Administratie
MADR sare în ajutorul pomicultorilor: 11,5 milioane euro pentru livezile afectate de ingheț
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a făcut un pas decisiv în sprijinirea sectorului pomicol românesc, lansând în transparență decizională un proiect de act normativ care prevede acordarea unui ajutor financiar pentru pomicultorii ale căror recolte au fost compromise de înghețul din aprilie-mai 2025. Măsura vine ca o gură de oxigen pentru producătorii agricoli afectați, asigurând continuitatea activității în livezile românești.
Sprijin financiar consistent: Până la 2.000 euro/hectar
Conform proiectului MADR, valoarea maximă a sprijinului financiar va ajunge la 10.180,6 lei pe hectar, echivalentul a 2.000 de euro pe hectar. Acest ajutor vizează acoperirea parțială a pierderilor suferite de pomicultori, contribuind la refacerea capacității de producție și la stabilizarea veniturilor acestora. Suma reprezintă un semnal puternic din partea autorităților privind importanța sectorului pomicol în economia națională.
Cine beneficiază și care sunt condițiile de eligibilitate?
Ajutorul financiar este destinat unei game largi de producători agricoli, incluzând persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), întreprinderi familiale (IF), societăți cu răspundere limitată (SRL), cooperative și stațiuni de cercetare, cu condiția să dețină plantații pomicole pe rod.
Criteriul esențial de eligibilitate este gradul de afectare a culturii, care trebuie să fie cuprins între 30% și 100%. Această afectare va trebui să fie atestată prin documente oficiale de calamitate, eliberate de instituțiile competente. MADR dorește astfel să se asigure că sprijinul ajunge la cei cu adevărat loviți de intemperii.
Procesul de solicitare și termenele de plată
Pentru a beneficia de acest sprijin, pomicultorii vor trebui să depună cererile la centrele județene sau locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Este important ca producătorii să urmărească termenele și documentația specifică ce va fi publicată ulterior implementării actului normativ. Termenul limită pentru virarea sumelor către beneficiari a fost stabilit pentru 30 aprilie 2026, oferind o perspectivă clară asupra calendarului de plată.
Buget semnificativ: 11,5 milioane euro pentru 8.800 de hectare
Bugetul total alocat României pentru această măsură se ridică la 11,5 milioane de euro. Această sumă considerabilă este preconizată să sprijine aproximativ 8.800 de hectare de livezi la nivel național, demonstrând anvergura impactului pe care înghețul din primăvara anului 2025 l-a avut asupra pomiculturii românești. Prin această inițiativă, MADR reconfirmă angajamentul de a proteja și dezvolta agricultura autohtonă.
Administratie
Un pod nou peste Teleajen va fi construit la Drajna după aproape un secol
Contract de 32,5 milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii
La Drajna urmează să fie construit un nou pod peste râul Teleajen, pe Drumul Județean 102B, la 91 de ani de la inaugurarea actualei construcții. Contractul pentru realizarea investiției va fi semnat joi de președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu.
Potrivit informațiilor transmise de Consiliul Județean Prahova, valoarea proiectului este estimată la 32,5 milioane de lei. Lucrările vizează edificarea unui pod cu o lungime de aproximativ 163 de metri, prevăzut cu două trotuare și cu o platformă rutieră de 7,80 metri lățime.
Legătură strategică între Prahova și Buzău
Noul pod va fi amplasat pe un traseu rutier important, care asigură legătura dintre DN1A și DN10, în direcția județului Buzău. Autoritățile susțin că investiția va contribui la fluidizarea traficului și la creșterea siguranței pentru șoferi și pietoni.
Proiectul este considerat unul major pentru infrastructura rutieră din zona Drajna, unde actuala construcție nu mai corespunde cerințelor de trafic și de siguranță ale prezentului.
Podul vechi va fi păstrat pentru pietoni
Actualul pod peste Teleajen a fost construit în anul 1935. După finalizarea noii construcții, acesta nu va fi demolat, ci va intra într-un proces de reabilitare și conservare.
Conform informațiilor prezentate de Consiliul Județean Prahova, podul istoric va fi destinat ulterior circulației pietonale, urmând să rămână un reper al infrastructurii locale și după deschiderea noului obiectiv rutier.
Administratie
Proiectul privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, lansat în dezbatere publică
MADR a publicat proiectul de modificare a schemei de ajutor de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, act normativ prin care a fost instituită schema de ajutor de stat destinată reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură.
Schema are ca obiectiv diminuarea costurilor suportate de fermieri pentru combustibilul folosit în desfășurarea lucrărilor agricole.
Propunerile pot fi transmise în termen de 10 zile
Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii, propuneri sau sugestii cu privire la proiect, în termen de 10 zile de la data publicării acestuia.
Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail:
Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie să indice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă.
Cerințe pentru transmiterea observațiilor
Persoanele sau organizațiile care formulează observații trebuie să menționeze:
- articolul sau articolele vizate;
- data transmiterii;
- numele expeditorului sau al organizației;
- datele de contact.
Proiectul și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Administratie
România pledează la Dublin pentru investiții în cercetare, proteine vegetale și sănătatea animalelor
Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.
Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor
În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.
Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.
România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor
Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.
Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.
Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.
Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin
În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.
Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.
Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.
România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună
În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.
Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.
Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 5 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 3 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 2 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum 2 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Exclusivacum 3 zile„Poliția Rutieră 4.0” – tableta la șosea, pixul în epoca de piatră



