Anul 2025 a marcat al treilea an consecutiv în care conflictul din Ucraina a dominat peisajul european de apărare și securitate, remodelând alianțe și strategii. O soluție de pace rămâne dificil de atins, în ciuda eforturilor președintelui american de a intermedia un acord. O întâlnire tensionată la Casa Albă, în februarie, între liderul american și președintele ucrainean, a reprezentat un punct de cotitură în relațiile dintre cei doi, președintele american acuzându-și oaspetele că „joacă la ruleta cu Al Treilea Război Mondial.”

Reînarmare accelerată: Europa la răscrucea angajamentelor de apărare

Abordând Europa în ansamblu, liderul de la Washington a exercitat presiuni considerabile asupra aliaților NATO pentru a-și consolida propria securitate prin creșterea cheltuielilor pentru apărare. Această strategie a convins în cele din urmă membrii alianței transatlantice – cu excepția Spaniei – să promită alocarea a 5% din PIB-ul fiecărei țări pentru apărare. Această sumă urmează să fie împărțită, 3,5% fiind destinate „elementelor esențiale” de apărare, iar 1,5% investițiilor în securitate, cum ar fi infrastructura. La rândul său, Uniunea Europeană a marcat un progres semnificativ, anunțând un pachet propriu de reînarmare în valoare de 843 de miliarde de dolari.

Pe parcursul anului, majorările bugetelor naționale de apărare – în special în statele baltice și în regiunea nordică – au oferit industriei un aflux proaspăt de capital pentru programe noi și existente. De asemenea, incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian european au impus Uniunii Europene un plan ambițios de a construi un așa-numit „zid de drone,” o rețea de apărare aeriană multi-stratificată, menită să securizeze cerul.

În altă ordine de idei, dificultățile unui proiect aviatic de anvergură au captat atenția presei în acest an, în timp ce zvonurile false despre un „comutator de urgență” la bordul celui mai cunoscut avion de vânătoare stealth din lume au forțat Statele Unite să calmeze preocupările partenerilor săi externi. Iată, fără alte prelungiri, selecția noastră a celor mai importante cinci știri din domeniul apărării europene din 2025:

1. „Planul de pace” moscovit respins: Liderii europeni și americani critică inițiativa Trump

În luna noiembrie, o propunere de pace în 28 de puncte, rezultată în urma negocierilor dintre Washington și Moscova, a fost vehement criticată de diverși lideri europeni din domeniul apărării și de membri ai Congresului american. A devenit rapid evident că acordul înclina în favoarea Rusiei, iar generalul Onno Eichelsheim, șeful Statului Major al Armatei Olandei, a denunțat ferm negocierile care căutau încheierea războiului fără implicarea Ucrainei sau a țărilor europene. „Rusia poate opri acest lucru imediat. Ei sunt agresorii,” a declarat el, adresându-se Moscovei. „Așa că opriți-vă. Retrageți-vă. Și veți avea pacea.”

2. Drama FCAS: Viitorul avion de luptă european, blocat de disensiuni industriale

Dificultățile proiectului european de avioane de vânătoare de generație viitoare, cunoscut sub numele de Future Combat Air System (FCAS), au fost expuse public în acest an, pe măsură ce o dispută de putere între firma franceză Dassault și consorțiul Airbus a ajuns în prim-plan. În centrul controversei se află cererea CEO-ului Dassault, Eric Trappier, ca firma sa să aibă un control sporit asupra proiectării New Generation Fighter (NGF), avionul de generația a șasea menit să înlocuiască Eurofighter Typhoon și Rafale. La Salonul Aeronautic de la Paris, în iunie, dezacordul dintre cei doi giganți industriali cu privire la modul de avansare a dezvoltării tehnologice a fost evident. „În mod clar, am observat, în această fază [1B], dificultăți în execuție,” a declarat reporterilor Jean-Brice Dumont, șeful departamentului de putere aeriană la Airbus Defense and Space.

3. Angajamentul istoric al NATO: 5% din PIB pentru apărare, cu o excepție notabilă

„Acesta este un salt cuantic ambițios, istoric și fundamental pentru asigurarea viitorului nostru,” a declarat Secretarul General al NATO, Mark Rutte, în timp ce aliații se pregăteau să semneze un nou plan de cheltuieli de 5% din PIB la Haga, în iunie. În ciuda eforturilor alianței, Spania a refuzat să se angajeze în acest acord. În luna octombrie, președintele american a criticat dur Spania pentru cheltuielile sale parcimonioase în domeniul apărării, sugerând chiar excluderea sa din NATO, subliniind tensiunile continue privind împărțirea poverii în cadrul alianței.

4. Misterul „comutatorului de urgență” al F-35: Pentagonul calmează spiritele în Europa

Avionul de vânătoare F-35 de generația a cincea, produs de Lockheed Martin, domină piața europeană. Cu toate acestea, în luna martie, Pentagonul a fost nevoit să clarifice că nu există un „comutator de urgență” care ar putea dezactiva efectiv sistemele de armament și comunicații ale aeronavei. După decizia președintelui american de a suspenda ajutorul militar pentru Ucraina, unii parteneri europeni s-au temut că Statele Unite ar putea înceta să furnizeze actualizări software și suport logistic clienților străini de F-35, slăbind forțele NATO în cazul în care Rusia ar decide să-și extindă campania pe continent. La nivel mai larg, baza de clienți europeni pentru F-35 nu pare afectată negativ de incertitudinea generată de poziția dură a administrației americane față de Europa. Deși Spania a exclus o comandă, iar Elveția avansează cu o achiziție mai mică decât se anticipase, Danemarca a anunțat că va cumpăra încă 16 aeronave, indicând o încredere continuă în capabilitățile platformei.

5. Scandalul vehiculelor blindate Ajax: Soldați bolnavi și miliarde de lire risipite

Programul britanic de vehicule blindate Ajax, mult întârziat, a stârnit din nou controverse după ce, în noiembrie, s-a aflat că aproximativ 30 de soldați s-au îmbolnăvit după ce au operat vehiculele. Afecțiunile au fost legate de zgomotul și vibrațiile excesive, la doar câteva săptămâni după ce guvernul britanic declarase capacitatea operațională inițială. Această etapă fusese aprobată de ministrul britanic pentru pregătirea apărării și industrie, după ce acesta fusese asigurat de oficiali de rang înalt ai Ministerului Apărării – inclusiv de șeful Armatei Britanice, Roly Walker – că Ajax este „în mod demonstrabil sigur de operat.” La începutul acestei luni, Tan Dhesi, președintele comisiei de apărare din Regatul Unit, a criticat dur evoluția situației. „Ce dezastru absolut,” a declarat el parlamentarilor. „Ministrul ar trebui să fie furios de modul în care au decurs lucrurile, având în vedere miliardele de lire sterline din banii contribuabililor britanici cheltuite de-a lungul anilor pentru programul Ajax și rănile suferite” de echipajele Ajax. Vehiculul este planificat să fie o componentă centrală a brigăzilor blindate și de recunoaștere în adâncime ale Armatei Britanice, dar rămâne de văzut dacă programul va supraviețui acestui cel mai recent fiasco.