Actualitate
Mercur, planeta imposibilă: Un mister cosmic pe cale de a fi dezvăluit
Cu mult mai mică și mai apropiată de Soare decât ar trebui, planeta Mercur a reprezentat de mult timp o sursă de perplexitate pentru astronomi, sfidând mare parte din ceea ce știm despre formarea planetelor. Această anomalie cere o explicație urgentă. O nouă misiune spațială, programată să ajungă în 2026, promite să arunce o nouă lumină asupra acestei enigme fundamentale a Sistemului nostru Solar.
O enigmă cosmică, la o aruncătură de soare
La o primă vedere, Mercur ar putea părea cea mai „plictisitoare” planetă a Sistemului Solar. Suprafața sa aridă, presărată cu cratere, fără dovezi ale existenței apei în trecut și cu o atmosferă aproape inexistentă, o fac să pară lipsită de interes. Totuși, sub această aparență, se ascunde o lume improbabilă și plină de mister.
Oamenii de știință planetari sunt derutați de însăși existența celei mai apropiate planete de Soare. Mercur este minusculă, de 20 de ori mai puțin masivă decât Pământul și abia mai lată decât Australia. Paradoxal, este a doua cea mai densă planetă din Sistemul Solar, după Pământ, grație unui nucleu metalic masiv care-i conferă cea mai mare parte a masei. Orbita sa, lipită de Soare, se află într-o locație neobișnuită, dificil de explicat. Toate aceste aspecte converg către o concluzie esențială: nu știm cum s-a format Mercur. „Este oarecum jenant”, afirmă Sean Raymond, expert în formarea și dinamica planetară la Universitatea din Bordeaux. „Ne scapă o subtilitate cheie.”
O istorie tumultoasă și plină de contradicții
Misterul originii lui Mercur a început să se adâncească după ce nava spațială Mariner 10 a NASA a survolat planeta de trei ori, în 1974 și 1975, oferind primele măsurători gravitaționale și o privire asupra interiorului său bizar. În timp ce Pământul, Venus și Marte au nuclee bogate în fier care constituie aproximativ jumătate din raza lor, Mercur este complet diferită. Aici, nucleul planetei reprezintă aproximativ 85% din raza sa, acoperit de o manta și o crustă subțiri. Această structură explică densitatea sa incredibilă, dar motivul acestei conformații rămâne neclar. „Formarea lui Mercur este o problemă majoră”, spune Nicola Tosi, om de știință planetară la Centrul Aerospațial German.
O misiune ulterioară, Messenger a NASA, care a orbitat planeta între 2011 și 2015, a adus și mai multe întrebări. Deși se află la doar 60 de milioane de kilometri de Soare, unde temperaturile diurne ating 430°C și cele nocturne scad la -180°C, Messenger a descoperit pe suprafața lui Mercur elemente volatile precum potasiu și toriu radioactiv, care ar fi trebuit să fie vaporizate de radiația solară cu mult timp în urmă. Mai mult, molecule complexe precum clorul și chiar gheața de apă au fost detectate în craterele umbrite de la poli. Aceste descoperiri sugerează că Mercur nu ar trebui să se afle în actuala sa poziție. „Este un calvar”, glumește Raymond. „Nu obții niciun Mercur în modele.”
Teoriile formării: Impacturi colosale, evaporare solară sau migrații planetare?
Astronomii au elaborat mai multe scenarii pentru a explica formarea lui Mercur. Una dintre cele mai dezbătute teorii sugerează că Mercur a fost inițial mult mai mare, poate de două ori masa actuală și aproape de dimensiunea lui Marte, și că ar fi orbitat mai departe de Soare. Această ipoteză este susținută de nivelurile de potasiu și toriu detectate, similare cu cele de pe Marte. Conform acestei teorii, la un moment dat în primele 10 milioane de ani de existență, proto-Mercur ar fi fost lovit de un obiect masiv, posibil o altă planetă de dimensiunea lui Marte. Coliziunea ar fi desprins straturile exterioare (crusta și mantaua), lăsând în urmă doar nucleul dens, bogat în fier. Această explicație este cea mai favorizată în prezent, însă necesită un impact extrem de violent și ras (peste 100 km/s), un scenariu improbabil, și nu explică supraviețuirea elementelor volatile.
O altă posibilitate este ca Mercur să nu fi fost planeta impactată, ci chiar impactorul, ciocnindu-se cu o altă lume – cum ar fi Venus – înainte de a ajunge în poziția sa actuală. Acest „impact de trecere” ar putea explica mai ușor pierderea mantalei. Nu în ultimul rând, scenariul „măcinării colizionale” propune că resturile ejectate au fost pulverizate de vântul solar.
Alte teorii includ formarea in situ, unde Mercur s-ar fi format dintr-un material mai bogat în fier, mai aproape de Soare, unde elementele mai ușoare au fost evaporate. Problema aici este de ce Mercur s-a oprit din creștere la dimensiunea actuală. Există și ideea migrației planetare, conform căreia planetele interioare s-ar fi format mai aproape de Soare, în două inele distincte, înainte de a se deplasa, lăsând Mercur în urmă. Aceasta ar putea explica dimensiunea și distanța de Venus, dar nu și nucleul său masiv.
BepiColombo: Speranța dezlegării misterului
Toate aceste teorii, pline de lacune, subliniază nevoia urgentă de date noi. Misiunea BepiColombo, o colaborare între Agenția Spațială Europeană (ESA) și Agenția Spațială Japoneză (JAXA), este considerată o rază de speranță. După o întârziere cauzată de o problemă la propulsoare, cele două sonde se vor separa odată ajunse pe orbita lui Mercur în noiembrie 2026. Ele vor cartografia compoziția suprafeței, vor studia gravitația planetei și câmpul său magnetic slab, printre alte observații.
„BepiColombo va efectua măsurători suplimentare care ne pot spune despre originea planetei”, explică Tosi. Descoperirea compoziției suprafeței și subsolului este crucială, deoarece „cunoașterea acelei compoziții impune constrângeri asupra formării planetei”. Dacă Mercur a fost odată mai mare și apoi s-a desprins, ar fi trebuit să creeze o manta temporar topită, un vast ocean de magmă, ale cărui dovezi ar putea fi vizibile azi. Imaginile preliminare transmise de nava spațială în timpul unui survol la începutul acestui an au arătat o suprafață cicatrizată de cratere și brăzdată de vechi fluxuri de lavă, inclusiv rămășițele unei inundații de lavă de acum 3,7 miliarde de ani.
Măsurătorile gravitaționale ale navei spațiale, care vor urmări deformarea planetei sub influența gravitației solare, vor oferi, de asemenea, o mai bună înțelegere a structurii nucleului, o piesă importantă în istoria planetei.
Dincolo de Mercur: Implicații pentru exoplanete și viitor
Înțelegerea formării lui Mercur nu este importantă doar pentru Sistemul nostru Solar, ci și pentru studiul exoplanetelor. „Mercur este probabil cea mai apropiată planetă pe care o avem de o exoplanetă”, datorită formării sale neobișnuite, susține Saverio Cambioni, om de știință planetară la MIT. Observațiile altor stele sugerează că „Super Mercurii” – planete dense, bogate în fier, dar mai masive și mai mari decât Pământul – ar putea fi destul de comune în galaxia noastră, reprezentând 10-20% din toate planetele.
Visul final al oamenilor de știință este de a ateriza pe Mercur și chiar de a aduce mostre pe Pământ. În lipsa unei astfel de misiuni, o alternativă ar fi descoperirea de meteoriți proveniți de pe Mercur. Există o sugestie că o clasă rară de meteoriți de pe Pământ, numiți aubriți, ar putea fi fragmente din presupusul proto-Mercur. Camille Cartier, petrolog la Universitatea din Lorena, conduce un studiu pentru a investiga această posibilitate.
Miza este enormă. Înțelegerea originii lui Mercur ar putea oferi cheia pentru descifrarea procesului de formare planetară în general. A fost Mercur doar o anomalie, rezultatul unei coliziuni improbabile, sau este un rezultat natural al formării planetelor? „Poate că Mercur nu este un obiect atât de rar și este un rezultat natural al formării planetelor”, spune Tosi.
Pentru moment, misterul originii lui Mercur persistă. De ce avem această planetă ciudat de mică și super-metalică în Sistemul nostru Solar, și au și alte stele „Mercurii” proprii? La suprafață, Mercur poate fi o lume cenușie, plină de cratere și lipsită de interes, dar în profunzime, această lume enigmatică ar putea fi unul dintre cele mai fascinante locuri din Sistemul Solar.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
Balet deșănțat pe cadavrul legii: Când „obligația” devine „opțiune” de ignorat În timp ce rezerviștii militari își numără mărunțișul în...
-
Exclusivacum 4 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum o zi
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 3 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 3 zile
PLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum o zi
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Administratieacum 4 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 4 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii
-
Ancheteacum 4 zileCaptură de lux pe DN 52: Bolid căutat în Germania, indisponibilizat de polițiștii de frontieră din Teleorman