Odată cu preluarea conducerii Pentagonului de către Secretarul Apărării Pete Hegseth în acest an, anticipația pentru schimbări majore nu a vizat doar cultura instruirii, ci și modul în care forțele armate achiziționează și operează echipamente. Hegseth, sprijinit de noul Secretar al Armatei, Dan Driscoll, și de Șeful Statului Major, Generalul Randy George, a oferit un impuls pentru implementarea unor reforme așteptate de mult timp. Anul care a trecut a fost marcat de o serie de decizii transformative, de la o revizuire fundamentală a proceselor de achiziție la simplificarea birocrației pentru utilizarea dronelor de către soldați pe câmpul de luptă.

Înghețarea contractelor: Panică în industria de apărare

La doar câteva zile după învestirea Președintelui Donald Trump pentru al doilea mandat, rapoartele despre confuzie și panică au început să circule în rândul industriei de apărare. Se vorbea despre o presupusă suspendare a atribuirii de noi contracte de către Armată, o sursă din industrie exclamând: „Ce naiba se întâmplă?”. Un oficial al Armatei a confirmat ulterior o „pauză și revizuire”, excluzând însă programele direct legate de pregătirea operațională, modernizare și personal, dar fără a detalia ce anume ar intra în categoria „pregătire”. Deși Pentagonul a infirmat ulterior o oprire generală a contractelor, a recunoscut că anumite „activități ar putea fi întrerupte”. Această incertitudine a marcat debutul unui an plin de noutăți în materie de achiziții.

Restructurare fără precedent: Armata redefinește structura de achiziții

Sub conducerea Secretarului Armatei Dan Driscoll, Generalul Randy George a inițiat o amplă restructurare a serviciului. Până la sfârșitul lunii aprilie, informații inițiale indicau un plan de reducere a numărului de generali cu patru stele, de diminuare a Birourilor Executive de Programe (PEO) responsabile de managementul programelor de armament și de fuziune a Comandamentului Viitorului Armatei (AFC) cu Comandamentul de Instruire și Doctrină al Armatei (TRADOC). A fost nevoie de încă șase luni pentru ca Armata să detalieze public această revizuire radicală a achizițiilor, culminând cu crearea noului Comandament de Transformare și Instruire al Armatei și a Asistentului Secretarului Armatei pentru Achiziții, Logistică și Tehnologie (ASA(ALT)), plasate în vârful noii structuri. Sub aceste două birouri funcționează acum șase Executivi Portofoliu de Achiziții (PAE) principali, responsabili de domenii cheie: Sisteme de Foc în Redstone Arsenal, C2 (Comandă și Control) și Contracarare C2 în Aberdeen Proving Ground, Manevră Terestră în Fort Benning, Manevră Aeriană în Fort Rucker, Sustenabilitate Agilă și Muniții în Picatinny, și Protecție Stratificată Plus Chimic, Biologic, Radiologic și Nuclear în Fort Leonard Wood.

Viziunea radicală a lui Hegseth: Tăieri dure și priorități strategice

Deși Armata a avut nevoie de timp pentru a-și dezvălui integral planul de reorganizare a structurii de achiziții, la începutul lunii mai, Secretarul Apărării Hegseth a semnat un ordin pentru „transformarea” Armatei. Acesta include cedarea anumitor formațiuni, anularea achizițiilor de sisteme vechi și fuzionarea mai multor organizații interne. Armata nu a pierdut timpul, anunțând stoparea producției de Humvee-uri și Vehicule Tactice Ușoare Comune (JLTV), iar General Dynamics Land Systems a fost instruită să oprească producția noului său tanc ușor, M10 Booker. „Booker este un exemplu clasic de eroare a costurilor irecuperabile și de greșeală a Armatei”, a declarat Driscoll la acea vreme. „Am vrut să dezvoltăm un tanc mic, agil, care să poată fi desfășurat în locuri unde tancurile noastre obișnuite nu pot ajunge. Am obținut un tanc greu.” Pe lista de tăieri se află și drona „învechită” Gray Eagle, produsă de General Atomics, și un ordin de a sista lucrările la controversatul Vehicul de Luptă Robotic (RCV). În schimb, Hegseth a direcționat serviciul să se concentreze pe câteva domenii și programe cheie, inclusiv: dezvoltarea unei variante a rachetei Precision Strike Missile (PrSM) cu un căutător capabil să lovească ținte în mișcare pe uscat și pe mare, gata până în 2027; atingerea dominației electromagnetice și aer-litoral până în 2027; dotarea fiecărei divizii cu noi efecte lansate până la sfârșitul anului 2026, pentru a fi utilizate de soldați de la sol sau din aer; îmbunătățirea mobilității și accesibilității sistemelor anti-UAS, integrând aceste capacități în plutoanele de manevră până în 2026 și în companiile de manevră până în 2027; și extinderea producției avansate, inclusiv a imprimării 3D, către unitățile operaționale până în 2026.

IVAS: O a doua sansă pentru un sistem controvesat

Anul acesta a adus și noi provocări pentru sistemul Integrated Visual Augmentation System (IVAS), necesitând o reproiectare a hardware-ului, după ani de incertitudini legate de soarta programului problematic. Dispozitivul inițial, bazat pe afișajul heads-up comercial HoloLens 2 de la Microsoft, a fost copleșit de plângeri din partea soldaților, variind de la simptome de rău cibernetic, cum ar fi greața și disconfortul vizual, până la erori software. După ani de eforturi intermitente și reproiectări, Armata a mers înainte cu un plan de relansare a competiției pentru hardware-ul IVAS, solicitând oficial industriei să prezinte opțiuni viabile pentru concursul SBMC. Până în aprilie, Anduril și-a asumat oficial supravegherea acordului inițial de producție IVAS, de miliarde de dolari, care se va concentra pe arhitectura datelor. Competiția a continuat, iar în septembrie, s-a confirmat că firma startup Rivet a fost selectată pentru a concura direct cu Anduril.

Drone libere pe câmpul de luptă: Hegseth simplifică regulile de utilizare

De-a lungul ultimilor ani, o problemă centrală a împiedicat utilizarea dronelor mici de către soldați: birocrația excesivă asociată cu pierderea acestora. De fiecare dată când un soldat pierdea sau strica o dronă – indiferent de dimensiune sau preț – era împovărat cu documente de raportare, o investigație obligatorie și, posibil, o pierdere de salariu. Această birocrație a făcut ca soldații să ezite să folosească drone mai mici, iar oficialii serviciului căutau să reclasifice dronele sub 25 de kilograme ca fiind consumabile. Anul acesta, oficialii au anunțat planurile de a clarifica politicile privind Investigarea Responsabilității Financiare pentru Pierderea de Proprietate (FLIPL), de a emite un nou memo „All Army Activities” și de a colabora cu Biroul Secretarului Apărării pentru a implementa schimbări. Apoi, în iulie, Hegseth a emis noul document „Unleashing US Military Drone Dominance”, ordonând ca fiecare echipă să fie înarmată cu drone mici de atac unidirecțional până la sfârșitul anului fiscal 2026. Ordinul permite, de asemenea, trupelor să modifice dronele mici pe teren, după cum este necesar, ca parte a unui efort de a sparge barierele politice și de achiziție. Aceste schimbări, a explicat un oficial al Armatei, sunt menite să facă soldații mai puțin ezitanți în utilizarea UAV-urilor mici. „Desfășurarea la nivelul întregii Armate a tehnologiilor avansate UAS a fost îngreunată de procese birocratice lente, politici excesiv de restrictive, supraveghere a achizițiilor prudentă la risc și dezbateri bugetare lente care au sufocat inovația”, a declarat Colonelul Nick Ryan, directorul Managerului de Capacități al Armatei pentru Sisteme Aeriene fără Pilot. „Această nouă directivă a Secretarului Apărării taie aceste noduri pentru a accelera livrarea de UAS letale direct soldaților noștri.”

Astfel, sub influența decisivă a Secretarului Hegseth și a noii conduceri a Armatei, Pentagonul traversează o perioadă de redefinire profundă. De la modificarea paradigmelor de achiziție la eficientizarea utilizării tehnologiilor emergente pe câmpul de luptă, reformele inițiate promit să remodeleze fundamental modul în care Armata SUA se pregătește și luptă pentru viitor.