Anul 2026 se anunță a fi un an generos pentru români în ceea ce privește zilele libere legale, conform prevederilor Codului Muncii. Majoritatea acestora cad în timpul săptămânii, oferind multiple oportunități de respiro și minivacanțe prelungite. Cu toate acestea, debutul anului aduce o decizie guvernamentală ce a stârnit discuții, eliminând o „punte” tradițională la început de ianuarie.

Decizia Guvernului: Adio „punte” la inceput de an

Vestea mai puțin îmbucurătoare vine chiar de la începutul anului: Premierul Bolojan a anunțat eliminarea „punții” dintre zilele libere ocazionate de Anul Nou și cele dedicate Bobotezei și Sfântului Ion. Astfel, după weekendul din 3-4 ianuarie, angajații din sectorul bugetar, și nu numai, se vor întoarce la birou în data de 5 ianuarie, pentru ca apoi să beneficieze din nou de zile libere pe 6 și 7 ianuarie. Această decizie modifică tradiția anilor anteriori de a lega aceste sărbători, forțând o întrerupere a perioadei de odihnă imediat după Revelion.

Bilanțul 2026: 17 zile libere, majoritatea în timpul săptămânii

Privind în ansamblu calendarul anului 2026, românii se vor bucura de un total de 17 zile libere legale. Aspectul cel mai favorabil este că 12 dintre acestea cad în timpul săptămânii. Această distribuție strategică oferă oportunități excelente pentru planificarea unor minivacanțe extinse, prin alipirea la weekend-uri sau prin utilizarea judicioasă a zilelor de concediu de odihnă.

Calendar detaliat: Oportunități de respiro pe parcursul anului

Iată lista completă a sărbătorilor legale nelucrătoare pentru anul 2026, conform datelor oficiale:

• Ianuarie:
  • 2 ianuarie (vineri) – A doua zi de Anul Nou
  • 6 ianuarie (marți) – Boboteaza
  • 7 ianuarie (miercuri) – Sfântul Ioan Botezătorul
  • 24 ianuarie (sâmbătă) – Ziua Unirii Principatelor Române
• Aprilie:
  • 10 aprilie (vineri) – Vinerea Mare
  • 12 aprilie (duminică) – Paștele Ortodox
  • 13 aprilie (luni) – A doua zi de Paște
• Mai:
  • 1 mai (vineri) – Ziua Muncii
  • 31 mai (duminică) – Rusaliile
• Iunie:
  • 1 iunie (luni) – Ziua Copilului și a doua zi de Rusalii
• August:
  • 15 august (sâmbătă) – Adormirea Maicii Domnului
• Noiembrie:
  • 30 noiembrie (luni) – Sfântul Andrei
• Decembrie:
  • 1 decembrie (marți) – Ziua Națională a României
  • 25 decembrie (vineri) – Crăciunul
  • 26 decembrie (sâmbătă) – A doua zi de Crăciun

Minivacanțe la orizont: Cum pot românii să-și maximizeze timpul liber

Planificarea inteligentă a zilelor de concediu poate transforma sărbătorile legale în minivacanțe substanțiale, oferind momente de relaxare și călătorii. Iată câteva dintre cele mai promițătoare oportunități pentru 2026:

• Ianuarie: Chiar și cu eliminarea „punții”, o zi de concediu luată strategic (5 ianuarie) poate prelungi perioada liberă la până la 7 zile, incluzând weekendul și sărbătorile de Bobotează și Sfântul Ion.
• Aprilie (Paște): Perioada dintre Vinerea Mare (10 aprilie) și a doua zi de Paște (13 aprilie) oferă automat 4 zile libere consecutive.
• 1 Mai (vineri): Căderea Zilei Muncii într-o zi de vineri asigură un weekend prelungit de 3 zile.
• 1 Iunie (luni): Rusaliile și Ziua Copilului, fiind într-o zi de luni, se alătură weekendului, generând alte 3 zile de libertate.
• Crăciunul (vineri): Cu 25 decembrie picând într-o zi de vineri, se conturează un weekend extins, perfect pentru sărbătorile de iarnă.

Așadar, deși începutul anului impune o scurtă revenire la muncă, calendarul din 2026 este, per total, generos, oferind suficiente oportunități pentru români să își planifice momente de relaxare și reîncărcare pe parcursul celor 12 luni.

Anul 2026 debutează în România sub auspiciile unor transformări fiscale de anvergură, care vor reseta semnificativ atât bugetul gospodăriilor, cât și modul de operare al mediului de afaceri. Integrate în cel de-al doilea pachet de reforme fiscal-bugetare al Guvernului Bolojan, aceste modificări depășesc simplele ajustări și vizează o creștere substanțială a veniturilor bugetare, cu scopul declarat de a stabiliza finanțele publice. Impactul este complex și se va propaga la toate nivelurile economiei.

Lovitura fiscală pentru proprietari și soferi: Impozite majorate pe case și autoturisme

Unul dintre cele mai sensibile puncte ale noului pachet fiscal este majorarea impozitelor pe proprietate, o măsură care afectează deopotrivă locuințele și terenurile. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe case a suferit o creștere considerabilă, rezultat al unei noi metodologii de calcul prevăzute de Codul fiscal. Baza de impozitare a fost recalculată, generând majorări care, în anumite cazuri, pot atinge până la 80% față de anii precedenți, după includerea ajustării cu rata inflației din 2024. Mai mult, în anumite localități, se introduc suprataxe pentru locuințele de valoare ridicată, adăugând o povară fiscală suplimentară pentru proprietarii de imobile scumpe.

Nici posesorii de autoturisme nu scapă de cheltuieli sporite. Impozitul auto se va calcula după reguli noi, care iau în considerare inclusiv norma de poluare a vehiculului. Astfel, pentru un autoturism cu motor mic, de 1.000 cm³ și normă Euro 6, impozitul anual se ridică la aproximativ 82 de lei. Pentru o cilindree de aproape 2.000 cm³, Euro 5, suma urcă la circa 265 de lei, iar pentru un motor puternic, de aproape 3.000 cm³, chiar și Euro 6, costul depășește 2.200 de lei anual. Pentru vehiculele mai vechi, notele de plată devin și mai usturătoare: un SUV cu motor de 2,5 litri și normă Euro 3 va ajunge să coste proprietarul peste 1.100 de lei anual, în timp ce un autoturism de 1,2 litri, Euro 4, se apropie de 113 lei pe an.

Accize crescute: Costuri mai mari la pompă și în pahare

Creșterea accizelor la alcool și carburanți reprezintă o altă măsură cu impact direct și imediat asupra buzunarului consumatorilor. Statul mizează pe aceste majorări atât pentru a alimenta bugetul, cât și pentru a se alinia la cerințele și directivele europene. Astfel, berea va fi supusă unei accize mai mari, urcând la 5,83 lei/hl grad Plato, față de 5,30 lei anterior, iar vinurile vor fi taxate cu 11 lei/hl, în loc de 10 lei.

Nici șoferii nu scapă de cheltuieli suplimentare. Accizele cresc atât pentru benzină, cât și pentru motorină, ceea ce se va traduce, inevitabil, în prețuri mai mari la pompă. Pentru benzina cu plumb, acciza va ajunge la 3.598,98 lei pentru 1.000 de litri, iar pentru motorină la 2.804,29 lei pentru aceeași cantitate. În concluzie, fiecare drum parcurs și fiecare pahar consumat va genera costuri mai ridicate în 2026.

Noi reguli și strictețe fiscală pentru mediul de afaceri

Anul 2026 marchează intrarea mediului de afaceri într-o nouă etapă fiscală, caracterizată prin reguli mai stricte și ajustări semnificative. O noutate esențială este obligativitatea pentru firme de a deține permanent un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului. Nerespectarea acestei prevederi poate atrage declararea inactivității fiscale a companiei, iar dacă situația nu este remediată în timp util, se poate ajunge chiar la dizolvarea acesteia.

Pe de altă parte, impozitul minim pe cifra de afaceri va fi redus la 0,5% pentru anumite companii mari, o măsură care sugerează o încercare de a relaxa parțial presiunea fiscală în segmente strategice ale economiei. Pentru microîntreprinderi, plafonul de 1% se menține, indicând o abordare diferențiată a fiscalității în funcție de dimensiunea și specificul afacerii.

România intră în 2026 sub semnul unei restructurări fiscale de anvergură, menită să consolideze bugetul public, dar care va avea, fără îndoială, consecințe ample asupra puterii de cumpărare a populației și asupra dinamicii mediului de afaceri. Rămâne de văzut cum se va adapta economia la aceste noi realități fiscale.