Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete, deputat PSD, susține că fondurile alocate pentru ultimul trimestru al anului programelor naționale destinate pacienților cu accident vascular cerebral, infarct miocardic acut, precum și celor internați în secțiile de neonatologie și terapie intensivă sunt „infime” și „minimal”.

„Nu mai sunt bani” pentru programele critice

Alexandru Rogobete a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că situația financiară afectează programele naționale de acțiuni prioritare pentru ATI, AVC, neonatologie și infarct miocardic acut.

„Nu mai sunt bani în programele naționale de acțiuni prioritare: ATI, AVC, Neonatologie, infarct miocardic acut”, a afirmat fostul ministru.

Potrivit acestuia, programele sunt finanțate direct de Ministerul Sănătății și susțin unele dintre cele mai importante secții din spitale, unde sunt tratați pacienți aflați în stare critică.

Critici privind reducerea bugetului din Sănătate

Rogobete a susținut că Guvernul a fost avertizat că reducerile bugetare în domeniul sănătății nu pot fi aplicate uniform, „cu barda, de sus până jos”.

„Joaca asta de-a reformiștii, prin care se reduce bugetul cu orice preț, ne va duce (…) în cel mai periculos și cel mai mare blocaj din ultimii 15 ani”, a declarat fostul ministru, făcând referire la politica de reducere a cheltuielilor și la avertismentele transmise premierului Ilie Bolojan.

Numărul pacienților nu poate fi anticipat

Alexandru Rogobete a explicat că necesarul de finanțare nu poate fi stabilit printr-o estimare rigidă a numărului de pacienți, deoarece adresabilitatea și gravitatea cazurilor se modifică permanent.

„Este un fenomen flexibil”, a precizat fostul ministru, subliniind că numărul pacienților incluși în aceste programe poate varia de la o perioadă la alta.

Guvernul interimar nu poate face rectificarea bugetară

Rogobete a mai afirmat că situația este complicată de statutul interimar al Guvernului, demis în urma unei moțiuni de cenzură. În opinia sa, Executivul nu poate realiza o rectificare bugetară prin care să suplimenteze fondurile pentru programele medicale prioritare.

Fostul ministru a amintit că, în anul precedent, au fost aprobate două rectificări bugetare pentru Sănătate, ambele având un impact pozitiv asupra finanțării, prin suplimentarea bugetelor.

La Chișinău a debutat cea de-a XI-a ediție a Festivalului European al Artelor Spectacolului – Reuniunea Teatrelor Naționale Românești, eveniment organizat de Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău.

Ceremonia de deschidere i-a reunit pe ministrul Culturii din Republica Moldova, Dan Suruceanu, ministrul Culturii din România, Demeter András István, managerul Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București, Ada Hausvater, și directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Chișinău și al festivalului, Petru Hadârcă.

Demeter András: „Emisar al continuității și al comuniunii naționale”

În discursul său, ministrul Culturii din România a subliniat rolul festivalului în consolidarea legăturilor culturale dintre cele două țări.

„Vin la Chișinău cu oareșce regularitate, începând din 2010. Și un lucru este cert: de fiecare dată am avut același rol. Acela de emisar al continuității. Al comuniunii naționale: de limbă, de tradiții și obiceiuri. Al unității culturale și al parcursului comun către un viitor european”, a declarat Demeter András István.

Ministrul a evidențiat rezultatele colaborării dintre România și Republica Moldova, reflectate prin activitatea instituțiilor media, schimburile culturale și proiectele derulate de artiști și instituții de cultură.

„Rezultatele acestor dialoguri se văd, se aud, se simt. În fiecare zi, prin vocea Radio Chișinău, prin imaginile TVR Moldova, prin colaborarea dintre artiști, creatori și interpreți, prin schimburile culturale și prin fiecare bornă a foii de parcurs, depășită zi de zi, la nivelul celor două societăți”, a mai spus ministrul.

Demeter András István a amintit și momentele importante ale primelor zece ediții ale Reuniunii Teatrelor Naționale Românești și a precizat că se bucură că mandatul său i-a oferit posibilitatea de a contribui la organizarea a două ediții consecutive ale festivalului.

„Închei cu convingerea că, indiferent de calitatea administrativ-politică, rolul meu pe acest drum nu se va încheia odată cu predarea ștafetei ministeriale”, a adăugat ministrul român al Culturii.

Festivalul, văzut ca o investiție în viitorul european

Ministrul Culturii din Republica Moldova, Dan Suruceanu, a afirmat că evenimentul depășește dimensiunea unui proiect cultural punctual și reprezintă o expresie a apropierii dintre cele două state.

„Festivalul nu este doar un proiect cultural izolat, ci o dovadă clară a integrării și o investiție în viitorul nostru comun, european”, a declarat oficialul moldovean.

Acesta a descris Chișinăul drept un spațiu privilegiat al întâlnirilor culturale, în care se reunesc generații diferite, idei inovatoare și tradiții teatrale consacrate.

Noi colaborări în domeniul culturii

După ceremonia de deschidere, miniștrii Culturii din România și Republica Moldova au avut o întâlnire bilaterală. Discuțiile au vizat clarificarea unor detalii privind viitoarele colaborări dintre ministere, teatre și artiști.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat și proiecte din domeniul muzeal, arheologic, muzical și editorial. România va continua să sprijine Republica Moldova inclusiv prin participarea acesteia la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028, când țara va avea statutul de invitată de onoare.

Festivalul European al Artelor Spectacolului – Reuniunea Teatrelor Naționale Românești propune, și la această ediție, spectacole și întâlniri dedicate dialogului cultural dintre România și Republica Moldova.