realitățile politice și sociale actuale.
Târziu a mai atras atenția asupra efectelor concrete ale legii, invocând inițiative de eliminare a unor personalități culturale românești din spațiul public și schimbarea unor denumiri de străzi.
Deputatul Robert Alecu, inițiatorul proiectului, a declarat că legea a provocat nemulțumiri largi în rândul populației și a fost adoptată într-un ritm neobișnuit de rapid. „Acest demers legislativ nu mai înseamnă combaterea extremismului, ci limitarea libertății de exprimare”, a afirmat el.
Alecu a reamintit că Legea 241/2025 a fost votată de principalele partide parlamentare și de grupul minorităților naționale, subliniind că acestea au acum posibilitatea să își revizuiască poziția.
ACT afirmă că proiectul de abrogare urmărește protejarea libertății de exprimare, a memoriei istorice și a demnității naționale.
VIDEO
Featured
Radiografia economică a României în 2026: Între „dezechilibre excesive” și suspendarea procedurii de deficit. Bruxelles-ul cere reforme radicale în sectorul public
Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă serios în cadrul pachetului de primăvară al Semestrului European 2026, indicând faptul că România continuă să navigheze în ape tulburi din punct de vedere macroeconomic. Deși s-au observat atenuări parțiale ale unor vulnerabilități, executivul european avertizează că deficitele bugetare și de cont curent, coroborate cu scăderea competitivității, mențin țara într-o stare de dezechilibru „excesiv”. Totuși, într-o notă surprinzătoare, Bruxelles-ul a decis suspendarea procedurii de deficit excesiv, ca urmare a evaluării progreselor înregistrate prin acțiunile corective recente.
Ultimatum pentru reforme: Pensiile, salarizarea și colectarea taxelor, sub lupa Comisiei
Conform comunicatului de presă emis de instituția europeană la data de 3 iunie 2026, România nu mai poate amâna curățenia în finanțele publice. Comisia cere în mod explicit guvernului de la București să treacă la fapte în privința reformării sistemului de pensii (atât generale, cât și speciale) și a legii salarizării în sectorul public. Scopul declarat este atingerea unui nivel mai ridicat de echitate, dar și un control mai riguros asupra cheltuielilor statului.
Mai mult, executivul european pune degetul pe rană în ceea ce privește veniturile bugetare: România trebuie să crească urgent colectarea impozitelor ca procent din PIB, cu un accent masiv pe eliminarea „găurilor negre” din încasările de TVA și impozit pe profit. Digitalizarea administrației și predictibilitatea decizională rămân, de asemenea, restanțe majore pe care Bucureștiul trebuie să le rezolve pentru a stimula competitivitatea privată.
Apărarea și energia: Priorități strategice în umbra conflictului regional
În contextul instabilității provocate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Bruxelles-ul a recalibrat așteptările față de statele membre. România este sfătuită să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire militară. Raportul de țară din 2026 introduce o notă de flexibilitate: statele care investesc în securitate energetică și în reducerea dependenței de combustibilii fosili pot solicita o derogare bugetară limitată.
Concret, pentru perioada 2026-2028, se oferă un plafon anual de 0,3% din PIB pentru reziliență energetică, integrat în plafonul deja existent de 1,5% dedicat apărării. Condiția este însă una fermă: orice măsură de atenuare a prețurilor la energie trebuie să fie strict temporară, pentru a nu destabiliza și mai mult sustenabilitatea fiscală.
Păstrarea ritmului: Investițiile prin PNRR și coeziune nu pot fi oprite
Un alt punct nevralgic atins de Comisia Europeană este absorbția fondurilor europene. România a primit recomandarea de a menține ritmul implementării proiectelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR) și al programelor politicii de coeziune. Bruxelles-ul avertizează că orice sincopă în aceste investiții publice ar putea adânci disparitățile teritoriale și sociale deja existente.
Pe lângă infrastructură și energie, raportul subliniază necesitatea unor investiții serioase în capitalul uman: reducerea riscului de sărăcie, educația timpurie și adaptarea competențelor forței de muncă la cerințele pieței actuale sunt vitale pentru o creștere economică sustenabilă.
Ce urmează: Dialogul între instituțiile europene
Următorul pas în acest proces de coordonare economică va fi discuția pachetului în cadrul Eurogrupului și al Consiliului. Sursa citată menționează că executivul european așteaptă un dialog constructiv cu Parlamentul European pentru a definitiva orientările ce vor ghida economiile statelor membre în perioada următoare, într-un efort de a transforma reziliența economică din concept în realitate cotidiană.
Featured
Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Republica Moldova, prioritate strategică în mandatul lui Victor Negrescu la vârful Parlamentului European
Republica Moldova ocupă un loc central pe agenda de lucru a vicepreședintelui Parlamentului European, Victor Negrescu. Europarlamentarul social-democrat a reconfirmat recent, prin intermediul unei declarații publice, că sprijinirea parcursului european al Chișinăului rămâne o prioritate absolută, având în vedere importanța strategică vitală pe care statul vecin o reprezintă pentru România și pentru stabilitatea regională.
Parteneriat consolidat: Dialog la nivel înalt între legislativele de la Bruxelles și Chișinău
În ultimele zile, sediul Parlamentului European a devenit scena unor consultări intense între oficialii europeni și reprezentanții Republicii Moldova. Victor Negrescu a raportat o serie de întâlniri de succes cu o delegație de rang înalt din Moldova, formată din vicepreședinți ai Parlamentului și președinți ai principalelor comisii de specialitate.
Conform sursei citate, aceste discuții vin în continuarea noului acord de cooperare dintre cele două foruri legislative. În calitate de vicepreședinte responsabil direct de relația cu Republica Moldova, Negrescu a subliniat că acest parteneriat devine „tot mai puternic și mai concret”, transformând angajamentele politice în realități administrative.
Investiție în viitor: Fonduri europene și amendamente concrete pentru copiii de pe ambele maluri ale Prutului
Dincolo de dimensiunea strict politică, agenda eurodeputatului a inclus și o componentă socială esențială. Împreună cu ministrul muncii din România și reprezentanți ai societății civile, Victor Negrescu a găzduit un eveniment dedicat copiilor din România și Republica Moldova.
Europarlamentarul a anunțat obținerea unor victorii bugetare importante: prin amendamentele promovate de acesta, au fost incluse fonduri specifice în Planul de Creștere dedicat Republicii Moldova. Mai mult, acesta a reușit să introducă finanțări dedicate tuturor copiilor europeni în propunerea legislativului european privind viitorul buget al Uniunii Europene, demonstrând o abordare integrată a sprijinului pentru noua generație.
Pas decisiv către integrare: Solicitare oficială pentru deschiderea capitolelor de negociere către Președinția Cipriotă
Un moment cheie al activității diplomatice recente l-a reprezentat dialogul cu vicepreședinta Parlamentului de la Chișinău, Doina Gherman, și cu secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Discuțiile s-au concentrat pe pașii tehnici și politici necesari pentru accelerarea aderării.
Ca urmare directă a acestor consultări, Victor Negrescu a trecut la acțiuni formale de anvergură. Acesta a transmis o scrisoare oficială către Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene, prin care solicită imperativ începerea negocierilor politice și deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova.
„Este momentul ca Uniunea Europeană să răspundă prin decizii politice curajoase”, a declarat Victor Negrescu, punctând faptul că progresele remarcabile făcute de Chișinău într-un context regional ostil merită un semnal clar: viitorul Republicii Moldova este în Europa, alături de România.
Featured
Lecția de stabilitate de la Copenhaga: Social-democrația europeană reconfirmă succesul printr-un nou guvern de centru-stânga
Danemarca marchează un moment de cotitură politică prin finalizarea negocierilor pentru noul executiv, oferind un model de echilibru într-un context european marcat de incertitudine. Europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu a salutat recent formarea noului guvern condus de Mette Frederiksen, subliniind importanța acestui succes pentru familia politică europeană din care face parte.
Negocieri complexe pentru un executiv al responsabilității
După săptămâni de dialog intens și negocieri de o complexitate sporită, Danemarca optează pentru o formulă de guvernare de centru-stânga. Această arhitectură politică este construită pe pilonii stabilității și ai dialogului, fiind menită să răspundă nevoilor imediate ale cetățenilor danezi. Conform precizărilor făcute de Victor Negrescu, acest nou guvern demonstrează că soluțiile echilibrate și orientarea pro-europeană rămân principalele instrumente prin care se poate câștiga și menține încrederea electoratului.
Mette Frederiksen: Reconfirmarea unui leadership de succes
Realegerea lui Mette Frederiksen pentru un nou mandat nu este doar o victorie personală, ci și o validare a proiectului social-democrat în spațiul nordic. Victor Negrescu a descris această performanță drept una „remarcabilă”, punctând faptul că sprijinul popular de care se bucură Frederiksen confirmă viabilitatea politicilor de stânga atunci când acestea sunt implementate cu responsabilitate. Succesul de la Copenhaga este văzut ca un semnal de forță pentru partidele din familia social-democrată care caută soluții pentru provocările contemporane.
O viziune comună pentru o Europă echitabilă și competitivă
Dincolo de politica internă a Danemarcei, formarea acestui guvern are ramificații la nivel continental. Obiectivele noului cabinet vizează consolidarea unei societăți mai echitabile și dezvoltarea unei economii competitive, fără a sacrifica principiile solidarității. În mesajul său de susținere, europarlamentarul român și-a exprimat încrederea că eforturile colegilor danezi vor contribui direct la edificarea unei Europe mai puternice, capabile să rămână unită în fața dificultăților economice și sociale viitoare.
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o ziBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o ziPATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Ancheteacum 4 zileCaptură de lux pe DN 52: Bolid căutat în Germania, indisponibilizat de polițiștii de frontieră din Teleorman



