Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a ieșit în prim-plan cu declarații tranșante privind politica fiscală și cauzele inflației, la scurt timp după ce accizele la gaze naturale, energie electrică și combustibil au crescut cu 10% la 1 ianuarie. El susține că s-a opus ferm acestei majorări și promite o luptă viitoare pentru reducerea prețurilor, arătând, totodată, cu degetul către Sebastian Burduja, predecesorul său, pentru „dezastrul” liberalizării pieței energetice.

Opoziție vocală la majorarea accizelor: Promisiuni pentru buzunarul românilor

Bogdan Ivan a declarat că s-a împotrivit categoric creșterii accizelor la energie de la începutul anului 2026. „M-am opus și în adrese oficiale creșterii accizelor la 1 ianuarie cu 10% la gaze, energie electrică și combustibil, la energie 48%,” a afirmat ministrul, într-o intervenție la Antena 3. El a subliniat că, în cazul carburanților, „din acciză poți să reduci 30-40 de bani oricând. Așa cum ai crescut, poți să și reduci.”

Ivan condiționează însă o posibilă reducere de îmbunătățirea situației bugetare. „Odată ce cifrele bugetului vor arăta mai bine, suntem obligați să facem acest lucru, pentru că în timpul în care vorbim de accize crescute la energie, gaze, combustibili, mâna statului ajunge în buzunarul fiecărui român.” Ministrul a avansat chiar și o estimare: o reducere de 10% ar duce prețul motorinei la 7,37 lei. Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni se vor concretiza, având în vedere că accizele reprezintă o sursă importantă și constantă de venit pentru stat.

Prețul inflației: Un deget arătat către Sebastian Burduja

Ministrul Energiei nu se limitează la accize, ci abordează și problema inflației, indicând o vină clară în liberalizarea prețurilor la energie din 2025. El îl acuză, indirect, pe Sebastian Burduja, actual consilier al premierului Ilie Bolojan și fost ministru al Energiei, pentru impactul negativ asupra puterii de cumpărare a românilor.

„Marea pondere de 60% în creșterea inflației din 2025 s-a datorat eliminării plafonării prețului la energie, care s-a reflectat automat în fiecare produs și serviciu pe care românii l-au consumat,” a explicat Bogdan Ivan. Cu toate acestea, el se laudă și cu măsuri luate sub mandatul său, precum limitarea speculei și demararea unor noi capacități de producție și stocare. Ca dovadă a eficienței, Ivan a menționat că aproape un milion de români și-au schimbat operatorul în 2025 și plătesc astăzi facturi cu 30-35% mai mici.

Apel la prudență: Sfaturi pentru consumatori în context de austeritate

În contextul acestor provocări economice și al creșterii prețurilor, ministrul Ivan a adresat un apel direct către populație. El îi îndeamnă pe români să fie proactivi în gestionarea consumului de energie și gaze, pentru a evita șocul facturilor la regularizare.

„Îi rog pe oameni să se uite foarte clar, să citească contorul lunar, să trimită acel index, ca să nu aibă o factură de 50 lei, 70 de lei timp de 3 luni, pe perioada de iarnă și de consum foarte mare, și poate să vină regularizarea la 3 luni cu 400-500 de lei. E un șoc psihologic când îți vine o factură de 500 de lei la electricitate,” a avertizat ministrul Energiei, subliniind importanța conștientizării și a gestionării atente a consumului individual.

La două luni și jumătate de la preluarea mandatului de vicepremier, Oana Gheorghiu a oferit o perspectivă internă asupra funcționării Guvernului, contrazicând percepțiile publice despre tensiuni și conflicte. Afirmațiile sale subliniază o bună colaborare în interiorul Executivului, chiar și în ciuda criticilor venite dinspre lideri social-democrați.

Stabilitate la vârful Executivului: Vicepremierul contrazice tensiunile externe

Oana Gheorghiu a subliniat că nu pleacă niciodată acasă cu sentimentul că stabilitatea Guvernului ar fi sub semnul întrebării, indicând o coeziune internă robustă. Această observație vine în contrast cu speculațiile și declarațiile publice care ar putea sugera o atmosferă de incertitudine. Pentru vicepremier, buna colaborare este regula, nu excepția, în cadrul echipei guvernamentale.

Replica tăioasă pentru Sorin Grindeanu: „Declarații politice pentru popularitate”

Vizând direct criticile aduse de Sorin Grindeanu și de alți social-democrați, Oana Gheorghiu a refuzat să intre în jocul politic, etichetând aceste afirmații drept simple strategii de creștere a popularității. „Eu nu am răspuns acestor lucruri pentru că nu fac politică, nu mă interesează, nu am miză, nu caut electorat și nu am de ce să răspund unor declarații politice care au scopul de a crește probabil popularitatea,” a declarat Gheorghiu, conform Digi24. Ea a precizat că nu a avut ocazia unei discuții reale cu Sorin Grindeanu, întâlnirea lor limitându-se la un simplu salut.

Colaborare discretă, dar eficientă: Parteneriatul cu PSD, dincolo de retorică

În pofida retoricii politice externe, vicepremierul a insistat asupra unei colaborări „foarte bune” cu membrii PSD din Guvern. Ca exemplu concret, a menționat implicarea activă a unor social-democrați în elaborarea legii guvernanței corporative. „Colaborez foarte bine cu oameni din PSD și pot să vă spun că legea asta a guvernanței corporative a fost lucrată de oameni din PSD și am văzut că țin la legea asta și că-și doresc să fie implementată și a fost lucrată de domnul Țuțuianu și de domnul Radu Oprea și de domnul Neacșu în mare parte,” a explicat Oana Gheorghiu, evidențiind astfel parteneriatele constructive pe proiecte legislative.

„Două lumi diferite”: De la munca din Guvern la scandalurile TV, un apel la maturitate

Oana Gheorghiu a descris o dihotomie frapantă între realitatea internă a Guvernului și imaginea sa publică. „Mie mi se pare că trăiesc în două lumi diferite. În Guvern eu nu am vazut pe nimeni să se certe. Toată lumea lucrează,” a afirmat vicepremierul. Ea a subliniat că are o relație excelentă cu toți miniștrii și colegii, constatând că „Când ajung acasă și dau drumul la televizor pare că am ajuns într-o altă țară. Văd numai scandaluri.” Făcând un apel la maturitate în politică, Oana Gheorghiu a avertizat că perpetuarea scandalurilor nu generează decât efecte negative pentru cetățeni, sugerând că dinamica coaliției – la care nu participă direct – ar putea fi diferită de spiritul constructiv din cadrul Executivului.