Premierul României, Ilie Bolojan, a oferit lămuriri esențiale la Digi24 cu privire la majorarea impozitelor locale aplicată de la 1 ianuarie, dar și despre viziunea guvernului privind o reformă profundă a administrației publice și pregătirea bugetului pentru anul 2026. Mesajul său subliniază o abordare pragmatistă, axată pe responsabilitate fiscală și eficientizarea cheltuielilor publice.

De ce plătim mai mult? Premierul explică necesitatea fiscală

Majorarea impozitelor locale, resimțită de toți cetățenii de la începutul anului, nu este o decizie arbitrară, ci o necesitate stringentă pentru finanțarea investițiilor și serviciilor publice esențiale, a explicat Ilie Bolojan la Digi24. „La toate persoanele fizice din România au crescut impozitele cu data de 1 ianuarie. De ce a trebuit să facem asta? Pe de o parte, aceste impozite sunt venituri la bugetul local. Și noi, ca să vă faceți o imagine, încasam de trei ori mai puțin ca pondere din veniturile noastre față de țările Uniunii Europene,” a detaliat premierul.

Bolojan a subliniat că, în ciuda percepției, impozitele pe proprietate în România erau anterior mult sub media europeană, cifrându-se la 100-150 lei în mediul rural și 200-250 lei în urban. Aceste contribuții sunt vitale pentru ca primăriile să poată asigura servicii fundamentale precum racordarea la apă și canalizare, asfaltarea drumurilor, iluminatul public, gazul și încălzirea. Decizia vine și în contextul în care transferurile de la bugetul de stat către autoritățile locale nu mai pot acoperi sumele precedente, din cauza deficitului. „Neputând să transferăm sumele la valoarea pe care am transferat-o până acum, pentru a continua aceste investiții, ele vor fi finanțate din această plată suplimentară, care înseamnă condiții mai bune pentru oameni. Aceasta este realitatea,” a precizat șeful executivului.

Reforma administrativă: Mai puține cheltuieli, mai multe servicii pentru cetățeni

Dincolo de aspectul fiscal, o altă prioritate majoră a guvernului este reforma administrației publice, percepută ca o cheie esențială pentru reducerea cheltuielilor inutile și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor. „Fiecare ban public care se achită către statul român sau către bugetul autorităților locale ar trebui să se transforme, în cât mai mare parte, în servicii către comunitatea respectivă,” a declarat Ilie Bolojan. El a insistat că randamentul unei administrații este dat de procentul din taxe și impozite care se întoarce efectiv către cetățean, nu de cel consumat de aparatul propriu.

Reforma vizează întărirea capacității administrative, descentralizarea unor atribuții și transferul de active către autoritățile locale, dar și măsuri concrete de reducere a cheltuielilor, inclusiv a numărului de angajați. „Reducerea cheltuielilor include și numărul de angajați,” a punctat ferm premierul, semnalând intenția de a crea o administrație mai suplă și mai eficientă.

O agendă strânsă: Bugetul 2026 și PNRR, priorități cheie

Agenda guvernamentală este una încărcată, cu termene precise pentru implementarea reformelor. Ilie Bolojan a anunțat că reforma administrației ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a lunii ianuarie, iar pregătirea bugetului pentru 2026 va începe imediat, cu obiectivul de a fi adoptat în luna februarie.

Referitor la deficitul bugetar, premierul a confirmat o îmbunătățire semnificativă: acesta se va situa sub 6,4% din PIB, o performanță notabilă comparativ cu deficitul de sub 8,4% înregistrat anul trecut. „Am respectat pentru prima dată această țintă de deficit. Pe de o parte, ne-am încasat mai mult la bugetul de stat, prin creșterea de taxe și o mai bună colectare, și, pe de altă parte, am redus cheltuielile. Avem reduceri de peste două miliarde de lei față de anul trecut,” a detaliat Bolojan.

De asemenea, toate datoriile către constructori pentru programele autorităților locale au fost achitate, iar bugetul de investiții pentru 2025 a atins aproximativ 130 de miliarde de lei, reprezentând aproape 7% din PIB, incluzând fondurile europene. Pentru 2026, o prioritate strategică rămâne accesarea fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), estimate la circa 10 miliarde de euro, o infuzie vitală pentru dezvoltarea României.

Mesajul premierului este clar și concis: „Taxele cresc pentru a finanța investiții locale și servicii publice; randamentul administrației trebuie să se îmbunătățească prin reformă, reducerea cheltuielilor și a personalului, astfel încât banii să fie folosiți eficient.” Un deziderat ambițios, care pune bazele unui viitor mai stabil și prosper pentru România.