Administratie
Ghișeul.ro în impas: Un ministru critic și digitalizarea României sub lupă
Platforma națională Ghișeul.ro, pilon esențial al digitalizării serviciilor publice, traversează o perioadă de disfuncționalități majore, stârnind nemulțumiri și declanșând o reacție fermă din partea autorităților. Ministrul Economiei, Irinel Darău, a intervenit public, convocându-l de urgență pe președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și subliniind necesitatea unei digitalizări eficiente, departe de „aplicațiile care nu funcționează”.
Criza Ghișeul.ro: Disfuncționalități și convocări la vârf
Într-o postare pe Facebook marți seară, ministrul Irinel Darău a confirmat „probleme reale cu funcționarea ghișeul.ro în aceste zile”, semnalând un contact direct cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, instituție aflată în subordinea ministerului său și responsabilă cu remedierea situației în timp real. Starea de fapt este monitorizată îndeaproape de subsecretarul de stat cu portofoliul digitalizării.
Momentul crucial va fi luni, când președintele ADR este așteptat la minister imediat după revenirea din concediu. Acesta va fi pus în fața unei misiuni delicate: să explice ce anume a cedat, de ce a cedat și care sunt soluțiile propuse pe termen mediu și lung pentru stabilizarea platformei. „A trecut vremea cheltuirii de bani mulți pentru aplicații care nu funcționează”, a punctat ministrul Darău, ridicând vălul asupra unei probleme mai ample a administrației publice.
De ce blocajul? Explicațiile ADR și realitatea din spate
Discuțiile despre defecțiunile Ghișeul.ro nu sunt noi. Autoritatea pentru Digitalizarea României a recunoscut, încă de luni, întreruperi ale serviciilor, atribuindu-le, parțial, faptului că „unele localități nu și-au actualizat încă taxele și impozitele sau nu și-au configurat tipurile de plăți disponibile pentru anul în curs”. Acest aspect a impus sistarea temporară a posibilității de a efectua plăți, lăsând mii de cetățeni în imposibilitatea de a-și achita obligațiile.
Ghișeul.ro, concepută ca aplicație națională, este o platformă ambițioasă care integrează peste 1.600 de instituții publice și permite efectuarea a peste 400 de tipuri de plăți, fiind promovată ca o soluție sigură, rapidă și accesibilă. Recentele disfuncționalități aruncă însă o umbră asupra fiabilității sale.
Promisiuni neîndeplinite și așteptări frustrante
Contextul disfuncționalităților este amplificat de declarațiile recente ale premierului Ilie Bolojan, care a subliniat că, de la 1 ianuarie, impozitele pentru persoanele fizice au crescut, reprezentând o contribuție esențială a proprietarilor la bugetele locale, cu scopul declarat de a îmbunătăți condițiile de trai. Paradoxal, același premier Bolojan a recunoscut că personal nu are instalată aplicația Ghișeul.ro, o declarație care ridică semne de întrebare privind încrederea în propriile instrumente digitale ale statului.
În ciuda problemelor, numeroși români s-au grăbit să-și achite impozitele în primele zile ale anului, atrași de facilitățile și bonificațiile oferite pentru plățile anticipate. Frustrarea acestora este cu atât mai mare cu cât intenția de a fi buni cetățeni se lovește de bariere tehnice.
Un apel la digitalizare reală, nu sloganuri
Dincolo de defecțiunile punctuale, ministrul Darău a extins discuția către o viziune mai amplă asupra digitalizării în România. „Digitalizarea statului și a serviciilor publice nu este un slogan”, a transmis ministrul, pledând pentru o transformare reală. În viziunea sa, „digitalizarea reală, eficientă, înseamnă servicii publice ușor accesibile, care funcționează 100% din timp”.
Angajamentul său este clar: „A trecut vremea amânărilor de ani de zile, a trecut vremea cheltuirii de bani mulți pentru aplicații care nu funcționează. Digitalizarea este o prioritate pentru mine, astfel încât să avem ceea ce ne dorim, o digitalizare reală, integrată, ușor de folosit a serviciilor publice”. Rămâne de văzut dacă aceste declarații se vor traduce în acțiuni concrete și o platformă Ghișeul.ro funcțională și de încredere, sau dacă criza actuală este doar un alt simptom al unui sistem aflat încă la început de drum în era digitală.
Administratie
Concurs suspendat la CS Dinamo București după o sesizare a SIDEPOL
Sindicatul a semnalat posibile nereguli în procedura de ocupare a postului
Concursul organizat pentru ocuparea postului de ofițer principal I în cadrul Serviciului Resurse Umane al Clubului Sportiv Dinamo București a fost suspendat după ce Sindicatul Polițiștilor Europeni (SIDEPOL) a sesizat posibile nereguli în desfășurarea procedurii.
Măsura a fost dispusă la data de 9 septembrie 2026, pentru a permite verificarea aspectelor semnalate de organizația sindicală.
Procedura, suspendată până la finalizarea verificărilor
Potrivit informațiilor comunicate, conducerea CS Dinamo București a decis suspendarea concursului și analizarea situației de către o comisie desemnată în acest scop.
Verificările urmăresc să stabilească dacă procedura de organizare și desfășurare a concursului a respectat toate prevederile aplicabile, precum și condițiile de transparență și egalitate de șanse pentru candidați.
Suspendarea nu reprezintă, în sine, o concluzie privind existența unor abateri, ci permite clarificarea tuturor aspectelor înainte de continuarea concursului.
SIDEPOL solicită respectarea principiilor de legalitate și transparență
Sindicatul a cerut ca toate concursurile organizate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și al structurilor subordonate să se desfășoare cu respectarea strictă a principiilor de legalitate, transparență și egalitate de șanse.
SIDEPOL susține că fiecare candidat trebuie să beneficieze de un tratament corect, iar criteriile și etapele concursurilor trebuie să fie clare și aplicate în mod uniform.
„Nu putem vorbi despre profesionalizarea instituțiilor fără proceduri transparente și fără respectarea acelorași reguli pentru toți candidații”, este poziția transmisă de organizația sindicală.
Concluziile comisiei vor decide continuarea concursului
În perioada următoare, comisia desemnată urmează să analizeze sesizarea și documentele aferente procedurii de concurs. În funcție de concluziile verificărilor, concursul ar putea fi reluat, modificat sau anulat, dacă vor fi identificate nereguli care impun astfel de măsuri.
SIDEPOL a anunțat că va urmări evoluția cazului și va continua să solicite respectarea drepturilor polițiștilor și a regulilor privind ocuparea funcțiilor în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne. (Paul D.).
Administratie
Burse sociale pentru peste 36.000 de studenți din grupuri dezavantajate
Peste 36.000 de studenți din medii și grupuri dezavantajate au beneficiat, în perioada februarie–iulie, de burse sociale acordate în cuantum întreg.
Sprijinul financiar a fost acordat studenților din 44 de instituții de învățământ superior de stat din România. Valoarea sumelor alocate până în prezent se ridică la aproape 157 de milioane de lei.
Sprijin pentru continuarea studiilor
Bursele sociale au rolul de a reduce barierele financiare cu care se confruntă studenții din medii dezavantajate și de a-i sprijini să își continue studiile.
Măsura contribuie la prevenirea și reducerea abandonului universitar, oferindu-le beneficiarilor o șansă în plus de a rămâne în sistemul de învățământ superior.
Webinare și ghiduri practice
Pe lângă sprijinul financiar, studenții beneficiari au avut acces la webinare dedicate unor teme relevante pentru viața academică, precum:
- tehnici de învățare;
- gestionarea timpului;
- cunoașterea drepturilor studenților;
- pregătirea pentru finalizarea studiilor.
Pe baza temelor abordate în cadrul acestor întâlniri au fost elaborate și ghiduri practice, puse la dispoziția studenților pentru a le susține parcursul academic.
Mai multe informații sunt disponibile la linkul din comentarii.
Măsurile sunt derulate în cadrul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS 322473, implementat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării.
Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, și din bugetul național.
Administratie
49 de posturi de expert, scoase la concurs în cadrul proiectului RECRED
Ministerul Educației și Cercetării anunță organizarea unui concurs pentru ocuparea a 49 de posturi de expert în cadrul proiectului „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED”.
Posturile disponibile vizează următoarele activități:
- elaborarea ghidurilor pentru discipline și a auxiliarelor;
- elaborarea ghidurilor pentru arii curriculare;
- elaborarea ghidurilor pentru profiluri;
- elaborarea ghidurilor de management;
- elaborarea suporturilor de curs;
- elaborarea resurselor educaționale deschise (RED).
Obiectivele proiectului
Proiectul urmărește revizuirea curriculumului centrat pe competențe în învățământul preuniversitar — primar, gimnazial și liceal — precum și eficientizarea implementării curriculumului național.
Intervențiile prevăzute includ:
- actualizarea curriculară;
- dezvoltarea competențelor curriculare ale cadrelor didactice;
- elaborarea de resurse educaționale;
- realizarea unor cercetări bazate pe dovezi.
Toate informațiile privind condițiile de participare, documentele necesare și procedura de selecție sunt disponibile la linkul din comentarii.
Proiectul RECRED este implementat de Ministerul Educației și Cercetării, în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, precum și cu Casele Corpului Didactic din județele Buzău, Cluj și Olt și din municipiul București.
Proiectul se desfășoară în perioada 1 iulie 2024 – 30 iunie 2028, are codul SMIS 2021: 321024 și este cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Educație și Ocupare 2021–2027, Prioritatea operațională 7: „Creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru asigurarea echității sistemului și o mai bună adaptare la dinamica pieței muncii și la provocările inovării și progresului tehnologic”.
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 4 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 18 oreOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 2 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum 4 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 18 ore„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 4 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



