Armata Statelor Unite se pregătește pentru o transformare majoră în modul în care își pregătește viitorii aviatori, iar programul „Flight School Next” de la Fort Rucker a intrat într-o fază critică. Un grup restrâns de companii a fost notificat recent că a avansat în etapa următoare a acestei inițiative de anvergură, promițând o nouă eră pentru instruirea piloților de elicoptere.

Etape cruciale pentru „Flight School Next”

Încă din noiembrie, o serie de companii – atât contractori principali, cât și subcontractori – s-au luptat pentru a oferi Armatei soluția ideală pentru viitoarea sa flotă de elicoptere de instruire și curriculumul aferent. În această săptămână, trei dintre acești concurenți de top – Bell, M1 și Lockheed Martin – au confirmat că au fost selectați pentru a trece în Faza a II-a a competiției. Această etapă implică furnizarea de informații suplimentare despre propunerile lor și demonstrarea anvergurii complete a „soluției la cheie” oferite.

Giganții selectați: Bell, M1 și Lockheed Martin în cursa pentru cer

Bell a intrat în competiție cu elicopterul său model 505, o opțiune recunoscută pentru agilitate și eficiență. M1, la rândul său, acționează ca unul dintre contractorii principali, propunând modelul R-66 al companiei Robinson Helicopter. Lockheed Martin, deși a fost selectată ca și contractor principal, nu a dezvăluit încă numele subcontractorului cu care va colabora pentru flota de elicoptere. Rolurile sunt clar definite: contractorii principali vor fi responsabili de aspectele financiare, reparațiile majore și suportul logistic la scară largă, în timp ce subcontractorii se vor ocupa de furnizarea elicopterelor, gestionarea lanțului de aprovizionare, reparațiile la nivel de componente și cea mai mare parte a curriculumului de instruire.

Jeffrey Schloesser, vicepreședinte senior pentru proiecte strategice la Bell, a subliniat mândria companiei de a avansa în program. „Cu o istorie vastă în instruirea militară a piloților, modelul Bell 505 dovedit și expertiza echipei noastre, suntem încrezători că soluția noastră la cheie va sprijini Armata în dezvoltarea următoarei generații de aviatori de luptă,” a declarat el. Armata, pe de altă parte, a refuzat să comenteze sau să confirme public companiile selectate.

Paradigma nouă: De la control de stat la operare privată

Programul „Flight School Next” are o anvergură impresionantă, vizând instruirea a 800 până la 1.500 de piloți de elicopter anual, pe o perioadă de 26 de ani. Contractul final este planificat să fie acordat până în septembrie 2026. Pe lângă achiziționarea unei flote noi de elicoptere, Armata urmărește și o schimbare fundamentală a modelului contractual. Se va trece la un model de tip „contractant-proprietar, contractant-operat” (COCO), în care companiile dețin și gestionează programul, spre deosebire de sistemul actual, care este administrat de guvern.

De ce o schimbare radicală? Aeronava Lakota, prea avansată pentru Bază

Airbus, furnizorul actual de instruire cu flota sa de elicoptere UH-72 Lakota, a răspuns și el la solicitarea de soluții. Totuși, un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze dacă Airbus a fost selectată pentru faza următoare a programului. Oficiali militari de rang înalt au explicat anterior că Armata caută o flotă diferită pentru „Flight School Next”, deoarece Lakota este considerată „prea avansată” și „prea scumpă” pentru instruirea de bază, în parte din cauza designului său cu motoare duble. S-a menționat chiar că este un „aparat de zbor foarte sofisticat, care aproape că se pilotează singur.” Într-o perioadă în care accidentele de elicopter au fost mai frecvente, Armata dorește să readucă aviatorii la abilități fundamentale, căutând o „aeronava foarte simplă,” de preferat cu un singur motor.

Apărarea incumbentului: Răspunsul Airbus și soluția hibridă

În ciuda criticilor, Airbus a contestat afirmațiile conform cărora aeronava sa ar fi prea complexă și costisitoare. Compania a declarat că ia în considerare crearea unei „soluții hibride” cu un singur motor. „Am depus o propunere care reduce costurile de instruire ale Armatei, îndeplinind în același timp obiectivele declarate de instruire. Aceasta include modificări ale multiplelor contracte care susțin Fort Rucker, alterarea programului de instruire, maximizarea capacităților de instruire inerente ale UH-72A și explorarea unei opțiuni de instruire hibridă cu o aeronavă cu un singur motor alături de UH-72A,” a transmis un purtător de cuvânt. „Soluția noastră este accesibilă, durabilă, păstrează cel mai sigur elicopter de antrenament din istoria Fort Rucker și onorează investiția contribuabilului american de 2,2 miliarde de dolari în program.”

Alte tentative și tăcerea pieței

Leonardo, cu elicopterul său TH-73, și Boeing ca antreprenor principal, au concurat de asemenea pentru „Flight School Next.” Boeing a refuzat să comenteze dacă companiile avansează în competiție. MD Helicopters, cu modelul său 530, și Enstrom Helicopters, cu modelul 480B, au fost și ele printre pretendenți, dar purtătorii de cuvânt ai ambelor companii au refuzat să ofere detalii despre statutul lor în program.

Ochiul vigilent al Congresului: Un obstacol legislativ?

Deși Armata intenționează să atribuie contractul pentru „Flight School Next” în septembrie și a demarat deja procesul de selecție, Congresul va monitoriza îndeaproape calendarul. O prevedere inclusă în recenta Lege privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) stipulează că fondurile nu pot fi obligate sau cheltuite pentru a solicita propuneri sau a atribui un contract pentru implementarea oricărei transformări a programului de instruire inițială pentru piloți de elicopter la Fort Rucker în 2026, până când secretarul serviciului nu va furniza un „raport detaliat” privind un program pilot de un an, început în primăvara trecută. Acest program pilot, cunoscut sub numele de „modelul de instruire de zbor Part 141 Proof of concept,” este menit să deschidă calea pentru „Flight School Next,” facilitând tranziția de la instruirea deținută de guvern la modelul COCO. NDAA cere, de asemenea, ca secretarul să ofere o analiză a cost-eficienței și o „justificare pentru orice modificări propuse la sistemele sau platformele de instruire.” Rămâne de văzut cum va influența această supraveghere legislativă progresul unuia dintre cele mai ambițioase programe de modernizare a aviației militare americane.