Administratie
Ministrul Sănătății anunță includerea a 35 de medicamente noi pe lista de compensate: „Încrederea se câștigă prin fapte, nu prin vorbe”
Alexandru Rogobete subliniază angajamentul pentru reforme reale în sănătate, cu accent pe accesul pacienților la tratamente moderne și inovatoare.
București, 09 noiembrie 2025 – Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat includerea a 35 de medicamente noi pe lista de medicamente compensate, printr-un ordin de ministru publicat în transparență decizională. Acesta subliniază că măsura reprezintă o dovadă a angajamentului său de a transforma promisiunile în realitate și de a oferi pacienților români soluții concrete pentru problemele de sănătate.
Reforme pentru pacienți: De la spitale la medicamente compensate
Ministrul Rogobete evidențiază reformele implementate în ultimele luni, cu scopul de a îmbunătăți sistemul de sănătate și de a oferi pacienților servicii medicale de calitate.
Ministrul Rogobete a subliniat că toate reformele implementate în ultimele luni – de la criteriile de performanță pentru managerii de spitale, la extinderea rețelei de tratament pentru AVC, de la investițiile masive în infrastructură și digitalizare, până la eliminarea privilegiilor și reașezarea corectă a resurselor – au avut un singur scop: schimbări reale pentru pacient.
Acces la medicamente moderne compensate: O nouă etapă
Introducerea a 35 de medicamente noi pe lista de compensate oferă soluții terapeutice inovatoare pentru pacienții cu boli grave.
Ministrul Rogobete a descris includerea celor 35 de medicamente pe lista de compensate ca pe o nouă etapă în procesul de reformă a sistemului de sănătate, menită să ofere pacienților acces la medicamente moderne compensate, care până acum nu erau disponibile în România.
Soluții reale pentru boli grave: Exemple concrete
Medicamentele nou introduse pe listele de compensate aduc beneficii pentru pacienții cu cancer de prostată, amiloidoză ereditară, colită ulcerativă, boală Crohn, astm bronșic sever, angioedem ereditar, leucemie limfocitară cronică, mielom multiplu și infecția cu HIV-1 la copii.
Ministrul Rogobete a oferit exemple concrete de medicamente nou introduse pe listele de compensate, care vor aduce soluții reale pentru pacienții diagnosticați cu boli grave, precum:
- Cancer de prostată avansat, sensibil la hormoni
- Amiloidoză ereditară
- Colită ulcerativă activă și boală Crohn moderată până la severă, rezistente la tratamente convenționale
- Astm bronșic sever necontrolat, care nu răspunde la alte terapii
- Angioedem ereditar recurent (prevenirea de rutină a episoadelor)
- Leucemie limfocitară cronică, la pacienți cu deleția 17p sau mutația TP53, neeligibili pentru imunochimioterapie
- Mielom multiplu recidivat și refractar
- Infecția cu HIV-1 la copii
Încrederea se câștigă prin fapte: Angajament pentru consecvență
Ministrul Rogobete subliniază importanța consecvenței și a acțiunilor concrete pentru a restabili încrederea pacienților în sistemul de sănătate.
Ministrul Rogobete a recunoscut că încrederea nu se câștigă ușor și că oamenii au fost dezamăgiți prea mult timp. El a subliniat angajamentul său de a demonstra că reforma în sănătate nu este un slogan, ci o realitate care schimbă vieți, prin acțiuni concrete și consecvente.
Parteneriat pentru sănătate: Beneficii pentru pacienți
Ministrul Rogobete a mulțumit Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDR) și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru colaborarea excelentă.
Ministrul Rogobete a mulțumit Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDR) pentru colaborarea excelentă și colegilor din Ministerul Sănătății pentru munca susținută. El a subliniat că parteneriatul transparent și corect cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate aduce beneficii reale pacienților și întărește încrederea în sistemul de sănătate.
Administratie
Circuit de viteză pe DN 5D: „Maratonul” vitezei la Giurgiu se incheie cu un permis suspendat la 191 km/h
Campania europeană ROADPOL „Speed Marathon”, menită să disciplineze traficul rutier și să prevină tragediile pe șosele, a scos la iveală un nou caz de inconștiență extremă în județul Giurgiu. Pe tronsonul DN 5D, radarul polițiștilor a înregistrat o valoare care depășește orice limită a prudenței: 191 km/h. Potrivit informațiilor furnizate de Sindicatul Europol, acest incident nu este o simplă abatere, ci o confirmare a faptului că mulți conducători auto confundă constant infrastructura publică din România cu o pistă de curse profesionistă.
Între inconștiență și teribilism: Drumurile publice, transformate în zone de risc vital
Analiza făcută de reprezentanții Sindicatului Europol indică faptul că, la o astfel de viteză, nu mai poate fi vorba despre o clipă de neatenție sau despre presiunea unei urgențe. Este vorba despre o conduită deliberată care transformă orice alt participant la trafic — fie el șofer, pasager sau pieton — într-o potențială victimă a unui accident cu consecințe fatale.
„La asemenea valori, nu mai vorbim despre neatenție sau grabă, ci despre o conduită care transformă orice participant la trafic într-o potențială victimă”, subliniază sursa citată, evidențiind pericolul iminent la care sunt expuși cetățenii de către „piloții” de ocazie care ignoră complet normele de siguranță.
Sancțiuni ferme, dar insuficiente: 120 de zile fără volan pentru „haiducii” șoselelor
Pentru viteza de 191 km/h înregistrată pe DN 5D, șoferul a primit sancțiunea maximă prevăzută de lege: suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile. Totuși, reprezentanții Sindicatului Europol avertizează că aceste măsuri, deși firești, par să devină insuficiente în raport cu riscul uriaș produs de astfel de comportamente. Teribilismul la volan nu mai reprezintă o excepție rară, ci a devenit o „constantă operativă” pentru polițiștii rutieri care sunt obligați să gestioneze zilnic sfidarea legii și a bunului-simț.
Reflexul „frânei la radar”: Mentalitatea care ucide pe drumurile din România
Problema de fond identificată de autorități și de organizația sindicală este una de mentalitate. În ciuda acțiunilor de amploare precum „Speed Marathon”, se observă un comportament duplicitar al șoferilor: aceștia reduc viteza doar în momentul în care vizualizează echipajul de poliție sau aparatul radar.
Polițiștii trag un semnal de alarmă dur: frâna ar trebui să apară din înțelegerea faptului că viteza excesivă ucide, nu din frica de amendă. Până când această schimbare de paradigmă nu se va produce în mintea conducătorilor auto, șoselele vor rămâne un câmp de luptă unde poliția rutieră încearcă, adesea contra cronometru, să prevină următoarea tragedie provocată de viteza de impact. (Paul D.).
Administratie
„Aterizare forțată” pe DN 5: „Pilotul” care a confundat șoseaua cu o pistă de decolare, lăsat pieton pentru patru luni
În plină campanie europeană ROADPOL, menită să reducă numărul accidentelor provocate de viteza excesivă, unii conducători auto par să ignore complet avertismentele autorităților, transformând drumurile naționale în veritabile piste de testare pentru bolizi. Cea mai recentă „performanță” negativă a fost înregistrată în județul Giurgiu, unde un șofer a testat limitele fizicii și ale legii, rulând cu o viteză amețitoare. Potrivit unei postări publicate de Sindicatul Europol, „haiducia” modernă de pe șosele a primit un răspuns pe măsură din partea agenților de la Serviciul Rutier.
Radarul care a tăiat aripile inconștienței: 206 km/h pe un drum național
DN 5, artera care leagă Capitala de frontiera de sud, a fost scena unei scene desprinse parcă din cursele ilegale. Un conducător auto grăbit a fost surprins de aparatul radar în timp ce rula cu nu mai puțin de 206 km/h. Într-o notă ironică, reprezentanții Sindicatului Europol au taxat dur comportamentul bărbatului, subliniind că acesta a încercat să transforme drumul public într-un aeroport, însă „zborul” său s-a încheiat brusc la semnalul polițiștilor.
„Deși Poliția Română a anunțat clar acțiunea ROADPOL și riscurile vitezei excesive, unii încă au impresia că șoselele sunt piste de decolare”, au precizat sindicaliștii, scoțând în evidență discrepanța uriașă dintre campaniile de prevenție și realitatea din trafic.
Nota de plată a adrenalinei: Amendă record și permisul „suspendat” în depozitul Poliției
Consecințele pentru „pilotul” de pe DN 5 au fost imediate și extrem de costisitoare. Pentru depășirea flagrantă a limitei de viteză, șoferul a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 4.050 de lei. Mai mult, acesta a aflat că permisul său de conducere a „aterizat forțat” la sediul Poliției, fiindu-i suspendat dreptul de a conduce pentru următoarele 120 de zile.
Sindicatul Europol recomandă, cu aceeași doză de sarcasm, ca astfel de șoferi să ia în calcul utilizarea bicicletei pentru următoarea perioadă, argumentând că deplasarea pe două roți este „mai sănătoasă, mai sigură și fără amenzi pentru depășirea vitezei”. În finalul intervenției lor, reprezentanții Europol au ținut să mulțumească polițiștilor rutieri din cadrul IPJ Giurgiu, care, prin prezența zilnică la datorie, reușesc să scoată din trafic elementele periculoase care pun în pericol viața tuturor participanților la drum. (Sava N.).
Administratie
Ofensiva Gărzii de Coastă împotriva mafiei icrelor: Captură record de un milion de lei după percheziții masive în sud-estul României
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de braconaj piscicol care devastează ecosistemul Deltei Dunării și al brațelor fluviului, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au declanșat, pe parcursul lunii aprilie 2026, un asalt coordonat în județele Constanța, Ialomița și Tulcea. Bilanțul celor 45 de percheziții domiciliare este unul fără precedent: bunuri și sume de bani în valoare totală de aproximativ 1.000.000 de lei au fost indisponibilizate, scoțând la iveală o infrastructură ilegală extrem de bine organizată.
„Aurul Negru” sub sechestru: Raiduri fulgerătoare la Hârșova și în Ialomița
Conform informațiilor furnizate de reprezentanții Gărzii de Coastă, prima etapă a operațiunii a fost declanșată pe 1 aprilie 2026. Sub coordonarea procurorului de pe lângă Judecătoria Hârșova și cu sprijinul Grupării Mobile de Jandarmi Constanța, forțele de ordine au pus în executare 36 de mandate de percheziție.
Rezultatele au confirmat suspiciunile anchetatorilor: au fost ridicate peste 5 kilograme de icre negre (sturion), a căror valoare pe piața neagră depășește 54.000 de lei, și zeci de kilograme de sturion proaspăt. Dincolo de capturile biologice, autoritățile au lovit puternic și în „logistica” braconierilor, confiscând șapte motoare de ambarcațiune performante, evaluate la 150.000 de lei, și nouă dispozitive de pescuit electric – o metodă extrem de invazivă și distructivă pentru fauna acvatică.
Arsenalul de distrugere a Deltei: Sute de kilograme de icre și bani gheață depistați la Mahmudia
Presiunea autorităților a continuat în a doua jumătate a lunii. În perioada 16–17 aprilie, polițiștii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Tulcea, sprijiniți de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, au descins în localitățile Mahmudia și Băltenii de Jos. Cele 9 percheziții efectuate aici au scos la lumină un adevărat depozit de marfă ilegală.
Potrivit datelor oficiale, în această a doua etapă au fost confiscate circa 414 kg de icre de crap și știucă, 350 kg de pește din diverse specii și un număr impresionant de plase monofilament. Mai grav, au fost descoperite 16 dispozitive de pescuit electric, confirmând amploarea acestui fenomen infracțional. Pe lângă „prada” piscicolă, anchetatorii au găsit sume colosale de bani cash – peste 17.000 de euro și 50.000 de lei, bani care ar proveni direct din valorificarea ilegală a resurselor Deltei.
Lovitură totală de 1.000.000 de lei: Braconajul piscicol, în vizorul justiției
Centralizarea datelor după cele două mari acțiuni din luna aprilie relevă o lovitură financiară masivă aplicată rețelelor de braconaj. În total, au fost scoase din circuitul ilegal aproximativ 415 kg de pește, peste 400 kg de icre, 17 motoare de ambarcațiuni și un arsenal de 25 de dispozitive pentru pescuit electric.
Întreaga cantitate de pește și icre a fost predată unor societăți comerciale de profil, conform procedurilor legale în vigoare. În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor la regimul braconajului piscicol, dosarele fiind instrumentate sub coordonarea unităților de parchet din Hârșova și Tulcea. Această acțiune de forță transmite un semnal clar: protejarea sturionilor și a resurselor din Delta Dunării rămâne o prioritate de securitate națională la granița de sud-est a României. (Sava N.).
-
Exclusivacum 23 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 23 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



