Într-o declarație incisivă care marchează o schimbare de paradigmă, Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, a lansat un apel ferm la restabilirea demnității personalului medical și a anunțat o serie de reforme fundamentale menite să corecteze ani de disfuncționalități administrative. Mesajul său principal este clar: medicii, asistentele, infirmierele și întreg personalul sanitar nu pot fi acuzați pentru eșecurile sistemice, ci sunt pilonii pe care se construiește viitorul sănătății românești.

Viziunea Ministrului: Un sistem în echilibru, nu pe umerii celor ce salvează vieți

Ministrul Rogobete a subliniat că un sistem funcționează doar atunci când există echilibru și a declarat, fără echivoc: „medicii, asistentele, infirmierele, întreg personalul medical – oamenii care poartă acest sistem pe umeri – nu pot fi puși în linia întâi ca țap ispășitor pentru nepăsare, nedreptăți, indolență sau incompetență administrativă.” Acesta este un principiu fundamental, a explicat oficialul Ministerului Sănătății, pentru că nu ei sunt cei care ar trebui să răspundă în fața pacienților pentru ceea ce „sistemul administrativ, ani la rând, nu a știut sau nu a reușit să facă.” Reconstruirea încrederii în sistemul de sănătate depinde, în viziunea sa, de restabilirea demnității personalului medical.

Dubla responsabilitate și angajamentul ferm

Alexandru Rogobete a mărturisit că, în calitate de ministru al sănătății, are o responsabilitate dublă: atât față de pacienți, cât și față de personalul medical. Deși a intervenit ferm în cazuri de nepăsare sau atitudini greșite din partea personalului, simte acum „la fel de ferm obligația de a fi vocea personalului medical și de a spune fără ezitare: medicii, asistentele, personalul medical nu sunt problema.” Acesta a adăugat că nu dorește ca profesioniștii dedicați, care sacrifică nopți și sărbători pentru a salva vieți, să fie catalogați alături de „problemele unui sistem administrativ care, ani de zile, nu a fost capabil să-și organizeze corect modul de finanțare.”

O reformă mult așteptată: Măsuri concrete pentru echilibru

Conștient de necesitatea unor schimbări profunde, ministrul a anunțat că se lucrează la elemente de fond ale unei reforme care „trebuia făcută de mult,” fie din comoditate, lipsă de viziune sau nepăsare. „Important este ce facem de acum înainte,” a precizat Rogobete, detaliind câteva dintre măsurile cheie menite să readucă echilibrul și să reducă discrepanțele:

1. Reclasificarea spitalelor: Mai puțină biocrație, mai multă eficiență

Sistemul actual cu opt categorii de spitale, cu mecanisme de finanțare și abordări diferite, generează confuzie. Soluția propusă de Ministerul Sănătății este un sistem simplu și eficient, cu trei categorii: spitale strategice, categoria I, II și III, clasificate în funcție de infrastructură și serviciile reale oferite.

2. Schimbarea normativului de personal: De la pat la complexitatea cazului

Normativul actual, care ia în calcul doar numărul de paturi, este profund greșit, ignorând complexitatea cazurilor, volumul de pacienți și tipul de intervenții. Noul normativ va fi modern, bazat pe realitate, asigurând personal adecvat acolo unde pacienții sunt mai complecși sau încărcarea este mare.

3. Reforma gărzilor: Tarife corecte și diferențiate

Sistemul de gărzi existent este inechitabil. Se vor introduce trei categorii clare: gărzi la domiciliu, gărzi de monitorizare și gărzi de urgență, fiecare beneficiind de tarife diferențiate și corecte, pentru a reflecta efortul și responsabilitatea medicilor.

4. Performanța în conducerea spitalelor: Lideri competenți, rezultate vizibile

Încă din luna august, Ministerul Sănătății a introdus criterii reale de performanță și concursuri pentru manageri și șefi de secție. Ministrul anticipează că „efectele se vor vedea,” argumentând că acolo unde conducerea este puternică, lucrurile merg bine, iar stagnarea trebuie combătută prin leadership competent.

Exemplul succesului și rolul esențial al profesioniștilor

Alexandru Rogobete a adus în discuție un argument puternic: „în România există zeci de spitale care închid anul cu excedent de milioane de euro. Acolo lucrurile funcționează.” Dacă aceste exemple de succes există, înseamnă că „se poate peste tot,” diferența fiind făcută de management și organizare.

În încheiere, ministrul a reiterat că „medicii, asistentele, infirmierele, îngrijitoarele, biologii, chimiștii, kinetoterapeuții și toți profesioniștii din sănătate sunt temelia și inima sistemului. Fără ei nu se poate. Și nu ei sunt vinovați pentru anii de lipsă de viziune administrativă și de interes!” Responsabilitatea schimbării îi aparține Ministerului Sănătății, cu scopul declarat de a reda României încrederea în oamenii care îi salvează viețile.