Connect with us

Featured

Congresul american se pregătește pentru bătălia bugetară: Va fi adoptat bugetul apărării pe 2026?

Publicat

pe

Hawks-ii din Congresul American continuă eforturile de a majora bugetul apărării pentru anul fiscal 2026. Însă, la întoarcerea parlamentarilor pe Capitol Hill în septembrie, aceștia se vor confrunta cu o întrebare și mai presantă: vor reuși să adopte un proiect de lege de finanțare pentru întregul an?

Eșecul din 2025 și temerile actuale

Congresul nu a reușit să adopte alocările bugetare pentru anul fiscal 2025 după ce negocierile dintre republicani și democrați au eșuat, rezultând în aprobarea unei rezoluții de continuare a finanțării pentru întregul an, în martie. A fost pentru prima dată când Departamentul Apărării a fost finanțat printr-o astfel de rezoluție pentru un an întreg.

Anul acesta, procesul bugetar a fost și mai tumultuos – chiar și cu controlul republican asupra ambelor camere – ridicând întrebări cu privire la perspectiva unei noi extinderi a finanțării pentru întregul an pentru Pentagon.

„Marele proiect frumos” și intârzierile Pentagonului

O mare parte din an, parlamentarii au fost ocupați cu adoptarea legislației de reconciliere, cunoscută sub numele de „Marele Proiect Frumos”, un mega-proiect susținut de Trump care conținea 150 de miliarde de dolari suplimentari pentru finanțarea apărării, precum și alte elemente prioritare.

Între timp, Pentagonul a întârziat prezentarea propriei solicitări bugetare pentru anul fiscal 2026, publicând unele documente bugetare la sfârșitul lunii iunie, în timp ce alte documente justificative mai detaliate urmează să fie publicate sau prezentate Congresului. (Apropriații din Camera Reprezentanților au redactat propria versiune a proiectului de lege privind apărarea pentru anul fiscal 2026 fără a fi văzut propunerea bugetară a Pentagonului.)

Cursa contra cronometru și scenarii posibile

Cu ceasul ticăind până la expirarea finanțării guvernamentale odată cu începerea noului an fiscal pe 1 octombrie, prima ordine de zi a Congresului la întoarcerea din vacanță va fi pregătirea și adoptarea unei rezoluții de continuare a finanțării pe termen scurt, care va oferi parlamentarilor timp pentru a elabora un acord de cheltuieli.

După aceea, Camera Reprezentanților și Senatul vor începe munca mai dificilă de elaborare a proiectelor de lege de alocare a fondurilor, cu Camera Reprezentanților promovând un proiect de lege care respectă cererea bugetară fixă de 848 de miliarde de dolari a Departamentului Apărării, iar Senatul pledând pentru o creștere a finanțării cu până la 22 de miliarde de dolari.

Între timp, nicio cameră nu a dus încă propria versiune a Legii de Autorizare a Apărării Naționale în plen, dar Senatul urmează să înceapă dezbaterea asupra NDAA-ului său imediat ce parlamentarii se vor întoarce în septembrie.

Unii experți spun că diferențele dintre diferitele proiecte de lege privind apărarea ar putea să nu conteze în cele din urmă.

„Cel mai probabil rezultat, în opinia noastră, pentru cheltuielile discreționare pentru anul fiscal 2026 este o rezoluție de continuare a finanțării pentru întregul an, similară cu ceea ce s-a întâmplat în anul fiscal 2025”, a declarat Byron Callan de la Capital Alpha Partners într-o notă din 1 august, după ce Comisia de Alocări Bugetare a Senatului a adoptat propriile versiuni ale proiectului de lege privind apărarea în afara comisiei. „Acest lucru ar menține cheltuielile discreționare ale DoD la același nivel ca și în anul fiscal 2025 pentru anul fiscal 2026, dar ne-am aștepta la mai multe anomalii pentru a permite creșteri ale ratelor și noi lansări.”

Diferențe cheie în abordările bugetare

În timp ce Capitol Hill se apucă de treabă, iată o privire asupra modului în care Pentagonul și fiecare comisie de apărare a Congresului abordează 12 probleme majore în acest sezon bugetar:

1. Bugetul general al apărării:

  • Bugetul președintelui: Departamentul Apărării a solicitat 848,3 miliarde de dolari în fonduri discreționare pentru anul fiscal 2026, la fel ca rezoluția de continuare a finanțării pentru întregul an fiscal 2025.
  • Reconciliere: Proiectul de lege de reconciliere a adăugat 150 de miliarde de dolari în fonduri obligatorii disponibile în timpul administrației Trump. Pentagonul intenționează să utilizeze 113,3 miliarde de dolari din această finanțare în anul fiscal 2026.
  • HASC NDAA: Autorizează 882,6 miliarde de dolari pentru cheltuielile de apărare, inclusiv 848,3 miliarde de dolari pentru Departamentul Apărării.
  • SASC NDAA: Crește cheltuielile pentru apărare cu 32 de miliarde de dolari, până la 913,9 miliarde de dolari pentru cheltuielile de apărare, cu 878,7 miliarde de dolari pentru Departamentul Apărării.
  • Aproprieri pentru apărare ale Camerei: Aderă la suma aprobată de OMB prin alocarea a 831,5 miliarde de dolari.
  • Aproprieri pentru apărare ale Senatului: Include 851,9 miliarde de dolari, crescând finanțarea apărării cu aproximativ 22 de miliarde de dolari.

2. F-35 Joint Strike Fighter:

  • Divergențe semnificative între propunerile Camerei și Senatului cu privire la numărul de aeronave achiziționate.

3. Golden Dome (Sistem de Apărare Antirachetă):

  • Senatul cere mai multe detalii despre costuri și strategie înainte de a aproba finanțarea.

4. F-15EX:

  • Casa adaugă fonduri pentru aeronave suplimentare, în timp ce Senatul urmează recomandările DoD.

5. E-7 Wedgetail:

  • Bugetul președintelui a anulat programul, dar ambele camere ale Congresului adaugă fonduri pentru a-l continua.

6. Retragerea A-10:

  • HASC a adoptat un amendament prin care se interzice retragerea oricărui A-10 în anul fiscal 2026.

7. F/A-XX:

  • Ambele camere adaugă fonduri pentru a continua dezvoltarea, cu intenția de a accelera capacitatea operațională inițială.

8. E-2D:

  • Senatul elimină 1,5 miliarde de dolari din program, descris în raportul comitetului drept „anulare E-2D”.

9. Landing Ship Medium:

  • Casa adaugă fonduri pentru o navă, în timp ce Senatul aderă la bugetul președintelui.

10. Joint Light Tactical Vehicle:

  • Camera include fonduri atât pentru armată, cât și pentru infanteria marină, în timp ce Senatul urmează recomandările DoD.

11. Improved Turbine Engine Program:

  • Casa adaugă fonduri, în timp ce Senatul nu include finanțare.

12. Ucraina:

  • Casa nu include bani pentru Ucraina în proiectul de lege privind cheltuielile.
  • Senatul adaugă 800 de milioane de dolari pentru USAI.

Aceste diferențe semnificative între abordările Camerei și Senatului vor complica procesul de aprobare a bugetului apărării pentru anul fiscal 2026. Rămâne de văzut dacă Congresul va reuși să depășească aceste obstacole și să adopte un buget complet pentru apărare sau dacă se va baza pe o rezoluție de continuare a finanțării, similară cu cea din anul fiscal 2025.

Administratie

20 de localități din Prahova, beneficiare ale unui proiect de energie verde de 42,6 milioane de lei

Publicat

pe

De

O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.

Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.

Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.

Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice

Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.

Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.

20 de comunități, un proiect comun

Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.

De la documentații la începerea lucrărilor

La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.

Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.

Parte a unui program județean mai amplu

I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.

Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.

Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.

Citeste in continuare

Administratie

Bogdan Toader: „Bugetul nu s-a echilibrat”, în pofida măsurilor fiscale

Publicat

pe

De

Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.

România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea

Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.

El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.

Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată

În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.

„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.

Apel la măsuri evaluate prin rezultate

Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.

„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.

Citeste in continuare

Exclusiv

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

Publicat

pe

De

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”

Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:

  • „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
  • „Avem pierderi economice semnificative.”
  • „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”

Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.

adresa_1(352)

Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.

„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”

Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:

  • ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
  • unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
  • cum s‑au selectat operatorii;
  • de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
  • ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;

Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:

  • Omologarea? La AASNACP.
  • Datele de impact? La AASNACP.
  • Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
  • Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.

Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?

Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.

Să rezumăm:

  • când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
  • când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.

„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”

În același răspuns, compania declară solemn că:

  • toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
  • totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.

Doar că:

  • Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
  • Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
  • chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.

Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”

„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”

În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:

  • între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
  • din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
  • în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.

Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”

În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:

  • conflict de interese;
  • controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
  • posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.

În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.

„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”

Electromecanica se laudă în adresă cu:

  • „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
  • „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
  • informări, ședințe, transparență maximă.

În practică:

IMG_20261023_0001

  • Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
  • fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
    „ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
    Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”

Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.

Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”

Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.

„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”

În timp ce evită să prezinte:

  • seria completă de date 2015–2024;
  • studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
  • formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;

Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:

„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”

Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”

După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.

„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”

Electromecanica mai lansează o perlă:

  • „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”

Asta după ce:

  • fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
  • o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.

Formula e simplă:

  1. Declari că totul e transparent și pe site.
  2. Nu publici ce doare.
  3. Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”

Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”

Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:

  • prinsă de Corpul de Control,
  • deranjată de Curtea de Conturi,
  • vizată de DNA,
  • demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
  • pusă la zid de fermieri,

și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:

  • nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
  • pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
  • se declară victimă economică;
  • se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
  • cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.

În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:

„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”

Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:

  • toate studiile, integral;
  • metodologiile complete,
  • serii de date independente,
  • explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,

orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...

Exclusiv13 ore ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...

Exclusiv13 ore ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...

Exclusiv13 ore ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...

Exclusiv2 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...

Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...

Exclusiv2 zile ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...

Exclusiv2 zile ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...

Exclusiv3 zile ago

Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv3 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”

Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...

Exclusiv3 zile ago

Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii

Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...

Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv