Anul 2026 se anunță a fi un reper pozitiv pentru economia României, marcat de o consolidare macro-economică și de o reorientare strategică spre investiții și fonduri europene. Partidul Național Liberal (PNL) transmite un mesaj de optimism, bazându-se pe rezultatele înregistrate în 2025 și pe o serie de succese guvernamentale recente, care au crescut încrederea piețelor și a partenerilor europeni în potențialul economic al țării.

Perspective macroeconomice optimiste: Inflația și deficitul bugetar, pe un drum descendent

Conform proiecțiilor PNL, anul 2026 va aduce o ameliorare semnificativă a indicatorilor macroeconomici. Inflația, care în 2025 atinsese un vârf de peste 9%, este estimată să coboare substanțial, ajungând la un interval de 3-3,5%. Această stabilizare a prețurilor este crucială pentru puterea de cumpărare a românilor și pentru predictibilitatea mediului de afaceri.

În paralel, deficitul bugetar este prognozat să se reducă, estimările plasându-l la 6-6,5% din PIB, o scădere notabilă față de nivelul înregistrat în 2025. Un aspect esențial al acestei evoluții este schimbarea motorului de creștere economică. Spre deosebire de anii anteriori, când consumul intern a fost principalul catalizator, în 2026, creșterea va fi susținută preponderent de investiții, vizând sectoare vitale precum energia, serviciile publice și infrastructura.

Motorul european al creșterii: Fondurile UE și PNRR, o prioritate națională

Un pilon fundamental al strategiei de dezvoltare pentru 2026 îl reprezintă atragerea masivă de fonduri europene. Potrivit PNL, ținta este ambițioasă: aproximativ 15 miliarde de euro, din care circa 10 miliarde de euro sunt așteptate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această infuzie financiară va acționa ca un catalizator pentru proiectele de modernizare și transformare ale României.

Guvernul Ilie Bolojan, un debut de succes: Trei victorii economice în doar sase luni

Partidul Național Liberal evidențiază că aceste perspective optimiste sunt validate de rezultatele concrete obținute în doar șase luni de către Guvernul Ilie Bolojan. Acesta a bifat trei succese de etapă care subliniază o gestionare eficientă și strategică a resurselor naționale:

• Absorbție mai mare de fonduri UE: În domeniul fondurilor de coeziune, sumele solicitate au crescut de la 3 miliarde de euro (9,91%) la 6,3 miliarde de euro (20,4%). De asemenea, rambursările efective către bugetul național au înregistrat un salt semnificativ, de la 2,9 miliarde de euro (9,41%) la 5,2 miliarde de euro (16,6%). Aceasta înseamnă o injecție suplimentară de 2,3 miliarde de euro în bugetul României în doar jumătate de an, demonstrând o accelerare fără precedent a capacității de atragere a fondurilor europene.
• Încasări mai mari din TVA: Prin măsuri ferme de reducere a evaziunii fiscale și o îmbunătățire a colectării, încasările din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) au înregistrat o creștere notabilă, consolidând veniturile statului și contribuind la stabilitatea bugetară.
• Cheltuieli mai mici cu personalul bugetar: Un efort considerabil de optimizare a cheltuielilor publice s-a concretizat într-o reducere a costurilor cu personalul bugetar. În noiembrie 2025, acestea au ajuns la 13,782 miliarde de lei, față de 14,315 miliarde de lei în noiembrie 2024. Această scădere de 533 de milioane de lei reprezintă, conform PNL, o performanță fără precedent în ultimii 15 ani, semnalând o gestiune mai prudentă a resurselor umane în sectorul public.

Concluzia PNL este clară: aceste rezultate macroeconomice obținute rapid au potențialul de a aduce, în curând, un impact direct și pozitiv în viața de zi cu zi a românilor, transformând stabilitatea macroeconomică în bunăstare concretă.