Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii

Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.

Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor

În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.

Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.

România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor

Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.

Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.

Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.

Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin

În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.

Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.

Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.

România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună

În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.

Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.

Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.

Lia Olguța Vasilescu: volumul investițiilor nu poate fi evaluat doar prin prisma banilor atrași prin PNRR

Municipiul Craiova are investiții finalizate în ultimii doi ani sau aflate în diferite etape de implementare, cu o valoare totală de peste 1,6 miliarde de euro, susține primarul Lia Olguța Vasilescu.

Edilul a criticat comparațiile dintre municipii realizate exclusiv în funcție de fondurile atrase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), argumentând că acestea nu reflectă întregul volum al proiectelor derulate la nivel local.

Craiova a atras aproximativ 80 de milioane de euro prin PNRR

Potrivit datelor prezentate de primar, municipalitatea a accesat prin PNRR aproximativ 80 de milioane de euro. Vasilescu afirmă că aceasta reprezintă suma maximă pe care Craiova o putea obține, având în vedere criteriile de eligibilitate și investițiile realizate anterior din alte surse.

Primarul a explicat că municipiul cumpărase tramvaiele înainte de lansarea actualelor finanțări prin PNRR, iar o parte dintre școli fusese deja modernizată. În consecință, aceste proiecte nu mai puteau fi incluse în noul mecanism european de finanțare.

„Craiova a accesat maximul permis. Tramvaiele fuseseră cumpărate în anii anteriori, iar în PNRR am putut include doar 15 școli, deoarece în cazul altor unități lucrările fuseseră deja realizate. Am fost mai harnici ca alții”, a transmis Lia Olguța Vasilescu într-o postare pe Facebook.

Fondurile PNRR au fost utilizate pentru:

• reabilitarea unor blocuri și unități de învățământ;
• dotarea spitalelor municipalității cu aparatură medicală;
• instalarea unor insule ecologice digitalizate;
• achiziția de mobilier și echipamente digitale pentru școli;
• elaborarea Planului Urbanistic General.

Peste 140 de milioane de euro prin Programul Regional

Cea mai consistentă componentă menționată de primar, în afara PNRR, este reprezentată de finanțările obținute prin Programul Regional, în valoare de aproximativ 141,6 milioane de euro.

Sumele sunt destinate unor proiecte precum:

• amenajarea Parcului Cernele;
• reabilitarea unor spitale și școli;
• achiziția de autobuze;
• modernizarea sistemelor de semaforizare;
• construirea unui campus școlar;
• regenerarea urbană a Pieței Mihai Viteazul și a Bulevardului 1 Mai;
• restaurarea unor clădiri monument.

Alte 80 de milioane de euro pentru tranziția justă

Prin Planul de Tranziție Justă, Craiova beneficiază de finanțări de aproximativ 80 de milioane de euro. Printre proiectele enumerate se află reabilitarea blocurilor, achiziția de autobuze și casetarea canalului Râului până la Jiu.

Lista include și construirea unor noduri rutiere, precum și lucrări de restaurare a unor clădiri monument.

Municipalitatea mai are la dispoziție:

• 18 milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare, pentru construirea unui parc fotovoltaic și achiziționarea unor baterii de stocare;
• 1,4 milioane de euro prin Programul Sănătate, pentru construirea unui centru destinat prevenirii și tratării adicțiilor.

Creșe noi în zonele Veterani și Artileriei

În bilanțul prezentat de primarul Craiovei figurează și proiectul privind construirea unor creșe în zonele Veterani și Artileriei, cu o valoare de 9,2 milioane de euro.

Potrivit edilului, municipalitatea a realizat proiectul și a pus terenurile la dispoziție, iar implementarea investiției a fost preluată de Compania Națională de Investiții.

Investiții de 300 de milioane de euro în apă și canalizare

În sectorul infrastructurii de apă și canalizare sunt în derulare investiții de aproximativ 300 de milioane de euro, realizate de Compania de Apă Oltenia pentru municipiul Craiova.

Printre acestea se află și aducțiunea Isvarna. Lia Olguța Vasilescu a afirmat că lucrările sunt finalizate, proiectul aflându-se în etapa testelor de presiune. Până în prezent, verificările au fost efectuate pe aproximativ 50 dintre cei 123 de kilometri ai aducțiunii.

Proiecte realizate împreună cu Consiliul Județean Dolj

Alte aproximativ 85 de milioane de euro reprezintă investiții derulate sau aflate în curs de implementare în parteneriat cu Consiliul Județean Dolj.

Printre proiectele menționate se numără:

• reabilitarea și extinderea Spitalului de Pediatrie;
• construirea unui complex sportiv în cartierul 1 Mai;
• dezvoltarea unui parc industrial;
• investiții în școli;
• restaurarea unor clădiri monument;
• proiecte pentru gestionarea deșeurilor.

Un nou hub energetic ar putea înlocui Electrocentrale Craiova

Unul dintre cele mai importante proiecte prezentate de primar este construirea unui nou hub energetic, estimat la 235 de milioane de euro.

Investiția ar urma să fie realizată în parteneriat cu Electrica SA și să înlocuiască actuala unitate Electrocentrale Craiova. Vasilescu a precizat că Primăria Craiova a achiziționat deja terenul necesar pentru dezvoltarea proiectului.

Spitalul Regional Craiova, evaluat la 738 de milioane de euro

În totalul investițiilor a fost inclus și proiectul Spitalului Regional Craiova, estimat la 738 de milioane de euro. Din această sumă, aproximativ 150 de milioane de euro reprezintă fonduri europene accesate până în prezent, potrivit primarului.

Proiectul este gestionat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS).

Proiecte care nu au fost incluse în calcul

Lia Olguța Vasilescu a precizat că valoarea de peste 1,6 miliarde de euro nu include toate proiectele aflate în pregătire sau în diferite faze administrative.

Printre acestea se numără investițiile pentru:

• Colegiul Național „Carol I”;
• Pasajul Gârlești;
• masterplanul de canalizare pluvială;
• unele clădiri monument aflate în etapa de licitație.

Primarul a menționat că pentru aceste proiecte Craiova urmează să atragă noi fonduri europene. De asemenea, bilanțul nu include investițiile finanțate direct de la bugetul local.

Vasilescu: proiectele finalizate anterior nu trebuie ignorate

Primarul Craiovei consideră că o comparație corectă între municipii trebuie să ia în calcul toate sursele de finanțare și investițiile realizate de-a lungul timpului, nu doar fondurile PNRR.

„Nu ar trebui să ne raportăm exclusiv la anumite programe atunci când comparăm localitățile. Unele proiecte, precum achiziția tramvaielor și reabilitarea școlilor, au fost finalizate la Craiova în anii anteriori, prin alte surse de finanțare”, a transmis edilul.

Vasilescu a criticat și faptul că, în anul 2021, unele proiecte importante pentru Craiova nu ar fi fost incluse în PNRR, în timp ce alte localități au primit finanțare pentru investiții similare.

Primarul a susținut că, în pofida acestor limitări, administrația locală a identificat soluții alternative pentru finanțarea proiectelor majore și a îndemnat la o evaluare comparativă bazată pe volumul total al investițiilor, nu doar pe sumele atrase printr-un singur program european.

Europarlamentarul pledează pentru investiții, transfer tehnologic și consolidarea industriei românești de apărare

România nu trebuie să se limiteze la achiziționarea de echipamente și servicii de securitate, ci trebuie să își dezvolte propriile capacități de producție în domeniul apărării. Este mesajul transmis de europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu în cadrul evenimentului France-Romania Security & Defence Day, organizat la București cu participarea unor reprezentanți ai instituțiilor publice și ai industriei de apărare din România și Franța.

Potrivit unei declarații publicate de Victor Negrescu, România trebuie să transforme parteneriatele strategice în proiecte industriale concrete, capabile să genereze investiții, locuri de muncă și acces la piețele internaționale.

Parteneriatul cu Franța, extins spre producție și tehnologie

Europarlamentarul a subliniat că relația strategică dintre România și Franța are deja o componentă militară solidă, evidențiată inclusiv de prezența trupelor franceze la Cincu și de cooperarea bilaterală în domeniul apărării.

În opinia lui Negrescu, următoarea etapă trebuie să vizeze dezvoltarea unor capacități industriale suplimentare în România, atragerea de investiții franceze și europene, precum și realizarea unor transferuri de tehnologie. El a pledat, de asemenea, pentru intensificarea activităților de cercetare și pentru integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție din industria apărării.

Obiectivul final, potrivit europarlamentarului, ar trebui să fie dezvoltarea unor produse competitive care să permită României și Franței să acceseze împreună noi piețe externe.

Investițiile europene, o oportunitate pentru România

Victor Negrescu a anunțat că va susține aceeași direcție și în cadrul sesiunii din septembrie a Parlamentului European. Dezbaterile vor aborda provocările cu care s-a confruntat România, viitorul industriei europene de apărare și modalitățile prin care investițiile și achizițiile comune pot fi accelerate la nivelul Uniunii Europene.

Europarlamentarul consideră că România trebuie să își consolideze poziția în aceste negocieri și să atragă o parte cât mai consistentă din noile fonduri și investiții europene destinate securității și apărării.

„România nu trebuie doar să cumpere securitate. Trebuie să producă securitate”, a transmis Victor Negrescu, potrivit mesajului publicat de acesta.

Constanța, în centrul viitorului hub european de securitate maritimă

Un alt obiectiv menționat de europarlamentar este consolidarea securității în regiunea Mării Negre. În acest context, România susține dezvoltarea unui hub european de securitate maritimă, în care Constanța ar urma să joace un rol important.

Investițiile în infrastructură, supraveghere maritimă, logistică și cooperare regională ar putea contribui la creșterea importanței strategice a portului Constanța și la consolidarea prezenței europene în regiunea extinsă a Mării Negre.

Mesaj de solidaritate pentru Dacia și angajații companiei

Evenimentul a fost găzduit de Centrul de Afaceri Dacia, context în care Victor Negrescu a transmis și un mesaj de susținere pentru companie și angajații săi.

Europarlamentarul a descris Dacia drept una dintre companiile fundamentale pentru economia României, subliniind că rolul acesteia depășește cu mult activitatea unei uzine. În opinia sa, Dacia reprezintă un element important al identității industriale și economice a țării.

Negrescu a mai arătat că întreprinderile strategice trebuie să beneficieze de o atenție sporită din partea autorităților și a factorilor de decizie, mai ales într-o perioadă marcată de transformări majore în domeniul securității, al industriei și al competitivității europene.