Administratie
Dombrovskis, comisarul european pentru economie, impresionat de proiectele românești finanțate prin PNRR
Administratie
Cinci cetățeni străini, opriți după ce au încercat să intre ilegal în România din Serbia
Trei bărbați și două femei au fost depistați în apropierea frontierei, în județul Timiș
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Jimbolia, structură a ITPF Timișoara, au depistat cinci cetățeni străini care ar fi încercat să intre ilegal în România din Serbia.
Acțiunea a fost desfășurată pentru combaterea migrației ilegale, după ce oamenii legii au observat, cu ajutorul aparaturii de supraveghere, un grup de persoane care se deplasa dinspre frontiera cu Serbia.
Grupul a fost observat pe un câmp, în direcția DN59A
Polițiștii au intervenit în apropierea frontierei și au identificat trei bărbați și două femei care se deplasau pe jos, pe un teren agricol, în direcția DN59A.
Întrucât persoanele nu au putut explica prezența în zonă, acestea au fost conduse la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Jimbolia, pentru verificări.
Migranții au declarat că voiau să ajungă în vestul Europei
În urma cercetărilor, polițiștii au stabilit că cei cinci sunt cetățeni din Pakistan și Sri Lanka, cu vârste cuprinse între 24 și 44 de ani.
Aceștia au declarat că au încercat să intre ilegal în România din Serbia, intenționând să ajungă ulterior în țări din vestul Europei.
Cercetări pentru trecerea frauduloasă a frontierei
Polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat. La finalizarea verificărilor, vor fi dispuse măsurile legale necesare.
Cei cinci cetățeni străini urmează să fie preluați de autoritățile de frontieră din Serbia. Totodată, acestora le-a fost impusă interdicția de a intra în România pentru o perioadă de cinci ani. (Sava N.).
Administratie
Europol salută reacția fermă a procurorilor în cazul unei fapte de ultraj
Arestarea preventivă, considerată un răspuns necesar la violența împotriva forțelor de ordine
Sindicatul Europol apreciază reacția Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București într-un dosar de ultraj, în care procurorii au dispus măsuri ferme, inclusiv propunerea sau luarea arestării preventive, potrivit informării publice a instituției.
Reprezentanții sindicatului susțin că o asemenea abordare este firească atunci când este atacat un polițist aflat în exercitarea atribuțiilor, iar fapta vizează, în același timp, autoritatea statului.
„Violența împotriva forțelor de ordine cere un răspuns ferm”
„Așa arată o reacție sănătoasă și firească a unui Parchet atunci când vorbim despre o faptă de ultraj, despre un atac îndreptat nu doar împotriva unui polițist, ci împotriva autorității statului”, transmite Sindicatul Europol.
Organizația sindicală apreciază și modul în care procurorii au subliniat gravitatea unor astfel de fapte, precum și efectele pe care agresiunile împotriva forțelor de ordine le pot produce asupra întregii societăți.
„Violența îndreptată împotriva forțelor de ordine cere un răspuns ferm. Cei care intervin pentru menținerea ordinii nu trebuie să devină ținta violenței”, este mesajul evidențiat în comunicarea Parchetului.
Autoritatea statului nu poate fi apărată sub presiunea violenței
Sindicatul Europol avertizează că tolerarea, minimalizarea sau tratarea cu indulgență a agresării unui polițist nu afectează doar autoritatea persoanei atacate, ci subminează autoritatea statului în ansamblu.
„Un mesaj simplu, dar esențial. Pentru că atunci când agresarea unui polițist aflat în exercitarea atribuțiilor este tolerată, minimalizată sau tratată cu indulgență, nu este slăbită doar autoritatea acelui polițist, ci autoritatea statului însuși”, subliniază organizația.
Sindicatul invocă și cazul de la IPJ Bacău
În același context, Europol susține că o reacție similară ar fi fost necesară și în cazul faptei de ultraj înregistrate la Inspectoratul de Poliție Județean Bacău.
Reprezentanții sindicatului cer instituțiilor statului să răspundă oricărei agresiuni împotriva polițiștilor într-un mod „prompt, ferm și lipsit de echivoc”, considerând că măsurile luate în astfel de dosare transmit un semnal important privind protejarea celor care mențin ordinea publică. (Paul D.).
Administratie
Casa Verde Baterii schimbă regulile jocului: adio „primul venit, primul servit”
Un nou program de finanţare promovat de Ministerul Mediului promite să rupă tradiţia concursului de „cine dă click mai repede” pe platformele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). Este vorba despre programul „Casa Verde Baterii”, prin care vor fi alocate 400 de milioane de lei exclusiv pentru sisteme de stocare a energiei, sub formă de baterii, dedicate prosumatorilor. Informaţiile au fost prezentate de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul USR, conform declaraţiilor sale preluate ca sursă în acest articol.
De la fotovoltaice fără stocare la baterii dedicate
Potrivit Dianei Buzoianu, România intră, prin acest program, într-o nouă etapă a tranziţiei energetice: pentru prima dată, finanţarea se concentrează exclusiv pe baterii, nu pe panouri fotovoltaice. În ultimii ani, s-a pompat masiv bani în sisteme fotovoltaice, însă, în lipsa unor soluţii reale de stocare, energia produsă a pus o presiune suplimentară pe Sistemul Energetic Naţional.
„Schimbăm paradigma din ultimii ani, când s-a investit enorm în fotovoltaice, dar fără sisteme de stocare, ceea ce a dus la o presiune foarte mare pe sistemul energetic”, a explicat Buzoianu. Noua abordare urmăreşte ca energia produsă de prosumatori să poată fi stocată şi utilizată eficient, în loc să fie aruncată în reţea fără o coordonare coerentă.
Fără „concurs de roboţi”: dispariţia principiului „primul venit, primul servit”
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale vechilor programe AFM a fost mecanismul „primul venit, primul servit”, care a transformat accesarea fondurilor într-o competiţie de viteză la înscriere. Cine avea conexiune mai bună, robot de depus formulare sau noroc mai mare, câştiga.
Diana Buzoianu susţine că, în cazul Casa Verde Baterii, această practică este abandonată: „Am schimbat inclusiv paradigma «primul venit, primul servit». Înainte, pentru absolut toate programele, era un concurs de cine dă click mai rapid, cine are robotul conectat mai rapid la platformă”, a arătat aceasta.
Criterii de selecţie: cofinanţare şi capacitatea sistemelor
Pentru a departaja solicitanţii, Ministerul Mediului şi AFM propun un set de criterii care să pună accent pe calitatea şi impactul proiectelor, nu doar pe rapiditatea înscrierii.
Unul dintre criteriile susţinute de minister este nivelul de cofinanţare. Ideea este ca prioritate să aibă beneficiarii dispuşi să contribuie mai mult din resurse proprii la costul sistemului de stocare. „Din punctul nostru de vedere, ar fi trebuit să aibă prioritate beneficiarii care doreau să cofinanţeze mai mult sistemul de stocare de baterii”, a subliniat Buzoianu.
AFM a venit, la rândul său, cu alte criterii: capacitatea sistemului de stocare şi puterea sistemului instalat. Aceste criterii sunt, în prezent, în dezbatere publică, fiind deja formulate observaţii în spaţiul public – unele considerate pertinente de ministru, altele nu.
Ghid în dezbatere, lansare estimată în octombrie
Ghidul de finanţare al programului Casa Verde Baterii a fost pus în dezbatere publică, iar Ministerul Mediului promite ajustări în funcţie de propunerile venite de la cetăţeni, industrie şi experţi.
„La finalul acestei dezbateri publice, ghidul va fi unul mai bun, îmbunătăţit. Asta ne dorim şi ne dorim să îl lansăm cât mai rapid posibil. Eu sper ca în luna octombrie deja să avem acest program lansat”, a declarat Diana Buzoianu.
Obiectiv: cel puţin 400 MWh stocaţi la nivel naţional
Într-o postare publicată recent pe Facebook, ministrul interimar al Mediului a anunţat că, prin implementarea programului la nivel naţional, se urmăreşte asigurarea unei capacităţi minime de stocare de 400 MWh. Este un obiectiv ambiţios, raportat la ritmul accelerat în care cresc numărul prosumatorilor şi puterea instalată în fotovoltaice.
„Vedem în aceste săptămâni cât de importantă este stocarea energiei produse de sistemele instalate de prosumatori”, a scris Buzoianu, subliniind că, în 2024, accentul AFM se mută de la finanţarea de noi panouri la finanţarea sistemelor de baterii pentru prosumatori.
Bani, praguri şi beneficiari eligibili
Conform detaliilor prezentate de Diana Buzoianu în spaţiul public, inclusiv pe pagina sa de Facebook, schema financiară propusă arată astfel:
- Suma maximă finanţată per sistem: 15.000 lei cu TVA inclus;
- Plafon pe capacitate: 1.250 lei/kWh;
- Procent maxim de finanţare: 75% din valoarea sistemului.
Vor putea aplica persoanele fizice care au deja calitatea de prosumatori, indiferent dacă au dobândit acest statut prin vechile programe Casa Verde sau prin investiţii realizate din fonduri proprii. Practic, programul se adresează celor care produc deja energie electrică şi au nevoie de soluţii de stocare care să le maximizeze eficienţa şi independenţa energetică.
Concluzie: un test pentru maturitatea politicilor verzi
Casa Verde Baterii, aşa cum a fost prezentat de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, reprezintă un test pentru maturizarea politicilor de sprijin a prosumatorilor în România. Trecerea de la „primul venit, primul servit” la criterii calitative, concentrarea pe stocare şi asumarea unui obiectiv clar de 400 MWh stocaţi pot corecta o parte din dezechilibrele create de boom-ul fotovoltaic fără baterii.
Rămâne ca dezbaterea publică asupra ghidului – şi modul în care Ministerul Mediului şi AFM vor integra observaţiile – să confirme dacă programul va fi, în practică, la fel de reformator precum pare în declaraţiile oficiale ale Dianei Buzoianu.
-
Uncategorizedacum 4 zileEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum 2 zileEpisodul 45 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. Lăutari cu epoleți, amante strategice și pipițe de protocol
-
Exclusivacum 4 zileGradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 44 – IPJ Prahova, „Grădinița de cadre”: combinații, favoruri și dosare îngropate cu lopata
-
Exclusivacum 20 de oreEpisodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?
-
Exclusivacum 4 zileConsiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
-
Exclusivacum 3 zileCai drogați, trolee decapitate și mecanici beți la TCE: Ploieștiul lui „Nae Comisionaru”
-
Exclusivacum 5 zileIo no soi Marinero, soi… „el general” Despescu



