Consiliul Superior al Magistraturii a tranșat luni, 29 iunie 2026, una dintre cele mai importante competiții pentru cariera de judecător. Potrivit datelor furnizate de publicația „Lumea Justiției”, selecția riguroasă pentru Instanța Supremă s-a încheiat cu ocuparea a patru din cele cinci posturi scoase la concurs, marcând o etapă esențială în configurarea viitoarelor completuri ale ICCJ.

Miza concursului de promovare a vizat Secția Penală și Secția I Civilă, piloni fundamentali ai actului de justiție la cel mai înalt nivel. Deși au fost disponibile cinci locuri, exigența probelor a făcut ca unul dintre posturile de la Secția Penală să rămână, pentru moment, vacant.

Selectivitate maximă la proba interviului: Doar patru admiși din nouă candidați

Ultima barieră în calea promovării a reprezentat-o interviul susținut în fața Secției pentru Judecători a CSM, desfășurat chiar în cursul zilei de luni. Această probă, recunoscută pentru gradul ridicat de dificultate și pentru presiunea psihologică exercitată asupra candidaților, a triat drastic pretendentele și pretendenții la fotoliul de judecător suprem.

Conform publicației Lumea Justiției, dintre cei nouă magistrați care au ajuns în această fază finală, doar patru au reușit să convingă membrii Consiliului că dețin profilul profesional și etic necesar pentru Înalta Curte. Reușita acestora este cu atât mai notabilă cu cât procesul de selecție urmărește nu doar cunoștințele teoretice, ci și capacitatea de sinteză și echilibrul decizional.

Nume cu greutate pe lista promovărilor: Președinta AMR, confirmată la Secția I Civilă

Lista noilor judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție aduce în prim-plan nume sonore din magistratura română, cu o bogată activitate profesională și asociativă.

La Secția I Civilă, ambele posturi disponibile au fost ocupate de magistrați cu o reputație consolidată:

• Andreea Ciucă, judecător la Curtea de Apel Târgu Mureș și președinta Asociației Magistraților din România (AMR), face pasul către instanța supremă, aducând cu sine o vastă experiență în reprezentarea corpului magistraților.
• Simona-Marina Duvalmă, venind de la Curtea de Apel Ploiești, întregește echipa secției civile în urma unei prestații solide la concurs.

Secția Penală a ICCJ își întărește rândurile: Doi noi judecători din provincie

Deși au fost puse la bătaie trei locuri, doar două nume vor completa de acum înainte schema de personal a Secției Penale. Este vorba despre magistrați care au demonstrat o cunoaștere aprofundată a legislației și procedurii penale în instanțele de apel:

• Sonia Deaconescu (Curtea de Apel Târgu Mureș);
• Andrei-Cosmin Mitrache (Curtea de Apel Craiova).

Prin aceste noi numiri, Înalta Curte de Casație și Justiție primește o infuzie de expertiză din instanțele de grad superior din țară, asigurând astfel continuitatea și calitatea actului de justiție la nivelul ultimului grad de jurisdicție din România. (Irinel I.),

Scena politică de la București este zguduită de o reacție acidă venită din partea Elenei Udrea, după ce aripa „reformistă” a PNL, alături de USR și UDMR, l-ar fi propus pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Publicația „Lumea Justiției” scoate la lumină un mesaj plin de sarcasm în care Udrea „demască” originile politice ale celui considerat astăzi soluția de salvgardare a taberei pro-europene.

„Creatura” regimului Băsescu: Udrea revendică paternitatea politică a lui Mureșan

Elena Udrea nu a ratat ocazia de a taxa ceea ce ea numește „stupefianta” propunere a coaliției PNL-USR-UDMR. Într-o postare tăioasă, fosta lideră PMP amintește publicului că Siegfried Mureșan este, în esență, un produs al regimului Băsescu, fiind „inventat” și promovat chiar de ea în 2014.

Conform sursei citate, Udrea subliniază caracterul tragi-comic al situației: omul susținut astăzi de Ilie Bolojan, Laura Codruța Kovesi sau Florian Coldea este același personaj care a ajuns în Parlamentul European de pe locul al doilea al listei PMP, partid condus la acea vreme de Udrea însăși.

Culisele unei ascensiuni: Între rugămințile Elenei Băsescu și finanțările lui „Pinalty”

Dezvăluirile Elenei Udrea merg dincolo de simpla ironie, atingând zone sensibile ale trecutului recent. Aceasta susține că includerea lui Mureșan pe listele eligibile nu a avut la bază criterii de meritocrație sau recomandări externe exotice (precum BND sau mișcările LGBTQ), ci intervenții directe și finanțări oculte.

„L-am pus pe locul doi pentru că l-a recomandat Elena Băsescu. Și pentru că îi finanța campania Gheorghe Ștefan, zis Pinalty”, a declarat Udrea, citată de Lumea Justiției. Aceasta a plusat, amintind că fondurile pentru campania de atunci ar fi provenit din dosarul „Microsoft”, fapt confirmat ulterior de justiție prin condamnarea lui Gheorghe Ștefan. „Pinalty a făcut deja pușcărie în acest dosar, deci justiția a funcționat, e OK treaba azi”, a adăugat ea cu un cinism evident.

Tabăra „Soroșiștilor” și girul lui Bolojan: O alianță contra naturii?

Pentru Elena Udrea, confirmarea lui Siegfried Mureșan ca variantă de premier de către tabăra Bolojan-Kovesi-Coldea reprezintă o validare ironică a propriilor sale alegeri din trecut. Ea sugerează că actualii promotori ai lui Mureșan se bazează pe un personaj a cărui coloană vertebrală politică a fost modelată în laboratoarele PMP, sub atenta supraveghere a familiei Băsescu.

În finalul intervenției sale, Udrea lasă să se înțeleagă că, indiferent de „ambalajul” de integritate cu care este prezentat astăzi Mureșan la Bruxelles sau în fața electoratului român, trecutul acestuia rămâne indisolubil legat de personajele și metodele pe care actuala „aripă reformistă” pretinde că le combate. (Irinel I.).