O companie strategică din industria de apărare românească, Avioane Craiova, se află într-o situație critică, riscând închiderea ca urmare a unui contract controversat cu Ministerul Apărării Naționale (MApN). Detaliile, dezvăluite de jurnalista Claudia Marcu în Cotidianul Național, vorbesc despre clauze considerate „aberante”, care au generat penalități uriașe, punând sub semnul întrebării integritatea și viziunea strategică a statului român.

Un contract cu clauze „aberante”: Trădare sau incompetență?

Sub titlul provocator „Trădare sau incompetență? Statul român își EXECUTĂ propria fabrică de avioane”, publicația citată evidențiază un contract care prevedea penalități nelimitate în caz de întârzieri la livrări. Acestea au atins acum suma amețitoare de 20 de milioane de euro, la care se adaugă alte 10 milioane de euro provenite din executarea scrisorii de garanție. Nicu Fălcoi, directorul general al Avioane Craiova, a denunțat lipsa de echitate a acestor clauze, afirmând că „pentru un contract de 55-56 milioane de euro să ai penalități de 20 milioane de euro plus executarea scrisorii de garanție, de încă 10 milioane de euro, nu este normal”, și a provocat DGArm să indice „unde mai are un contract cu penalități nelimitate” la nivel internațional. „Băieții deștepți de la MApN, care se ocupă cu achiziția de armament, nici nu vor să audă de vreo renegociere”, conchide sursa.

Drumul spre prăpastie: Cum s-a ajuns aici?

Rădăcinile acestei situații tensionate se regăsesc în anul 2020, când Avioane Craiova, confruntându-se deja cu dificultăți financiare, a fost nevoită să semneze cu MApN un contract pentru modernizarea aeronavelor IAR-99, esențiale pentru antrenamentul piloților pe avioanele F-16. Însă, contextul geopolitic și sanitar global a generat întârzieri majore. Pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și cel din Gaza, alături de întârzierile subcontractorilor și chiar interdicțiile SUA privind exportul unor componente critice, au împiedicat livrarea primelor avioane modernizate în termenul stabilit de 2024. Astfel, într-un singur an de întârziere, penalitățile au depășit jumătate din valoarea inițială a contractului.

Rolul strategic al Avioane Craiova și lipsa de viziune

Conducerea Avioane Craiova subliniază caracterul strategic al companiei, singura din țară capabilă să modernizeze avioane de antrenament pentru F-16. „Suntem o companie care este esențială pentru statul român, în condițiile în care vrem să fim cumva independenți din punctul de vedere al producerii de armament”, a declarat Nicu Fălcoi pentru Cotidianul Național. Compania are perspective de modernizare a aeronavelor Spartan și chiar de producție de drone, consolidându-și astfel rolul vital pentru securitatea națională. „În actualul context în care ne găsim, cu un război la graniță, sunt companii din industria de apărare care sunt esențiale”, a adăugat Fălcoi, subliniind paradoxul ca statul român să-și amenințe propria capacitate de producție.

Dialogul surzilor: DGArm refuză renegocierea

În ciuda gravității situației, dialogul cu Direcția Generală pentru Armamente (DGArm), principalul contractant, pare să fi ajuns într-un punct mort. „Am vorbit ca și cum aș fi vorbit în fața unui perete când am fost la DGArm”, a mărturisit directorul Fălcoi. Reprezentanții DGArm invocă necesitatea respectării stricte a contractului, motivând că „pe ei îi ia Curtea de Conturi și nu-și permit să facă niciun rabat”. Avioane Craiova a încercat să invoce „forța majoră” pentru întârzieri, dar a obținut o prelungire de doar șase luni, insuficientă pentru a acoperi blocajele cauzate de factori externi. În fața acestui impas, societatea este decisă să conteste penalitățile în instanță, avertizând asupra riscului de „incapacitate de plată” care ar putea duce la falimentul unei companii cu o importanță crucială pentru industria de apărare a României.

O controversă majoră agită lumea justiției românești. Demersul de susținere a judecătorilor CAB Ionel Besu și Raluca Morosanu, deveniți „eroi #rezist și USR”, este acuzat de publicația Lumea Justiției că ar servi unui „adevărat scop” politic, depășind cu mult solidaritatea profesională. Conform sursei citate, în spatele petiției ar sta o tentativă de „restaurație” și de acaparare politică a instituțiilor cheie din justiție.

De la solidaritate profesională la „restaurarea vechiului sistem”?

Lumea Justiției sugerează că strângerea de semnături pentru susținerea celor doi judecători – Ionel Besu, după „dezvăluirile” din materialul Recorder, și Raluca Morosanu, după ce i-a susținut public – are un obiectiv mai amplu. Publicația afirmă că scopul ar fi „restauratia vechiului Sistem – pe vremea caruia 3.000 de magistrati aveau dosare fabricate la DNA si multi dintre ei erau santajati de Binomul DNA-SRI cu aceste dosare fabricate”. Această acuzație este susținută de lista semnatarilor, pe care se regăsesc nume precum Laura Codruța Kovesi, Ionuț Matei sau Lucian Onea, prezențe considerate de publicație ca fiind sugestive. Într-o notă retorică, articolul adaugă că „mai ramanea sa semneze lista Florian Coldea si Mircea Negulescu „Portocala”.”

USR și #rezist, acuzați de tentativa de acaparare a justiției

Potrivit Lumea Justiției, pe acest demers „s-a urcat USR”, iar mesajul celor care au semnat lista de susținere a devenit „puternic politizat”. Publicația denunță o „încercare a acestui partid sa puna mana pe ICCJ, DNA si PICCJ”, instituții fundamentale ale sistemului judiciar românesc. Astfel, o acțiune inițiată ca un gest de sprijin profesional este transformată, în viziunea publicației, într-o manevră politică strategică.

Revoltă printre magistrați: O solidaritate deturnată?

Pe măsură ce aspectele politice devin tot mai evidente, tot mai mulți magistrați încep să-și dea seama că au fost „atrași într-o cursa”. Decizia lor de a semna lista de susținere a lui Ionel Besu și Raluca Morosanu a fost motivată de „solidaritate de breasla, nu cauzata de vreun crez politic”, se arată în articol. În prezent, doi dintre semnatari au ieșit public pentru a-și exprima nemulțumirile și a se disocia de conotațiile politice ale demersului.

Mărturii din interior: Judecătoarea Lavinia Circiumaru și procurorul Cosmin Halalau detașează demersul

Judecătoarea Lavinia Circiumaru de la Tribunalul București a reacționat pe Facebook, declarând: “Eu am semnat memoriul de susținere pentru colegii mei Laurentiu Besu si Raluca Morosanu, dar se incearca deturnarea intentiei noastre si se sustine ca si la Tribunalul Bucuresti sunt probleme similare. Sunt de 11 ani judecator la Tribunalul Bucuresti si niciodata nu au existat probleme similare la tribunal cu cele relatate in reportaj. Nu este corect sa se arunce cu astfel de acuzatii nefondate asupra fostilor președinti sau a actualului presedinte.”

De asemenea, procurorul Cosmin Halalau, șeful Serviciului de Cooperare Internațională din DNA, a explicat pentru Gândul că situația a căpătat un caracter politic. „Este o problema politizata. Nici nu am dreptul si nici nu vreau sa comentez ce spune un partid politic. Este un demers al unui partid politic si nu pot sa comentez. Am semnat un demers prin care ma solidarizez cu cei 2 judecatori, in ideea de a nu fi cercetati disciplinar in cauze in care nu este cazul sa fie cercetati… Atat. Nu pot comenta ceva ce este sustinut de un partid politic,” a subliniat procurorul.

Lumea Justiției concluzionează că „nemultumirea e din ce in ce mai mare, tot mai multi magistrati dandu-si seama ca sunt folositi politic de gruparile #rezist-USR din magistratura,” semnalând o fisură tot mai adâncă în interiorul sistemului judiciar. (Irinel I.).